Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Fundația „Friedrich Ebert” și Biroul Politici de Reintegrare, în cooperare cu Expert-Grup și Asociația Promo-LEX, au organizat joi, 11 aprilie 2024, primul Forum de Reintegrare a Republicii Moldova.

Evenimentul a avut drept scop să contribuie la dezvoltarea unei viziuni naționale privind procesul de reintegrare a țării, prin intermediul unei platforme de dialog și discuții cu reprezentanții autorităților publice, societății civile, centrelor de cercetare, organizațiilor internaționale și misiunilor diplomatice. La eveniment au participat peste 100 de reprezentanți din Republica Moldova și statele europene.

Forumul de Reintegrare a inclus sesiuni de lucru axate pe probleme de ordin politic, economic, energetic și de securitate ale agendei de reintegrare.

Vă propunem câteva  teze din intervențiile vorbitorilor primului panel de discuții, care a fost moderat de Madalin Necșuțu, jurnalist, TVR Moldova.

Oleg Serebrian, Viceprim-ministru pentru Reintegrare: „În legătură cu parcursul european al Republicii Moldova și corelația lui cu dosarul de reintegrare, aceste două procese nu pot fi sincronizate – fiecare trebuie să meargă cu pasul său natural. Viteza cu care vom merge către UE va da tonalitatea în procesul de reintegrare a țării, și nu invers. Este dificil să vorbim despre reglementarea transnistreană fără pace în Ucraina. La un moment, împreună cu partenerii din UE și SUA, va trebui să gândim o viziune complexă asupra regiuni Mării Negre, pentru că toate conflictele din această regiune au o geneză comună și sunt interdependente – Transnistria, Ucraina sau conflictul din Osetia și Abhaz din Georgia. Toate trei țări – Republica Moldova, Ucraina și Georgia– sunt candidate la aderare la UE, iată de ce UE trebuie să aibă o viziune pe regiune, la fel ca și SUA. Noi îi avem alături pe partenerii noștri din Ucraina.  În procesul de reglementare care va urma, este importat să nu creăm surprize. Adică pașii pe care îi facem să fie coordonați cu partenerii din exterior, cu Bruxelles în primul rând, la fel ca și cu partenerii din Ucraina, dar și cu România care, deși e parte a UE, are totuși un statut specific deosebit în regiune. În context, este important să avem dialog cu Tiraspol, inclusiv pe dosarul european și ajustarea la standardele europene. Cred că un grup de lucru adițional pe acest domeniu va fi constituit în curând – și sper că Tiraspolul va susține această idee–, care se va ocupa de domeniile vamal, fiscal, bancar, standarde, mediu, de rigorile pe care Moldova și le-a asumat în procesul de aderare la UE și care gradual trebuie să fie extinse și pe malul stâng”.  

Dorota Dlouchy-Suliga, Reprezentantul UE pentru procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, Serviciul European pentru Acţiune Externă (SEAE): „UE își dorește să aibă în cazul Moldovei un membru nou în interiorul său care să fie și sigur, și stabil. Este și interesul Tiraspolului să mențină securitatea și stabilitatea, actualul status-quo nu poate dura la nesfârșit. Aderarea la UE și reintegrarea sunt procese diferite. Integrarea europeană nu este un proces de soluționare a conflictelor, dar ar putea avea și acest efect. În ultimii ani sprijinul UE s-a intensificat, și nu doar legat de războiul din Ucraina, dar și ca urmare a destabilizărilor care se fac in interiorul țării. Autoritățile moldovene au reușit să facă față cu brio provocărilor, însă acestea deturnează atenția societății de la reformele în justiție și progresul pe calea UE. Este important ca în procesul de implementare a reformelor să nu se accentueze diferențele dintre Chișinău și Tiraspol. În viziunea noastră, nu putem avea doar o singură instituție care să conducă reintegrarea – trebuie să fie implicate mai multe instituții care să acționeze coordonat. Stabilitatea și securitatea sunt cele mai importante în acest proces, și status-quo-ul nu este calea de urmat”.

Kent D. Logsdon, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova: „Sunt multe subiecte dificile în contextul reintegrării Moldovei – integrarea economică, monetară, educațională. Trebuie să ajungem la situația în care trupele ruse să fie retrase, așa cum a cerut Guvernul. Suntem afectați de dezinformare, au fost și lideri corupți care nu au dorit o reintegrare a țării. Istoria ne arată că energia era instrumentul preferat de șantaj al Rusiei, dar acum, după declanșarea războiului din Ucraina, Moldova a obținut independența energetică, inclusiv cu susținerea SUA. Totuși, avem o moștenire care a permis perpetuarea acestui conflict timp de trei decenii, dar trebuie să spargem acest ciclu al dependenței pentru ca ambele maluri ale Nistrului să prospere. Moldova are nevoie de asistență internațională pentru a crește standardele de viață și a se conecta la piețele occidentale de energie. În ultimii ani, SUA a oferit 770 milioane de dolari asistență pentru Republica Moldova. Republica Moldova își va regăsi locul în familia europeană pe viitor, la fel ca și Ucraina, deci din partea Occidentului este nevoie de o viziune ca față de un stat membru. SUA se angajează să sprijine în continuare Republica Moldova. Vom lucra și în continuare cu OSCE și alți parteneri: angajamentul pentru reintegrare este unul pentru o țară europeană mai stabilă și mai prosperă”.

