Echipa de implementare a ADR Centru a efectuat o vizită de monitorizare la proiectul regional de construcție și reabilitare a obiectivelor din cadrul Rezervației Cultural-Naturale "Orheiul Vechi". Această inițiativă de anvergură este susținută de Guvernul Republicii Moldova prin alocarea financiară necesară din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL).

La acest moment, proiectul a atins deja o serie de realizări semnificative fiind efectuate lucrările de construcție a Valului de apărare, care a fost reconstituit și urmează să fie amenajat atît pe interior, cît și pe exterior conform proiectului. Aceasta se află chiar la intrarea pe teritoriul Rezervației și la finalul proiectului va întâmpina vizitatorii cu imagini tematice expuse în spații special amenajate.

De asemenea, prinde contur și construcția Centrului multifuncțional de conferințe, care, potrivit beneficiarului, va găzdui evenimente tematice importante.

Un alt obiectiv important, unde se execută lucrări de reconstituire este Baia medievală turcească, aceasta fiind cea mai mare dintre cele trei băi urbane descoperite în urma săpăturilor arheologice. 

Pe teritoriul Rezervației, continuă lucrările de amenajare a căii de acces pentru vizitatori, inclusiv pentru persoanele cu nevoi speciale către obiectivele turistice precum Promontoriul Butuceni, siturile: Baia medievală și Valul de apărare.

Amintim că, contractul de antrepriză pe proiect a fost semnat la sfârșitul lunii octombrie 2022, și prevede executarea lucrărilor în termen de 14 luni. Valoarea lucrărilor planificate constituie 27568587,03 lei MDL, bani care vor fi acordați din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală.

Scopul principal al acestui proiect este îmbunătățirea aspectului rezervației și creșterea fluxului de vizitatori în zonă, pentru a valorifica potențialul turistic al Regiunii Centru într-o manieră semnificativă.

Aceste investiții vor contribui la consolidarea și promovarea patrimoniului cultural și natural al zonei, extinzându-se și către dezvoltarea infrastructurii turistice, facilitând astfel accesul și experiența vizitatorilor. 

În cadrul proiectului "Școala locală pentru cetățenie activă”, cele 4 grupuri non-formale de inițiativă civică formate de tineri și tinere în raioanele Basarabeasca, Căușeni, Ceadîr-Lunga și Cantemir au desfășurat sondaje de identificare a necesităților tinerilor în localitățile unde învață și trăiesc.

Drept urmare, au analizat răspunsurile celor peste 200 de tineri/e chestionați și au realizat cartografierea problemelor menționate per comunitate. Ulterior au organizat o discuție și concluzionat care este la moment cea mai stringentă problemă/provocare cu care se confruntă.

Grupul local din Ceadîr-Lunga a identificat 4 probleme relevante: problema deșeurilor menajere, lipsa tomberoanelor de gunoi pe străzile centrale, număr mare de case abandonate, drumuri într-o stare proastă și impracticabile. Acest grup de tineri/e a realizat un sondaj online în rândul tinerilor din clasele VIII-XII. În rezultatul sondajului, s-a dovedit că cea mai presantă problemă este „lipsa tomberoanelor de gunoi pe străzile orașului”.

Grupul de tineri/e creat în Cantemir a selectat o problemă care se referă la situația extrem de dificilă pentru animalele din adăpostul pentru câini și anume spațiul limitat și insuficiența hranei pentru patrupede.

Tinerii/ele din Basarabeasca au avut ocazia să discute colectiv problemele tineretului local, folosind metoda brainstorming-ului. Tinerii au dedus principalele probleme care îi deranjează, precum: șomajul, migrația, lipsa activităților pentru tineri, tineri inactivi la luarea deciziilor privind tineretul, etc. În timpul discuției, participanții au ajuns la o părere comună că, pentru a rezolva problemele tinerilor, este nevoie de un mecanism de interacțiune între tineret și autoritățile locale, în acest sens lipsa unui Consiliu consultativ pentru tineret este o provocare.

Starea deplorabilă a podului îngust peste râpa din centrul satului Sălcuța, raionul Căușeni, este o problemă care nu suferă amânare, consideră tinerii/ele din grupul de non-formal de inițiativă civică format în acest raion, deoarece infrastructura locală are un impact semnificativ asupra calității vieții comunității, nu doar a tinerilor.

Activitățile de identificare a problemelor reprezintă o sesiune practică în cadrul proiectului, care vor fi subiectul campaniilor de advocacy ce urmează ca tinerii/ele să le organizeze.

Vă amintim că proiectul "Școala locală pentru cetățenie activă” are formatul unei școli locale, cu activități teoretice și practice, care încurajează participarea tinerilor/-elor din comunitățile rurale din 4 raioane din sudul țării - prin instruire, elaborare de sondaje, campanii de advocacy și discuții cu reprezentanții administrației locale.

