Nivelul de transparență al administrației publice locale din Republica Moldova în 2020 a cunoscut un anumit progres, raport

Nivelul de transparență al administrației publice locale din Republica Moldova în 2020 a cunoscut un anumit progres. Media generală de transparență obținută de către raioane este de 42,22%, iar de către orașe/municipii și comune/sate - 30,44%. Este concluzia raportului de monitorizare „Transparența administrației publice locale din Republica Moldova în anul 2020”, realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”.

Raportul a constat în evaluarea a 32 de raioane și 60 de unități administrativ teritoriale de nivelul întâi: 40 de orașe (municipii) și 20 din cele mai mari sate (comune) din țară. Unitățile administrativ teritoriale au fost selectate în baza portalului web www.localtransparency.viitorul.org unde se găsesc clasamentele celor mai transparente localități din Republica Moldova, elaborate în perioada 2016 - 2020 de către IDIS „Viitorul”.

Evaluarea autorităților publice cuprinde nouă zone de transparență cu 56 de indicatori pentru autoritățile publice raionale 55 de indicatori pentru autoritățile publice locale. Zonele evaluate cuprind competențele și obligațiile cu care sunt investite în mod legal administrațiile raioanelor/localităților, precum și domeniile considerate importante pentru o bună guvernare, care potrivit standardelor internaționale, se supun cerințelor de transparență.

Potrivit raportului, doar trei sate monitorizate nu dispun de pagini web oficiale și nu reflectă activitatea lor în sensul informării cetățenilor despre chestiunile publice. Circa 97% dintre raioane și 87% dintre orașe/municipii și comune/sate utilizează rețele sociale, preponderent Facebook, pentru interacțiune și comunicare cu publicul. Deși există în majoritatea cazurilor, paginile web nu cuprind toate informațiile obligatorii prevăzute de cadrul normativ național. Multe dintre acestea sunt dificile în utilizare pentru un cetățean simplu, care cu greu poate găsi informațiile cere îl interesează.

În 2020 administrațiile publice locale și raionale au dat dovadă de deschidere la solicitările de acces la informație din partea persoanelor fizice și juridice. La chestionarul adresat de către ONG-le care au efectuat monitorizarea, au răspuns 93% dintre autoritățile publice raionale și 67% dintre autoritățile publice locale, iar la cererea unei persoane fizice au răspuns 64% dintre raioane și 40% din orașe/municipii și comune/sate.

Nivelul de respectare al transparenței în elaborarea și adoptarea deciziilor raionale și locale, precum și implicarea cetățenilor în acest proces, rămâne a fi unul destul de jos. Circa 32% dintre autoritățile publice raionale și circa 48% dintre autoritățile publice locale nu au organizat consultări publice în 2020. Acolo unde au avut loc, procesul de consultări publice a fost influențat și de nepublicarea tuturor proiectelor de decizii pe web. Astfel, 48% dintre orașe/municipii/sate/comune și 19% dintre raioane nu au adus la cunoștința cetățenilor proiectele de decizii, iar 32% dintre APL I și 28% dintre APL II au publicat doar unele proiecte de decizii pe pagina web.

Totodată, în cazul organizării consultărilor publice, autoritățile publice nu au adus la cunoștința publicului rezultatele acestor consultări, sinteza recomandărilor (95% din orașe/sate și 77% din raioane), propunerile respinse cu justificarea acestei decizii.

Autoritățile publice locale sunt restanțiere în asigurarea implicării cetățeanului în actul decizional, nefiind identificate și informate părțile interesate de examinarea proiectelor de decizii care le pot afecta, nu sunt create grupuri și consilii consultative pe lângă autoritățile publice locale, care să participe la elaborarea și examinarea proiectelor de decizie. Circa 74% dintre administrațiile raionale și 75% dintre administrațiile locale nu au creat astfel de mecanisme de consultare cu publicul.

Ședințe consiliului local și raional nu sunt înregistrate și publicate în format audio/video, fapt ce împiedică o informare mai largă a cetățenilor despre chestiunile examinate și adoptate. Înregistrarea și publicarea tuturor ședințelor este realizată doar de către 30% dintre raioane și 19% dintre orașe/municipii/sate/comune.

Informațiile privind desfășurarea și rezultatele procedurilor de achiziții publice, documentele de achiziții la fiecare etapă a procedurii, sunt publicate selectiv sau nu sunt publicate pe paginile web. Autoritățile publice omit să publice anunțurile de participare, anunțurile de atribuire, rapoartele de monitorizare privind executarea contractelor de achiziție publică și Darea de seamă anuală privind achizițiile publice de valoare mică. Mai multe unități administrativ teritoriale de nivelul întâi și doi publică parțial unele documente de achiziții din categoriile menționate. În special lipsesc informațiile privind achizițiile de valoare mică.

Deși nu este o obligație publicarea contractelor de achiziții publice, au fost înregistrate mai multe practici pozitive în acest sens. Contractele de achiziții publice din 2020 au fost publicate de către autoritățile din Bălți, Briceni, Ceadâr-Lunga, Fălești, Strășeni, Varnița și raioanele Criuleni, Strășeni, Telenești. Doar municipiul Cahul a publicat toate contractele de achiziții publice pe web. 