Păun Rohovei, Ambasador cu misiuni speciale al Ucrainei, responsabil de dosarul transnistrean:„Poziția fermă a Ucrainei este că reglementarea conflictului transnistrean trebuie să aibă ca rezultat reintegrarea și obținerea de către Chișinău a controlului juridic asupra acestui teritoriu, integritatea teritorială în granițele recunoscute internațional. Având în vedere scopul reglementării – reintegrarea țării – un lucru important este retragerea cât mai rapidă a trupelor statului agresor de pe teritoriul Republicii Moldova. Este un element care va oferi pe viitor condiții pentru o reglementare mai eficientă. Armata rusă pe teritoriul Republicii Moldova este un factor de risc și pentru Ucraina, la fel ca și depozitele de armamente și muniții. Importantă este de asemenea transformarea misiunii de pacificare de pe Nistru din militară în una civilă. Ținând cont de asta și de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, Kievul nu vede posibilă continuarea unui dialog la masa de negocieri cu Rusia. Noi rămânem un jucător activ în acest proces. E nevoie de noi formate de negocieri pentru reintegrare pașnică și pentru parcursul european al Republicii Moldova și Ucrainei. Sunt sigur că și pe malul stâng al Nistrului există oameni care înțeleg acest lucru. Iată de ce trebuie să menținem dialogul cu cei care sunt abilitați să poarte negocieri, dar și cu societatea civilă de acolo”. 

Vladislav Kulminski, Director Executiv, Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS): „Planul Rusiei este ca la Chișinău să fie adus la putere un guvern care nu va promova foarte activ integrarea europeană, iar acest lucru va pune pe pauză orice efort de reglementare a conflictului transnistrean și va lăsa Republicii Moldova într-o zonă gri. Odată cu declanșarea de către Rusia a războiului în Ucraina, scara transformărilor geopolitice din regiune pentru Republica Moldova este atât de mare încât acum soluționarea conflictului transnistrean nu se mai poate face treptat, totul evoluează foarte repede și o soluție politică trebuie elaborată rapid. Trebuie să fim pregătiți să ne asumăm decizii pe acest subiect. Din punct de vedere intern, avem două runde de alegeri importante în perioada următoare, iar promovarea soluționării politice a conflictului, care va fi un proces costisitor, va implica costuri politice pentru forțele politice care își vor asuma această sarcină. Costurile mari și puținele beneficii nu sunt un subiect bun care să asigure susținere politică. Costurile procesului de reintegrare sunt mari și este nevoie de actori politici care își vor asuma politic consecințele reintegrării”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului în limba română aici și limba engleză aici.

Reamintim că Forumul de Reintegrare a Republicii Moldova a fost organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Friedrich Ebert Stiftung Moldova și Biroul politici de reintegrare, în cooperare cu Expert-Grup și Asociația Promo-LEX.

La data de 1 martie 2024, reprezentanții actualei majorități parlamentare au înregistrat un proiect de lege în Parlament, ce prevede pilotarea votului prin corespondență în SUA și Canada pentru alegerile prezidențiale din anul curent. Intenția comunicată de către autorii proiectului de lege este de a pilota la prima etapă votul prin corespondență în statele sus-menționate, urmând ca, ulterior, să fie luată în calcul implementarea plenară a acestuia și în alte zone geografice. Proiectul a fost votat în prima lectură în cadrul ședinței Parlamentului din 21 martie 2024.

În acest context, Mihai Mogîldea, Director Adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a elaborat o notă analitică, care urmărește să analizeze oportunitatea și miza implementării votului prin corespondență în Republica Moldova, prin prisma prevederilor proiectului de lege și viziunii expuse de către autoritățile publice relevante. De asemenea, analiza include o serie de concluzii și recomandări adresate factorilor de decizie, menite să îmbunătățească versiunea actuală a proiectului de lege nr. 65 din 1 martie 2024.

Potrivit autorului, introducerea votului prin corespondență în Republica Moldova este motivată de situația creată la secțiile de vot din afara țării la ultimele alegeri prezidențiale din 2020 și parlamentare din 2021.

