Programele probaționale – alternative la detenție pentru minorii în conflict cu legea.Studiu de caz

Distribuie prietenilor:


Reieşind din standardele internaţionale cu privire la protecția minorului în sistemul justiției penale, Republica Moldova și-a asumat, la nivel de politici, acțiuni cu scopul de a promova alternativele la detenție și de a exclude copiii din sistemul justiției penale prin valorificarea căilor non-penale ce oferă șanse de reeducare și reintegrare în societate. Conform art. 2 din Legea nr. 8 din 14.02.2008 cu privire la probațiune,termenul de probaţiune înseamnă evaluarea psihosocială, control al persoanelor aflate în conflict cu legea penală şi resocializarea lor, adaptarea persoanelor liberate din locurile de detenție, pentru preîntâmpinarea săvârșirii de noi infracţiuni. Potrivit aceluiași articol, programele probaționale pot fi programe de corecție al comportamentului social şi programe de reintegrare socială, și se pot desfășura individual şi/sau în grup.

Un Raport elaborat, în 2018, de Asociația pentru Justiție Penală Participativă (AJPP) denotă faptul că, la nivel național, în anul 2017, doar câteva dintre programele probaționale, dezvoltate în cadrul sistemului de probațiune din RM și implementate de consilierii de probațiune, sunt destinate minorilor. Totodată, era incertă utilitatea și funcționarea acestora în sistemul justiției penale.

Pornind de la aceste premise, AJPP, în parteneriat cu Inspectoratul Național de Probațiune și UNICEF Moldova, a elaborat și pilotat, pe parcursul anilor 2018- 2019, Programul Probațional Primar Obligatoriu: stagiul de formare civică și trainingul vocațional în calitate de alternativă la detenție pentru minorii în conflict cu legea. Programul are scopul de a-l ghida, pas cu pas, pe beneficiar în procesul de reintegrare socială şi reprezintă un instrument de lucru pentru consilierii de probațiune în procesul de modelare a comportamentului delincvent.

Programul probațional are două componente obligatorii: stagiul de formare civică (educația moral-civică) a minorului și trainingul vocațional (formarea vocațională̆), fiind constituit din 18 ședințe de bază și 8 ședințe de consolidare, durata acestuia fiind de 4 luni și jumătate.

Detalii juridico-penale și aspecte sociale

La vârsta de 16 ani, Mircea a ajuns pe banca acuzaților ca urmare a comiterii următoarelor componențe de infracțiuni: tentativă de viol și acțiuni violente cu caracter sexual în privința unei minore, fiind încadrate juridico-penal în baza art. 27, art. 171 alin (2) lit. b) Cod penal și art. 172 alin (2) lit. b) Cod penal. Cauza penală a fost judecată în procedură simplificată, în baza probelor administrate la etapa urmăririi penale, inculpatul recunoscându-și vina.

Luând în considerare criteriile generale și speciale de individualizare a pedepsei penale, instanța de judecată i-a stabilit lui Mircea pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciarul pentru minori. Totodată, reieșind din circumstanțele cauzei și personalitatea celui vinovat, instanța a decis condamnarea lui Mircea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, fiind aplicat art. 90 Cod penal, stabilind un termen de probă de 5 ani, obligându-l:

  • să nu-și schimbe domiciliul fără permisiunea organului competent;
  • să participe cu regularitate la toate programele de consiliere;
  • să acorde o susținere materială familiei victimei.

Mircea a rămas să locuiască cu familia – părinții, sora și fratele mai mic. Tatăl său muncește ocazional în domeniul construcției şi mai are în grijă sa terenurile agricole ale familiei. Mama se străduiește să fie cât mai mult timp prezentă în viața copiilor și participă activ la educarea acestora. Familia lui Mircea este o familie muncitoare. Locuiesc într-o casă modestă, îngrijită și nu se bazează pe sprijinul autorităților locale. Băiatul a absolvit clasa a IX-a în satul natal. Diriginta îl caracterizează drept un băiat muncitor, încrezător în sine, care stabilea fără dificultăți relații cu cei din jur, dar era foarte ușor influențabil, iar materialul predat la lecții îl însușea cu dificultate.

Între așteptări și impact

Timp de patru luni, Mircea a beneficiat săptămânal de sesiunile programului probațional primar obligatoriu, în procesul pilotării programului, cu implicarea consilierului superior de probațiune, Elena Mihaile, Biroul de probațiune Hâncești. Astfel, pe parcursul celor 24 de ședințe, minorul a conștientizat comportamentul său delincvent, a perceput valorile morale, însușind elementele educației morale și juridice, fiind totodată, ajutat să se reintegreze în societate mai ușor.

În același timp, grație componentei privind formarea vocațională, Mircea a fost tentat să-și construiască un plan de carieră și și-a asumat responsabilitățile în realizarea proiectului comunitar pentru localitatea sa – Repararea ulucului din localitate pentru animalele domestice. În urma realizării acestui proiect, Mircea a stabilit o relație de colaborare cu un potențial angajator, care, ulterior, i-a oferit un serviciu plătit.

La încheierea programului cu succes, Mircea a conștientizat gravitatea infracțiunii pe care a săvârşit-o și regretă că a ajuns în situația dată. Potrivit consilierului de probațiune, Mircea nu este recidivist și își dorește să fie alături de familie, să-i protejeze și să-i ajute pe frații săi mai mici. Cel mai mare beneficiu al programului probațional pentru Mircea a fost angajarea în câmpul muncii. În tot acest timp, băiatul a învățat ce înseamnă cu adevărat să fii responsabil, punctual și serios în ceea ce faci. Și așteptările părinților au fost atinse pe deplin. Tatăl a comunicat că fiul minor și-a schimbat radical comportamentul, făcându-și mai multe planuri de viitor, inclusiv, înscrierea la o școală profesională pentru meseria de sudor.

Epilog

Augustina Bolocan-Holban, președinta AJPP: „Reprezentanții și consultanții AJPP au monitorizat ședințele programului probațional primar obligatoriu în diverse regiuni, inclusiv la Hâncești, cu participarea lui Mircea și a consilierului de probațiune, Elena Mihaile. Pe parcursul ședințelor, consilierul a demonstrat aptitudini psihopedagogice. A manifestat empatie, a încurajat și motivat minorul în vederea adoptării unei conduite pozitive pe viitor. A menționat de mai multe ori că programul este foarte bine proiectat și are un impact pozitiv asupra beneficiarului, prin prisma modelării comportamentului acestuia. În special, a apreciat posibilitatea abordării individuale a minorului.

În concluzie, ne bucurăm să constatăm utilitatea și eficiența acestui program probațional pentru sistemul național de justiție penală, or, bunele practici din alte sisteme de drept au demonstrat funcționalitatea programelor probaționale în calitate de alternative la detenție ce contribuie la dejudiciarizarea cauzelor penale cu implicarea minorilor.”

dsc 0251


Distribuie prietenilor:


Articolele publicate din 1 iunie 2020 nu au fost supuse verificarilor

logoStarNet

Hostingul si serviciile internet pentru administrarea portalului CIVIC.MD sunt oferite gratuit de compania Starnet