Știri sociale

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Institut für Europäische Politik de la Berlin și Institutul pentru Inițiative Strategice – IPIS, a organizat, în perioada 10-14 decembrie 2023, o vizită de studiu pentru un grup de cercetători, analiști politici, reprezentanți ai societății civile și jurnaliști din Germania.

Scopul vizitei a fost de a oferi o perspectivă asupra proceselor de reformă orientate spre integrarea Republicii Moldova în UE și asupra situației politice a țării, care este influențată de consecințele războiului rusesc împotriva Ucrainei și de încercările Rusiei de a destabiliza țara.

În prima zi, participanții au avut o serie de o întâlnire cu reprezentanți ai Parlamentului și Președinției Republicii Moldova, a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Biroului politici de reintegrare. Totodată, pe lângă întâlnirile cu reprezentanții puterii, vizita de studiu a inclus și o întâlnire reprezentanții opoziției.

În cea de a doua zi, după vizita la Agenția Relații Interetnice, oaspeții din Germania au mers la Comrat, unde s-au întâlnit și discutat cu reprezentanții autorităților publice locale și a Adunării Populare din UTA Găgăuzia, precum și experții din regiune, inclusiv reprezentanți societății civile.

A treia zi a început cu atelier de lucru #NEXT4EU. Participanții au avut un schimb de opinii și păreri cu reprezentanții societății civile din Republica Moldova pe subiecte legate de integrarea în UE, dezinformare, politică externă și reintegrarea țării.

Vizita s-a încheiat cu o serie de întâlniri la Delegația UE în Republica Moldova și la Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova, unde participanții au discutat despre rolul acestor instituții și politicilor UE.

Vizita de studiu a avut loc în cadrul proiectului „#NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE”, care este finanțat de Ministerul Federal de Externe al Germaniei în cadrul programului de cooperare cu societatea civilă.

Republica Moldova este în continuare un teren fertil  pentru propaganda rusă, deoarece există, pe de o parte, o conexiune interdependentă între fenomenul propagandei și al dezinformării și societățile sărace, pe de altă parte, care sunt mai facil de manipulat. Televiziunea este un mijloc important de informare în rândurile populației din Republica Moldova, iar în ultimii doi ani, pentru spațiul informațional moldovenesc dominat de către mass media rusească, televiziunea rămâne încă a fi o pârghie importantă de influență. Este una dintre concluziile studiului „Politica informațională a televiziunilor din Republica Moldova”, realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS „Viitorul”) și prezentat vineri, 15 decembrie, 2023.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București și a avut ca scop monitorizarea principalelor posturi de televiziune din Republica Moldova pentru a determina narațiunile informaționale ale surselor media TV și a estima dacă acestea informează cetățenii corect și echidistant, sau dimpotrivă, au tenta de a dezinforma și manipula opinia publică moldovenească.

Ion Tăbârță, expert politic la IDIS „Viitorul”, autorul studiului, a spus că subiectele selectate spre monitorizare reprezentă esența informațională a spațiului din Republica Moldova: politica internă; situația social-economică; justiția; Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia; politica externă; agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainiei. Au fost analizate principalele produse informaționale care modelează opiniile în spațiul informațional: buletinele de știri; materiale cu tematică politică și social-economică; și talk-show-urile politice. Astfel, au fost selectate spre a fi monitorizate: Moldova 1; Jurnal TV; TV8; TVR Moldova; Pro TV; Vocea Basarabiei; Orizont TV; Exclusiv TV; Cinema 1; și Gagauziya Radio Televizionu (GRT). Criteriile de selectare a televiziunilor au fost nivelul de audiență în conformitate cu măsurătorile efectuate și popularitatea lor rezultând din datele cercetărilor sociologice.

Este de menționat aici că la 16 decembrie 2022, Comisia Situații Excepționale a dispus suspendarea licenței de emisie pentru canalele Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV, pentru „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”, iar unele dintre acestea – RTR Moldova, NTV Moldova, Primul în Moldova și TV6, care erau la acel moment printre primele 10 TV-uri cu cea mai mare audiență, au migrat spre altele, cu audiență mai mică. RTR Moldova spre Cinema 1, NTV Moldova spre Exclusiv TV și TV6 spre Orizont TV. Astfel, în monitorizare au fost incluse dublurile lor. Din aprilie 2023, primul în Moldova nu a mai produs continut informativ și nu a fost monitorizat.