De exemplu, în turul doi al scrutinului prezidențial din 2020, participarea la vot în diasporă a atins cifra de circa 263 000 de persoane în cele 139 de secții de votare organizate de către autorități. În urma participării masive a diasporei, în 11 secții de votare au fost epuizate buletinele de vot înainte de închiderea secțiilor de votare, iar cozile formate la mai multe secții de votare au creat nemulțumire în rândul alegătorilor. Chiar dacă numărul secțiilor de votare a fost suplimentat de la 139 la 150 în cazul scrutinului parlamentar din 2021, iar participarea la vot a fost mai mică cu circa 50 000 de persoane, problemele legate de asigurarea condițiilor optime de exercitare a votului în diasporă au persistat în țări precum Germania, Marea Britanie, Franța și Italia.

Conform datelor de la ultimele scrutine electorale, în SUA și Canada au votat 14 889 de alegători în 2020 și 11 697 în 2021. Numărul cumulat al secțiilor de votare din aceste două state a crescut de la 16 în 2020 la 17 în 2021.

Numărul de înregistrări prealabile consemnate în ambele state a fost de 4161 în 2020 și 5897 în anul 2021. Aceste înregistrări au fost transmise din 55 de localități din Canada și 311 din SUA, fapt ce demonstrează o fragmentare geografică destul de extinsă a potențialilor votanți.  Pornind de la aceste date, putem constata că pilotarea votului prin corespondență în aceste state este argumentată de amplasarea neuniformă a diasporei din aceste țări, dar și distanțele mari ce ar trebui parcurse de către unii cetățeni pentru a putea vota.

Totuși, principalele probleme în exercitarea votului de către diaspora au fost consemnate în cele mai mari state europene, unde numărul votanților este mult mai mare și interesul față de alegerile naționale s-a dovedit a fi unul ridicat. Astfel, cele mai importante patru țări pe această dimensiune – Italia, Franța, Marea Britanie și Germania – însumează peste 64% din votanții din diasporă ce s-au prezentat la urne în 2021. Mai mult decât atât, numărul înregistrărilor prealabile din aceste state a însumat 61% din totalul înregistrărilor. Aceste state nu pot fi excluse din procesul de pilotare a votului în diasporei și trebuie asigurată, încă de la această etapă, extinderea arealului geografic a votului prin corespondență prin includerea Italiei, Marii Britanii, Franței și Germaniei. Costurile medii pentru transmiterea unui vot prin corespondență în aceste state vor fi mai mici decât în Canada sau SUA, din cauza distanțelor sesizabil mai mici față de misiunile diplomatice și consulare, iar potențiala utilizare a acestei metode alternative de către alegători va fi una mult mai mare datorită proporției mai mari a diasporei din aceste state.

Luând la bază, analiza efectuată, IPRE vine cu următoarele recomandări:

1. Extinderea numărului de state unde poate fi pilotat votul prin corespondență, prin includerea Germaniei, Marii Britanii, Franței și Italiei, țări unde au fost consemnate anterior diferite probleme în organizarea procesului de vot datorită participării largi a diasporei Republicii Moldova.
2. Consolidarea capacităților CEC pe dimensiunea IT și securitate cibernetică.
3. Listarea expresă a circumstanțelor pentru anularea/invalidarea voturilor prin corespondență în secția/secțiile electorate vizate. Includerea unor sancțiuni pentru persoanele sau entitățile ce vor încerca, prin diferite metode, fraudarea votului prin corespondență.
4. Includerea semnăturii electronice ca instrument de identificare digitală a alegătorilor ce se vor înregistra pentru a vota prin corespondență pe portalul dezvoltat în acest sens.
5. Informarea la scară largă a diasporei Republicii Moldova despre mecanismul votului prin corespondență, avantajele sale și siguranța datelor ce urmează a fi introduse de către alegători.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.

Prezenta notă analitică a fost  elaborată în cadrul  proiectului IPRE „Analize  Tematice  a  politicilor  publice”, realizat cu susținerea  Fundației  Konrad  Adenauer  (KAS)  în Republica  Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia KAS. 

A apărut nr. 1 (37) / 2024 al Buletinului Informativ „Pro Accesibilitate! Pro Incluziune! Pro Democraţie!”

Din sumarul acestei ediții:

• 100 de persoane cu dizabilități din Republica Moldova au fost certificate cu semnătură electronică avansată;
•  Avansează sau stagnează Republica Moldova în asigurarea incluziunii electorale a persoanelor cu dizabilități?!;
•  Accesibilitate Ușoară: 5 Moduri Simple de a Fi Incluziv!
•  Inițiativa JUDY – un nou program inițiat de Fundația Eurasia în sprijinul tinerilor cu dizabilități din Moldova și Armenia;
•  S-a împlinit visul lui Nicolae de a fi angajat.

Acestea, dar și alte articole, pot fi citite în această ediție a buletinului: www.infonet.md/?p=8378.

