Societatea civilă solicită menținerea Ministerul Mediului în componența noii structuri a Guvernului Republicii Moldova
SCRISOARE DESCHISĂ
Către:
Domnul Pavel Filip, Prim-ministru al Republicii Moldova
Subiect:
Societatea civilă solicită menținerea Ministerul Mediului în componența noii structuri a Guvernului Republicii Moldova.
Stimate Domnule Prim-ministru al Republicii Moldova,
Comunitatea neguvernamentală de mediu consideră necesară reorganizarea Guvernului pe principii moderne, nu de comasare mecanică a unor instituţii şi domenii cu activităţi total diferite şi incompatibile prin însăşi esenţa misiunii lor. Înţelegem că în ţările post-sovietice problemele grave de mediu şi degradarea catastrofală a ecosistemelor, dătătoare de viaţă, de bunăstare şi echilibru ecologic, nu fac parte din priorităţile de bază ale societăţilor cu un trecut comunist, dar orice apropiere de standardele europene presupune, în mod obligatoriu, şi în primul rând, protecţia mediului înconjurător şi a resurselor naturale ca factor primordial pentru calitatea vieţii. Alipirea forţată, marginalizarea sau dizolvarea Ministerului Mediului într-o structură ceţoasă, fără nici o perspectivă de coabitare şi fortificare, va crea condiţii „ideale” pentru agenţii economici, fermieri şi viitoare corporaţii de a stoarce pe termen scurt profituri uriaşe prin degradarea şi distrugerea resurselor naturale, transformând Republica Moldova într-un deşert fără şanse de reabilitare ecologică. Iată de ce Vă rugăm să examinaţi câteva din argumentele ecologiştilor şi să Vă asumaţi, iar întreaga comunitate neguvernamentală o să Vă sprijine, responsabilitatea de a menţine Ministerul Mediului în noua componență a Guvernului Republicii Moldova ca instituție solidă, capabilă să facă faţă schimbărilor climatice din secolul XXI şi să asigure mediul de viaţă al cetăţenilor şi funcţionalitatea ecosistemelor moldave.
Studiul de performanță în domeniul mediului realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (2014) arată că Republica Moldova nu a avansat până în prezent foarte mult la capitolul creștere a calității în domeniul protecției mediului. La fel, în toate evaluările realizate se menționează necesitatea reformării sistemului administrativ de mediu prin întărirea capacităților şi poziției autorităților de mediu.
Pentru a înregistra progrese și a realiza reforma sectorului mult așteptată și mult discutată de ani în șir, precum și realizarea prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, este necesar ca Ministerul Mediului să fie o instituție solidă în fruntea căreia să fie un Ministru care să pledeze pentru îmbunătățirea factorilor de mediu și nu exploatarea iresponsabilă a resurselor naturale pentru obținerea unor beneficii pe termen scurt, lăsând fără viitor cetățenii Republicii Moldova.
Examinând propunerile noii structuri a Guvernului, publicată în sursele mass-mediainsistența unor fermieri și a Ministerului Agriculturii de a utiliza apa din stratul de profunzime pentru irigare, contrar recomandarilor cercetătorilor Academiei de Științe a RM și Institutului de Pedologie, Agrochimie și protecție a Solului ”Nicolae Dimo”, precum și a Ministerului Mediului, societății civile și experților din domeniul protecției mediului. Utilizarea apei din stratul de profunzime, datorită gradului mare de mineralizare duce la degradarea solurilor timp de 10-15 ani și scăderea bonității, fără reabilitare pe o perioadă mare de timp. În același timp apa din stratul de profunzime este rezerva de aur de apă potabilă pentru cetățenii Republicii Moldova, care trebuie protejată și nu utilizată iresponsabil;
- defrișarea fâșiilor de protecție a câmpurilor agricole și a râurilor, încălcând Legea nr. 440 din 27.04.1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, pentru a crește suprafața cultivată chiar până în malurile râurilor, aducând prejudicii atât solului, cât și apelor de suprafață din Moldova;
- prelucrarea solului cu subtanțe chimice (pesticide, ierbicide, etc.) în zona de protecție a apelor, încălcând Legea nr. 440 din 27.04.1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, poluând apele de suprafață cu nitrați, nitriți și alte subtanțe periculoase atât pentru biodiversitatea râurilor, cât și pentru sănătatea populației.
- Tendințele recente manifestate de operatorii din domeniul agroindustrial susținuți de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare prin ocolirea Legii nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului şi aici ne referim la industria avicolă, de creștere a porcinilor, de prelucrare a producției agricole etc.
În urma practicării agriculturii intensive impactul asupra mediului este următorul:
- Poluarea solului cu îngrășăminte chimice şi organice
Agricultura intensivă practicată în prezent de majoritatea gospodăriilor agricole, presupune administrarea de îngrășăminte chimice in scopul măririi productivității. Cele mai importante şi mai utilizate sunt îngrășămintele pe bază de azot (azotații de amoniu, de calciu şi de potasiu), de sulf (sulfatul de amoniu şi superfosfatul) şi de potasiu.
Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substanțe organice de sinteză. Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor dăunătoare (insecticide), a ciupercilor fitofage (fungicide), a buruienilor din culturi (ierbicide), a răzoarelor (rodenticide) sau a nematodelor (nematocide). Contaminarea solurilor şi a vegetației cu pesticide are importante consecințe asupra speciilor şi biocenozelor.