Studiul a analizat narațiunile televiziunilor date referitoare la subiecte precum: 9 mai, Marea Adunare „Moldova Europeană” din 21 mai 2023; tematica energetică; protestele fermierilor; majorarea salariului miniștrilor; protestul deținătorilor de patente; incidentul de la Aeroportul Internațional Chișinău soldat cu decesul a două persoane; scandalul lingvistic de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”; reforma justiției; alegerile pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia; Summitul Comunității Politice Europene; relațiile Republicii Moldova cu NATO; denunțarea mai multor acorduri cu CSI; agresiunea militară rusă contra Ucrainei etc..

Studiul arată că o parte dintre televiziunile moldovenești dezinformează în mod intenționat și manipulează societatea moldovenească, acționând în interesele geopolitice ale Federației Rusi, dar și în interesele de grup și personale ale elementelor oligarhice din Republica Moldova. Scopul lor este de a nu permite reforma și modernizarea instituțiilor statului, parte a efortului de integrare europeană. De aceea, unele televiziuni încearcă să compromită orice guvernare proeuropeană de la Chișinău, indiferent de culoarea ei politică. Este vorba aici de: Orizont TV; Exclusiv TV; Cinema 1; și Gagauziya Radio Televizionu (GRT).

Autorul studiului mai afirmă că în ultimii doi ani, aceste televiziuni, prin intermediul politicii lor informaționale, au promovat mai multe narațiuni cu scopul de a lovi guvernarea proeuropeană de la Chișinău, și, prin aceasta, în mod intenționat, și constant, să discrediteze parcursul european în rândurile cetățenilor. În perioada de monitorizare au fost promovate narațiuni de manipulare și dezinformare precum: „plătim scump pentru gaz pentru că Sandu nu a vrut să meargă la Moscova ca să se înțeleagă cu Putin”, „cumpăram același gaz rusesc, dar mai scump din Europa”, „Republica Moldova merge pe calea Ucrainei, fiind o unealtă docilă în scopurile agresive ale Occidentului” etc.

„Concluzia generală a studiului este că Moldova 1, Jurnal TV, TV8, TVR Moldova, Pro TV și Vocea Basarabiei își construiesc politica de informare prin abordarea principalelor subiecte mediatice, reieșind din propria politica editorială, obiectivă și subiectivă, iar modul de diseminare a informației în spațiul public are loc prin intermediul știrilor și a talk-show-urilor. Exclusiv TV și Cinema 1 au o politică editorială la știri echilibrată pe unele subiecte, interpretativă pe altele, și de neinformare pe subiectele sensibile, de ordin geopolitic, cum ar fi agresiunea militară rusă contra Ucrainei. Este sesizabilă tenta de a nu promova parcursul european al Republicii Moldova, și dimpotrivă, de a favoriza camuflat direcția estică a vectorului extern sub lozinca echilibristicii geopolitice. Orizont TV deschis promovează interesele politice ale grupului Șor, având o politică informațională anti-UE și pro-Rusia. Politica informațională a GRT este puțin conectată la agenda publică a Republicii Moldova, reflectă situația din UTA Găgăuzia cu accente clare ostile la adresa autorităților centrale de la Chișinău și în interesele politice ale grupului Șor în regiunea găgăuză”, a declarat Ion Tăbârță.

Potrivit lui Ion Tăbârță, Chișinăul este o țintă a agresiunii hibride din partea Moscovei, iar unul dintre elemente este răspândirea propagandei ruse prin dezinformare, pentru a scădea gradul de reziliență a societății și a instituțiilor statului contra acestei agresiuni hibride dirijată de la Moscova. „În Republica Moldova, există încă un segment numeros al populației social-vulnerabile, care, alături de vorbitorii rusolingvi, este cel mai expus la propaganda și dezinformarea venită dinspre Federația Rusă, inclusiv prin intermediul actorilor politici interni, care acționează contrar intereselor Republicii Moldova”, menționează autorul în studiu.

Ion Tăbârță crede că pentru a combate și a reduce din fenomenul dezinformării în Republica Moldova este foarte important de a cunoaște care dintre televiziunile moldovenești manipulează opinia publică prin dezinformare sau neinformare privind principalele subiecte tematice care interesează societatea moldovenească. Astfel, în opinia sa, soluțiile contra televiziunilor care dezinformează, și în general contra fenomenului dezinformării, sunt:     aplicarea legislației

Republicii Moldova pentru televiziunile care nu respectă prevederile codului audiovizualului și acționează subminând securitatea instituției statului, dar și acordarea unei atenției sporite procesului de educație mediatică, începând din școli și continuând pe toate treptele din societate.