Buletinul Informativ „Pro Accesibilitate! Pro Incluziune! Pro Democrație!” este o publicație care apare începând din anul 2015 și care își propune să devină o tribună de lobby și advocacy al comunității persoanelor cu dizabilități și oferă tuturor celor interesați o imagine de ansamblu asupra necesităților speciale și a problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din Republica Moldova. Buletinul informativ își propune să faciliteze procesul de comunicare cu autoritățile și societatea civilă, pentru a spori gradul de accesibilitate, incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, dar și pentru a promova un comportament pro-activ al acestora în viața comunitară.

Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat de PNUD Moldova cu suportul financiar al Ambasadei Marii Britanii la Chișinău, oferit prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare.

Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a Alianței INFONET și nu reflectă neapărat poziția donatorilor.

Pentru informații suplimentare:

Victor Koroli, Director Proiect, +373 69252453, vkoroli@gmail.com

Familiile social-vulnerabile din 22 de sate, din raioanele Criuleni, Hîncești, Anenii Noi, Cimișlia și Călărași, vor primi în dar păsări de curte, animale, materiale pentru construcția serelor și acces gratuit la cursuri de formare profesională în cadrul ediției din acest an a Proiectului de Primăvară, implementat de Asociația Obștească „The Moldova Project”, cu sprijinul Kaufland Moldova. 

Proiectul de Primăvară este dedicat exclusiv familiilor ce au nevoie de sprijin material, de ghidare și împuternicire pentru a deveni autosuficiente. Moștenirea practicilor negative, sărăcia, lipsa unor deprinderi de viață, a educației financiare, viciile, neglijența și alte motive ce conduc la vulnerabilitate limitează accesul acestor familii la oportunități pentru dezvoltare. Echipa de sprijin The Moldova Project abordează individual fiecare familie în parte și vine cu soluții pe termen lung. 

Victoria Morozov, preşedinta A.O. „The Moldova Project”:

„Este a zecea ediție a proiectului și mă bucur mult să constat că în cei 10 ani de activitate am fost consecvenți și am reușit să intervenim țintit, cu resurse adaptate necesităților fiecărei  familii.  Noi transformăm persoanele dependente de indemnizații în gospodări, îi ajutăm să iasă din circuitul închis al neputinței. Este un efort consolidat al echipei noastre de specialiști și al partenerilor. Împreună reușim să creăm oportunități reale pentru familiile defavorizate, să aducem schimbări semnificative în viața copiilor și părinților lor.” 

Analiza impactului realizată în baza datelor colectate în ultimii cinci ani de implementare a proiectului denotă rezultate remarcabile. Zeci de familii aflate la limita subzistenței au reușit să crească consistent nivelul de trai, au învățat să administreze propria gospodărie, să gestionează resursele ce le au, să sporească venitul în familie și, într-un final, să devină independente din punct de vedere financiar. Succesul proiectului se datorează inclusiv caracterului multidimensional al asistenței oferite de asociația The Moldova Project, care presupune ajutor psiho-emoțional, educațional, medical, material și juridic. 

Kaufland Moldova susține acest proiect strategic de capacitare a familiilor vulnerabile din mediul rural al treilea an consecutiv. 

Cristina Aramă, PR manager „Kaufland Moldova”: 

„O societate progresează atunci când fiecare dintre noi contribuie la binele comunității, dăruind susținere și grijă. Pentru Kaufland, responsabilitatea față de oameni este pe primul loc, iar angajamentul nostru este pe termen lung. Suntem recunoscători echipei The Moldova Project prin implicarea cărora facem diferență în viața acestor oameni.”

În cadrul proiectului, adolescenții și adulții pot accesa cursuri gratuite de pregătire profesională. Anii precedenți beneficiarii proiectului au ales profesii precum: bucătar, manichiuristă, frizer, specialist IT. Odată cu studierea unei meserii, părinții din familiile social-vulnerabile găsesc mai ușor un loc de muncă sau încep o activitate nouă, una calificată și cu remunerare mai bună. 

De 16 ani Asociația Obştească „The Moldova Project”, în colaborare cu administraţiile publice locale şi centrale, cu partenerii externi şi interni, oferă un spectru larg de servicii de asistenţă familiilor social-vulnerabile din Republica Moldova. Obiectivul prioritar al asociației este de a proteja copiii defavorizați din mediul rural și de a preveni situațiile de risc, precum abandonul, neglijența și abuzul. Anual asociația oferă asistență pentru circa 150 de familii din 37 de sate din zona centrală a Republicii Moldova.

VIDEO despre proiect: SPRING PROJECT 2023

Informații despre activitatea A.O. The Moldova Project:

www.themoldovaproject.org

www.facebook.com/themoldovaproject

www.youtube.com/@themoldovaproject

Pentru detalii, contactați-ne: 068388600