- - Poluarea apelor
Una dintre cele mai mari probleme ale poluării apei este creată de nitrații rezultați din agricultură. Nitrații în exces se pot acumula în sol în mai multe moduri în amoniac în sol. Amoniacul, împreună cu orice fertilizant cu amoniac, aplicat, este transformat de către bacteriile sol în nitrați prin procesul numit nitrificare. Nitrificarea este importantă, deoarece plantele pot utiliza numai azotul sub formă de nitrat. Nitraţii sunt la fel de dăunători atât pentru animale cât şi pentru om.
Această problemă a început odată cu agricultura intensivă atunci când din dorința de a creşte volumul producţiei volumul de îngrășăminte utilizate a fost mărit de la o zi la alta. Excesul de nitrați adăugaţi în sol care nu poate fi folosit de plante se poate scurge în apele subterane în acest fel contaminându-le. Acesta este transportat în apele subterane.
- - Poluarea aerului
Agricultura reprezintă o sursă importantă de emisie a două puternice gaze cu efect de seră: oxid de azot (N2O) şi metan (CH4):
• N2O este eliberat în atmosferă de către terenurile agricole, în principal din cauza transformării microbiene a îngrășămintelor din soluri, ce conțin nitrogen. Emisiile de N2O reprezintă peste jumătate din totalul emisiilor din agricultură;
• Emisiile de CH4 se datorează în mare parte îngrășămintelor provenite din procesele de digestie ale animalelor rumegătoare (în principal vaci şi oi).
Atât emisiile de CH4, cât şi cele de N2O se produc din depozitarea şi împrăștierea îngrășămintelor animale.
Acestea sunt doar unele exemple de manifestări iresponsabile ale fermierilor, întreprinderilor agricole, dar și ale autorității publice centrale din domeniul agricol, față de mediu și resursele naturale, de care au dreptul să baneficieze cetățenii Republicii Moldova, drept garantat de Constituția Republicii Moldova prin art. 37.
Vrem sa mai atragem atenția şi la faptul că MAIA a lansat activitățile în domeniul agriculturii ecologice începând cu anul 2005 când a intrat în vigoare Legea cu privire la producția agroalimentară ecologică nr. 115-XVI din 09.06.2005 (în vigoare 15.10.2005) . Deși interesul pentru produsele şi producția ecologică este în continuă creştere şi în ţara, regretabil este faptul că suprafețele cultivate în condiții ecologice în ţară noastră sunt încă foarte reduse, înregistrând o tendință de scădere în ultimii ani, fapt determinat de sistarea începând cu anul 2013 a subvenționării acestui sector. Deci unicul domeniu conex între agricultură şi protecție mediului este lăsat de izbeliște de către MAIA.
Astfel, avem temerea justificată, că odată comasate aceste domenii într-o singură instituție, mediul din Republica Moldova va fi distrus cu desăvârșire, legislația de mediu fiind neglijată sau modificată în favoarea oportuniștilor, care vor să abuzeze de situație utilizând iresponsabil resursele naturale.
Menționăm faptul, că majoritatea țărilor Uniunii Europene includ Ministerul Mediului în componența Guvernelor pe care le reprezintă.
În acest context, ținând cont de importanța funcționării ireproșabile a Guvernului şi dorinţa de a obţine performanţe de calitate în domeniul protecţiei mediului, atât de mult aşteptate de societatea noastră, dar și de valoarea pe care o punem pe conlucrare, ca singura modalitate de a ne dezvolta ca și societate, solicităm insistent menținerea Ministerul Mediului în componența noii structuri a Guvernului Republicii Moldova ca și autoritate publică centrală individuală, aparte de domeniul agricol. Vă asigurăm de tot sprijinul comunităţii neguvernamentale în modernizarea, europenizarea şi fortificarea Ministerului Mediului ca instituţie de stat responsabilă de viitorul ecologic al Republicii Moldova și suntem dispuși pentru dialog în procesul de reformă a Administrației Publice Centrale, astfel încât deciziile luate să aducă beneficii cetățenilor Republicii Moldova prin protecția mediului și dezvoltăre economică și nu degradarea mediului, care are impact semnificativ asupra sănătății populației și nivelului de trai.
Cu consideraţiune,
Alecu Reniţă, Mişcarea Ecologistă din Moldova,
Ina Coșeru, Centrul Național de Mediu
Iordanca-Rodica Iordanov, EcoContact
Lilia Curchi, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic
Viorel Miron, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova
Valeriu Rusu, AO ADR ”Habitat”
Gabriela Capcelea, Centrul regional de Mediu Moldova
Alexandru Nistiriuc, AO „Media Grup Meridian”
Nadejda Andreev, AO FDDM WiSDOM
Ioana Bobână, Asociația Femeilor pentru Mediu și Dezvoltare Durabilă
Eugen Roșca, AO ”Concordia”
Corneliu Mîrza, AO Ecosfera
Valeria Șvarț-Groger, AO EcoVisio
Tatiana Marin, Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă
Vitalie Cimpoieș, AO ”Cutezător”
Nicolae Moscalu, AO ”Moștenitorii”
Gabriel Mărgineanu, Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova
Alexei Andreev, Societatea Ecologică BIOTICA
Nicu Beschieru, AO ,,SocioAcces”
Tatiana Marin, OT Ștefan Vodă MEM
Vladimir Garaba, Mișcarea Ecologistă Urbană
Natalia Kravciuk, Centrul Republican ”Gutta-Club”
Artur Nebunu, Centrul de Consultanță Ecologică Cahul
Eugenia Bagrin, A.O. Viitorul