Administrarea proprietății publice reprezintă o zonă de transparență cu mari lacune și deficiențe. Autoritățile publice locale și raionale nu publică anunțurile privind desfășurarea licitațiilor de vânzare/locațiune/arendă a bunurilor din proprietate și omit să aducă la cunoștință informațiile cu privire la rezultatele licitațiilor. Anunțurile nu sunt publicate de 73% dintre raioane și 50% dintre orașe/municipii și comune/sate, iar rezultatele nu sunt aduse la cunoștința publicului de 100% dintre raioane și 84% dintre orașe/municipii și sate/comune.

În mare parte, autoritățile publice supun consultărilor proiectul de buget sau cel puțin publică anunțurile de organizare a consultărilor publice și/sau proiectul bugetului. Însă, implicarea și participarea publicului în procesul bugetar scade din cauza că cetățenilor nu le este facilitată înțelegerea cifrelor din proiectul bugetului. 39% dintre raioane și 50% dintre orașe/municipii/sate/comune nu au adus la cunoștința cetățenilor o justificare a veniturilor și cheltuielilor prognozate.

Funcțiile vacante nu sunt publicate pe web de către 6% dintre raioane și 36% dintre orașe/municipii și sate/comune, iar rezultatele concursurilor de selecție nu sunt publicate de către 68% dintre autoritățile raionale și 76% dintre autoritățile locale.

Autoritățile publice locale sunt restanțiere la realizarea măsurilor de asigurare a integrității instituționale. 35% dintre raioane și 82% dintre orașe/municipii/sate/comune nu publică pe web regulamentele sau alte informații referitor la denunțarea manifestărilor de corupție, procedurile privind recepționarea, înregistrarea și examinarea în condiții de confidențialitate a dezvăluirilor interne ale practicilor ilegale și a avertizărilor de integritate, registrele de evidență (a cadourilor, a riscurilor) etc. Totodată, nici un oraș și sat monitorizat nu are publicat un Cod de etică pentru aleșii locali și doar consiliile raionale din Leova și Râșcani au astfel de coduri pe paginile web. În plus, 84% de raioane și 83% de orașe/municipii/sate/comune nu au adus la cunoștința publicului mecanisme de raportare a actelor de corupție.

Administrațiile publice locale nu aduc la cunoștința publicului programele de asistență socială adoptate, informații despre serviciile sociale furnizate de către unitatea administrativ-teritorială și modalitatea de aplicare pentru un potențial beneficiar. Rezultatele monitorizării arată că 45% dintre autoritățile publice raionale și 55% dintre autorități publice locale nu a adus la cunoștință nici o informație privind serviciile sociale existente.

Cele mai multe dintre autoritățile publice raionale și locale nu publică informații despre activitățile și rezultatele obținute în urma implementării proiectelor de asistență (64% din raioane și 52% din orașe/municipii și sate/comune). Aceste rezultate pot fi cauzate și de dispersarea informațiilor despre proiectele realizate în mai multe rubrici ale paginilor web sau pe rețelele de socializare, fapt ce face dificilă identificarea acestor informații.

Se constată un nivel redus de deschidere a administrațiilor publice în ce privește publicarea analizelor financiare anuale ale întreprinderilor municipale și societăților comerciale cu pachet majoritar deținute. Deși legea prevede obligația plasării acestor analize financiare pe pagina web a fondatorului, rezultatele monitorizării arată că 90% dintre raioane și 85% dintre orașe/municipii și sate/comune monitorizate nu realizează această cerință legală.

IDIS „Viitorul”, în perioada septembrie 2020 – iulie 2021, a implementat proiectul „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”. Acesta a fost finanțat de către Uniunea Europeană și Fundatia Konrad Adenauer prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.

Proiectul a avut ca scop realizarea a 30 de rapoarte de monitorizare a transparenței și responsabilității a 92 de administrații publice locale de nivelul unu și doi: 32 de consilii raionale, 20 de municipii/orașe și 20 de comune/sate. În procesul de monitorizare au fost implicați 28 de lideri locali, monitori civici și reprezentanți ai organizațiilor societății civile din regiunile Nord, Centru și Sud ale Republicii Moldova. Aceștia au participat la sesiuni de instruire, de coaching unde au fost capacitați să poată face monitorizarea

În cadrul proiectului au fost realizate mai multe activități: a fost elaborată metodologia de promovare și monitorizare a transparenței și responsabilității APL-urilor. Au fost organizate trei emisiuni TV la nivel regional, la Drochia TVAlbast TV din orașul Nisporeni și Media TV din orașul Cimișlia. La fel, au fost desfășurate trei conferințe regionale (online), nordcentru și sud, pentru ca recomandările și concluziile rapoartelor de monitorizare și evaluare să fie aduse la cunoștința autorităților publice locale.

***

Programul de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS), va oferi în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.

Scopul Programului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere RM-UE.

Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.


Contribuie la continuarea proiectului CIVIC.MD. Devino susținător, donează aici.

Become a Patron!



Descopera ONG

Descopera Finanțatori

Active în ultima săptămănă