Organizații ale societății civile din regiunea Centru au studiat și au identificat modalități de depășire a riscurilor și asigurare a rezilienței serviciilor sociale

Imposibilitatea acoperirii financiare a serviciilor, asigurarea cu resurse umane calificate, fluctuația prețurilor și, mai nou, pandemia și războiul sunt riscuri curente cărora trebuie să le facă față prestatorii de servicii sociale. La acestea se adaugă vulnerabilitățile serviciilor și ale organizațiilor, care, la fel, trebuie evaluate, prevenite și gestionate. Sunt subiecte abordate punctual la instruirea organizată la 2 și 3 iunie de Keystone Moldova pentru reprezentanții și reprezentantele organizațiilor societății civile și ai administrațiilor publice locale din zona Centru a Republicii Moldova. Aceste organizații creează și dezvoltă în prezent servicii sociale în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Keysone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis.

33 siteÎn cadrul activităților comune și celor în grup, participanții și participantele au accentuat drept unele dintre riscurile majore fluctuația de cadre din sistem, creșterea prețurilor, dar și pandemia și războiul. „Ultimele două crize – pandemia și războiul – au fost de fapt cele care au scos în evidență necesitatea acestei instruiri. Refugiații care au devenit beneficiari de servicii sociale în Republica Moldova au lăsat pe alocuri neacoperite nevoile altor categorii de beneficiari de servicii sociale, deoarece aceste servicii au fost asigurate de același număr de persoane, în aceleași condiții, și practic s-a prioritizat pe această dimensiune, fiindcă era una absolut nouă. Sunt două realități pe care le-au trăit oamenii în ultimul timp și suportul social, ajutorarea socială, coeziunea noastră în asemenea situații este una general-umană, dar pe umerii specialiștilor din sistem această sarcină a fost amplificată ca solicitare și realizare”, explică formatoarea, Valentina Prițcan, dr., conf. univ., consultantă la Keystone Moldova. Ea adaugă că arderea profesională este un alt risc identificat de participanți pentru angajații din sistemul serviciilor sociale. „Solicitările, ca și calități empatice, ca și dăruiri afective, sunt multiple, ele sunt prevăzute și în fișa de post. Pe de altă parte, suprasolicitarea și multitudinea de competențe care se cer, stresul ocupațional pot genera ardere profesională”, mai spune Valentina Prițcan.

„Un element-cheie în prevenirea riscurilor este participarea organizațiilor la planificarea strategică comunitară”

Drept răspuns, în cadrul exercițiilor au fost identificate diferite strategii de depășire a riscurilor, atât a celor externe, cât și a riscurilor din interiorul organizației. „Diseminarea sau promovarea serviciului pentru a informa comunitatea despre beneficii, aplicarea la alte proiecte, sensibilizarea administrației publice locale – sunt unele dintre strategiile identificate de prevenire și gestionare a riscurilor. Ne-am focusat, de asemenea, pe acordurile de colaborare între societatea civilă și administrația publică locală, fiindcă acordurile de colaborare și chiar participarea în planificarea strategică comunitară sunt elemente-cheie pentru depășirea sau prevenirea acestor riscuri. Parteneriatele sunt de fapt acele instrumente care facilitează ca oamenii obișnuiți să realizeze împreună lucruri neobișnuite”, a mai explicat Valentina Prițcan.

Galina Climov, directoare executivă a Alianței Organizațiilor pentru Persoanele cu Dizabilități, participantă la instruire, spune că instruirea a oferit instrumente și metode pe care specialiștii din sistemul social le pot utiliza pentru a face organizațiile mai reziliente la riscurile care apar la diferite etape ale dezvoltării unui serviciu social: „Am făcut o mică evaluare personală utilizând metode și aspectele despre care ne-a vorbit formatoarea, pentru a vedea cât de rezilienți suntem în diferite situații, atât în managementul organizației, cât și în procesul de implementare a proiectelor. Am văzut că avem de lucrat încă foarte mult la capitolul dezvoltare personală, dezvoltare în calitate de partener, ca să inspirăm încredere, dar și să lucrăm la cultura organizațională. Evident că putem aborda și factorii externi, deși acolo schimbarea vine mai dificil. Oricum, nu trebuie să negăm acești factori, pentru că analiza lor ne ajută să înțelegem încotro trebuie să mergem, ce resurse putem utiliza mai eficient, pe ce parteneri putem miza pentru a depăși situațiile de criză”.

„Istoriile colegilor ne fac să înțelegem că toți ne confruntăm cu riscuri și că este loc de acțiune”

32 internetValentina Suruceanu, asistentă de proiect la Asociația Low Vision Moldova, notează că învățarea din experiențele colegilor a fost, la fel,  valoroasă: „Istoriile pe care le au colegii ne fac să înțelegem că nu doar noi ne confruntăm cu riscuri și asta nu înseamnă că e o problemă globală, deci trebuie să ne consolăm cu ea, ci este loc de acțiune. Din ceea ce ni se relatează acum, la instruire, este foarte important să avem o atitudine corectă atunci când identificăm, când evaluăm riscurile și când încercăm să găsim soluții pentru a le preveni”.

„Chiar m-am gândit să merg la locul de muncă și să văd dacă în organizație avem o strategie de gestionare a riscurilor, de prevenire a lor. Voi vorbi despre asta cu colegii și cu managerul organizației, cum putem să intervenim la acest nivel, întrucât chiar este destul de important, mai ales că trecem prin diferite situații cum a fost pandemia, iar acum, războiul”, a mărturisit Efimia Rusu, asistentă de proiect la Fundația Tony Hawks Centru din Chișinău.

La final, formatoarea Valentina Prițcan a apreciat că, în opinia sa, cunoștințele acumulate la instruire vor fi aplicate pe deplin în practică: „Am această încredere, întrucât am văzut oameni motivați, oameni cu angajament și în exemplele pe care le-au dat au vorbit despre unele schimbări care le-au luat timp îndelungat, de exemplu, 15 ani pentru producerea unei schimbări de sistem. Asta arată că sunt perseverenți, își urmează obiectivele și știu să-și atingă țintele propuse. Cred că în urma acestei instruiri se va produce un transfer de cunoștințe și de bune practici și le sugerăm să constituie împreună o rețea în care să facă schimb de informații, competențe și capacități”.

„Obiectivul instruirii a fost de a scoate în evidență riscurile și vulnerabilitățile cu care ne confruntăm în dezvoltarea serviciilor sociale și de a identifica strategii prin intermediul cărora să asigurăm reziliența serviciilor. Instruirea ne-a ajutat să ne gândim cum să facem ca serviciile noastre să fie preluate fără dificultate de autoritățile publice locale, cum să găsim surse suplimentare de finanțare, cum să pregătim personalul pentru orice provocare și, evident, cum să asigurăm parteneriate durabile cu actorii comunitari. Toate acestea – pentru a avea, într-un final, servicii reziliente și calitative, care să răspundă nevoilor beneficiarilor”, a apreciat Marcela Dilion Strechie, doctor în sociologie, manageră de program la Keystone Moldova.

25 internet

În luna iunie Keystone Moldova va organiza o instruire similară la Bălți, pentru organizațiile și reprezentanții APL care dezvoltă servicii sociale în zona de Nord a țării, apoi va urma o instruire pentru zona de Sud. Aceste activități fac parte din programul de consolidare a capacităților organizațiilor societății civile pe care Keystone Moldova îl oferă în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”. În cadrul acestui proiect, 40 de organizații ale societății civile din diferite localități sunt sprijinte să creeze și să dezvolte servicii sociale reziliente și incluzive.