Cu referință la soluțiile legale, Ion Tăbârță susține că este indicat ca instituțiile statului să: comunice strategic; stabilească criterii clare de evaluare a posturilor televizate; dezvolte instrumente pentru a putea combate dezinformare de pe internet și platformele de socializare. Privind măsurile educaționale, este necesară: modificarea curriculum școlar (la așa obiecte ca dezvoltarea personală sau educația pentru societate) ca elevii de la ce mai fragede vârste să fie învățați să se orienteze în labirintul informațional al tehnologiilor postmoderniste, ca să poată face distincția dintr-o platformă care informează și una care dezinformează, să depisteze o știre care dezinformează și manipulează; introducerea în ultimul an de studii gimnaziale (cel puțin) și în licee și colegii, în mod obligatoriu, a obiectului de studiu educația mediatică.  

--------------------

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;

Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;

Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC) a organizat 8 cafenele de implicare publică în raionul Leova (în satul Hănăsenii Noi și Filipeni) și raionul Cantemir (în satul Cania și Antonești) în cadrul proiectului “Împuternicirea participării tinerilor în procesul decizional local”.

Fiecare activitate a adunat împreună grupurile de inițiativă civică formate din tineri în aceste localități rurale, reprezentanți ai administrației locale (APL), cadre didactice, părinți, voluntari.

Plini de inițiativă și curaj, 40 de tineri și tinere au dezbătut problemele care îi afectează și pe care vor să le soluționeze, pentru a avea un mediu favorabil pentru dezvoltare și socializare.

În cadrul acestor cafenele, s-au discutat necesitățile cu care se confruntă tinerii la nivel local, serviciile publice de care duc lipsă, s-au schimbat idei și recomandări de implicare și dezvoltare a acestora.

Parpolov Denis, participant grup de inițiativă, comuna Antonești, Cantemir: „Este foarte important să ne spunem problemele cu care ne confruntăm. Prin aceste activități am identificat care sunt necesitățile noastre stringente și cum împreună putem soluționa aceste impedimente”.

Covalschii Alina, participantă grup de inițiativă, satul Cania, Cantemir: „Mi-au plăcut foarte mult aceste ședințe. Am putut discuta ce este nevoie în localitatea mea, mi-a plăcut când am votat și am ales ce avem nevoie cel mai mult tinerii, în localitatea noastră”.

„Să înveți din adolescență să fii activ în comunitatea ta e foarte bine, pentru că atunci când vei ajunge matur, îți va fi mai ușor să faci alegerea corectă. La aceste Cafenele de implicare publică am învățat că doar prin implicare te poți dezvolta personal și așa vei ajuta la identificarea problemelor și rezolvarea lor. Eu, în calitate de tânără, voi face maxim posibil să contribui la dezvoltarea satului meu Filipeni”, ne povestește Rusalina Sîrbu, participantă grup de inițiativă satul Filipeni, Leova.

Cociu Dan, participant grup de inițiativă, comuna Antonești, Cantemir: „Mă bucur că suntem încurajați să ne spunem părerile, necesitățile noastre și să ne implicăm în dezvoltarea localității. În acest mod vom reuși să ne bucurăm și să ne dezvoltăm acolo unde trăim”.

Tinerii au participat activ în discuții, au identificat necesitățile prin prisma perceperilor individuale. În cadrul fiecărei cafenele a fost elaborată o listă cu necesități și probleme, iar la final tinerii au prezentat unele soluții și s-au adresat autorităților locale cu rugămintea de a demara un dialog pentru a soluționa aceste probleme.

Prin organizarea Cafenelelor în localitățile rurale, tinerii și tinerele sunt sprijiniți să fie activi în comunitățile lor și să interacționeze cu reprezentanții administrației locale (APL) și alte părțile interesate, fiind și o  bună pregătire pentru organizarea inițiativelor comunitare pe care le vor desfășura în colaborare cu APL, dar la soluționarea în comun a problemelor cu care se confruntă.

În total, la aceste cafenele de implicare publică, au participat cca 120 persoane.

__________________________________________

 Activitățile sunt organizate în cadrul proiectului „Împuternicirea participării tinerilor în procesul decizional local”, desfășurat de Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC) în cadrul proiectului „MYCS: pentru o societate civilă de tineret mai puternică”, implementat de Terre des hommes - Moldova, în parteneriat cu Fundatia Pentru Dezvoltarea Societatii Civile și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și cofinanțat de European Union in the Republic of Moldova.

Proiectul își propune să consolideze capacitățile actorilor civici locali din domeniul tineretului de a presta programe și servicii de participare și capacitare incluzivă și durabilă a tinerilor: www.tdh.md/MYCS

#MYCS #împreună #maiputernici #maibine