Mesajul proiectului este că activismul civic poate fi nu doar promovat, dar și practicat.

Proiectul "Școala locală pentru cetățenie activă” este realizat de Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC) cu suportul Agenției Naționale pentru Tineret (ANC) prin intermediul Programului de granturi 2023 pentru organizațiile de tineret.

Pentru mai multe informații despre proiect și activitățile planificate, inclusiv alte proiecte și oportunități, vă îndemnăm să accesați pagina @CDECMoldova sau pagina web www.centruleducational.md.

Un raport prezentat joi, 26 octombrie 2023, de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), dezvăluie o serie de carențe în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre acestea se numără motivarea vagă a hotărârilor, examinarea subiectelor cu ușile închise și depășirea sistemică a termenului de publicare a hotărârilor CSP.

În medie, Consiliul Superior al Procurorilor are nevoie de 42 de zile lucrătoare pentru a publica o hotărâre pe pagina web oficială, ceea ce reprezintă o depășire de patru ori a termenului legal. Doar 4% din hotărârile emise în perioada de monitorizare (1 ianuarie 2020 – 30 iunie 2023) au fost publicate la timp.

„Am identificat hotărâri ale CSP, care au fost publicate peste 520 de zile lucrătoare de la aprobare, iar altele, din 2021, nu au fost publicate nici până în prezent. Acest fapt constituie o abatere gravă a Consiliului Superior al Procurorilor și ridică suspiciuni privind respectarea transparenții activității sale”, a declarat Daniel Goinic, director de program în cadrul CRJM și unul din autorii raportului.

Analiza publicată de CRJM arată că majoritatea discuțiilor contradictorii au avut loc „în deliberare”, fără a fi clare raționamentele membrilor CSP în luarea deciziilor, iar circa o treime din subiecte au fost examinate cu ușile închise, fără ca societatea să aibă acces.

Din 109 ședințe planificate în perioada de monitorizare, CSP s-a întrunit de 90 de ori (83%), celelalte 19 ședințe (17%) au fost amânate din lipsă de cvorum. La fel, a fost constatată și o planificare imprevizibilă a ședințelor, fiind schimbată frecvent ziua întrunirii.

Cele mai multe din hotărârile CSP au motivări vagi, fiind pus accent pe relatarea circumstanțelor de drept și transpunerea tehnică a prevederilor legale, fără a fi relatate raționamentele membrilor CSP, care au stat la baza deciziei. Această practică este aplicată cel mai des în cazul aprobării sau respingerii interimatelor funcțiilor din sistemul procuraturii.

„Pentru eficiența și transparența activității CSP noi propunem stabilirea unei zile previzibile din săptămână pentru organizarea ședințelor ordinare, utilizarea semnăturii electronice la semnarea hotărârilor CSP, audierea individuală a candidaților propuși pentru funcțiile-cheie din procuratură, dar și reluarea practicii de publicare a proceselor verbale ale ședințelor, așa cum prevede Regulamentul CSP”, a declarat Andrei Nasu, consilier juridic în cadrul CRJM.

Printre recomandările autorilor se mai numără respectarea cu strictețe a prevederilor legale care impun desfășurarea ședințelor și discutarea subiectelor în ședințe publice, stabilirea unor criterii clare pentru introducerea subiectelor în agenda suplimentară, astfel încât toți membrii CSP să aibă timp suficient să le analizeze, precum și pentru discutarea subiectelor în ședință închisă.

Pentru a elimina carențele ce vizează publicarea documentelor și hotărârilor CSP, juriștii CRJM recomandă suplinirea sau majorarea unităților de personal în cadrul aparatului CSP, îmbunătățirea modului de motivare a hotărârilor ce vizează interimatele funcțiilor de conducere, dar și publicarea opiniei separate ca parte componentă a hotărârii CSP.

La această etapă, proiectul cercetării este propus spre consultare comunității de profesioniști din sectorul justiției. Comentariile și sugestiile pot fi expediate până pe 15 noiembrie 2023 pe adresa electronică andrei.nasu@crjm.org. Ulterior, studiul va fi publicat și expediat tuturor persoanelor interesate.

*****

Cercetarea a fost posibilă datorită unui grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin CRJM și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

E timp ploios în Bruxelles și m-am pus pe gînduri. Cît am savurat cafeaua de dimineață am încercat să înțeleg în primul rînd pentru mine, care e diferența dintre drepturi și dreptate și care e mai importantă.

Drepturile sunt ca regulile pe care trebuie să le urmăm, în timp ce dreptatea este sentimentul că totul este corect și echitabil. Poți avea drepturile respectate sau restabilite, dar tot să simți că nu ai dreptate. Restabilirea dreptății înseamnă readucerea echilibrului moral și etic într-o relație.

Continuare pe Artur Gurau Insights