Știri sociale

Think Tank-urile din Moldova: aspiraţii la influenţă sporită asupra politicilor publice

de Alexandru Bucătaru,

MA Politici Publice,

Universitatea Central Europeană,

Budapesta, Ungaria, 2009.

email: bucataru@yahoo.com

Sumar

Think tank-urile sunt „organizaţii non-profit, non-guvernamentale care generează cercetări, idei, analize, formulări şi recomandări de politici publice pe aspecte naţionale şi internaţionale”. Literatura în domeniu sugerează că rolul think tank-urilor este, înainte de toate, îmbunătăţirea procesului decizional pentru cele mai stringente probleme sociale, economice şi politice, prin recomandări de politici bazate pe cercetare şi analiză. Scopul acestei teze este cercetarea stării think tank-urilor din Moldova din perspectiva influenţei acestora asupra procesului de guvernare.

Ipoteza este că, înainte de schimbarea guvernării din iulie 2009, think tank-urile din Moldova nu exercitau, practic, influenţă directă asupra procesului de guvernare. Această lipsă de influenţă se datorează, pe de o parte, oportunităţilor de care think tank-urile ar putea beneficia, însă nu o fac, iar, pe de altă parte, anumitor circumstanţe precum mediul politic şi/sau preferinţele organizaţiilor donatoare/finanţatoare.

Cercetarea este axată pe Republica Moldova, în perioada 2001-2009, timp în care Partidul Comuniştilor a deţinut puterea politică în ţară. Principala întrebare la care cercetarea încearcă să ofere răspuns este: Ce poate fi sau trebuie schimbat pe scena think tank-urilor pentru ca acestea să exercite o influenţă directă sporită asupra guvernării? De menţionat este faptul că această teză a fost concepută şi scrisă înainte de alegerile din 29 iulie 2009, care urmează să aducă schimbări politice considerabile.

Primul capitol al tezei stabileşte cadrul teoretic sau, cu alte cuvinte, criteriile pentru evaluarea şi explicarea influenţei think tank-urilor asupra guvernării sau, dimpotrivă, a lipsei acestei influenţe. Al doilea capitol oferă o prezentare istorică şi contextuală pătrunzătoare a dezvoltării pieţei think tank-urilor şi chiar a instituţiilor propriu-zise în Republica Moldova, concentrându-se asupra mediului legal şi politic. Al treilea capitol conţine discuţii şi studii de caz referitoare la sursele şi indicatorii de influenţă a think tank-urilor, urmărind criteriile din capitolul teoretic. Odată cu sfârşitul capitolului trei, informaţia prezentată şi analiza efectuată sunt suficiente pentru a trage concluzii despre capacitatea think tank-urilor din Moldova de a influenţa procesul de elaborare şi implementare a politicilor publice.

În secţiunea de concluzii, ofer o apreciere generală a stării sectorului think tank în Moldova, precum şi o listă de recomandări adresate think tank-urilor, recomandări ce ar putea, eventual, spori influenţa pe care acestea o exercită asupra politiclor publice şi a procesului de guvernare în Republica Moldova.

Descarca lucrarea (in limba engleza)

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului, angajaţii instituţiilor penitenciare în colaborare cu Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova (LADOM) au informat deţinuţii despre drepturile lor. Experţii le-au adus la cunoştinţă persoanelor aflate în detenţie, prevederile Convenţiei  pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, precum si alte prevederi naţionale şi internaţionale ce ţin de accesul condamnaţilor la informaţie şi la justiţie.

Acţiunea menţionată se înscrie în  şirul altor acţivităţi pe care LADOM-ul le desfăşoară în cadrul programului “Centrul de Asistenţă Juridică pentru Deţinuţi”, proiect care derulează din anul 2007. Acesta este un program implementat cu suportul financiar al Civil Rights Defenders din Suedia.. Programul urmăreşte sporirea  facilitarea accesului la justiţie a persoanelor aflate în detenţie,  familiarizarea deţinuţilor cu drepturile şi căile legale de apel,  sensibilizarea opiniei publice la nivel naţional şi internaţional referitor la situaţia deţinuţilor în Republica Moldova. Poate sesiza Centrul de Asistenţă Juridică pentru Deţinuţi orice persoană care se află în detenţie sau rudele acesteia prin intermediul unei petiţii sau prin adresări directe la LADOM. Centrul de Asistenţă Juridică pentru

Deţinuţi oferă consultanţă juridică gratis atît în scris cît şi verbal şi anume:

1. Consultanţa la distanţă (răspunsuri la petiţiile, scrisorile deţinuţilor şi a rudelor acestora);
2. Asistenţă juridică rudelor deţinuţilor;
3. Consultanţă juridică în instituţiile penitenciare.

Juriştii care activează în cadrul Centrului examinează cazurile ce ţin de: dreptul penal şi procedura penală (tortura, tratamentul inuman, condiţiile de detenţie conform standardelor minime existente, procedura apelului, drepturile deţinuţilor, termenii de examinare); dreptul locativ (privatizarea ilegală); dreptul familiei (precedura divorţului, decăderea din drepturile părinteşti); dreptul civil (plata pagubei materiale); protecţia socială (plata pensiei de invaliditate, plata pensiei pentru limită de vîrstă).

Persoana de contact: Rima Placinta -Condratchi
E-mail:rplacinta@yahoo.com
Tel:(+373-22) 280512; 069569999

La 11 decembrie 2009 Consiliul Raional Criuleni a aprobat Regulamentul-Cadru de constituire si functionare a Consiliilor Locale ale Tinerilor. Acest eveniment este impactul direct al proiectului, realizat de catre AO “Centrul de Dezbateri Criuleni” in parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Tineri “UNIT” in perioada iunie 2008 – mai 2009 cu suportul financiar al Ambasadei SUA si Ambasadei Norvegiei. In cadrul proiectului in 15 localitati ale raionului Criuleni au fost organizate alegeri in Consiliile Locale ale Tinerilor (CLT). In primele 6 luni de activitate, membrii CLT au reusit sa initieze mai multe activitati interesante si importante nu numai pentru tineri, dar si pentru alti membrii al comunitatilor. Printre aceste activitati sunt: editarea buletinelor informative (Criuleni, Javreni, Balasesti, Porumbeni/Pascani, Zaicana), dezbateri publice despre problemele comunitare (Criuleni), organizarea competitiilor la tenis de masa si volei (Javreni), crearea Clubului amatorilor de filme (Criuleni), organizarea concertului la hramul satului (Porumbeni/Pascani), activitati distractiv-educative la gradinita (Balasesti), montarea radioului scolar (Cimiseni), buletin ecologic (Balabanesti).

In acelas timp s-a conturat dificultatile principale in procesul de organizare a activitatii CLT. Una din ele – lipsa mecanizmului clar de colaborare dintre CLT si alti actorii comunitari.

Aprobarea Regulamentului-cadru de catre Consiliul Raional Criuleni este al doilea pas (primul a fost proiectul) spre crearea politicilor publice care favorizeaza implicarea tinerilor in viata comunitara si asigura drepul lor de a participa in procesul de luare a deciziilor.

Pasul trei trebuie sa-l faca administratia publica locala de gradul 1: se ajusteze Regulamentul-cadru la specificul localitatii si sa-l aprobe, astfel recunoscind CLT drept partener important in viata comunitara.

Serghei Lisenco, presedinte AO "Centrul de Dezbateri Criuleni"