Știri sociale

În urma asistenţei acordate de LADOM , 4 deţinuţi de la penitenciarul nr.16 din localitatea Pruncul, au renunţat la greva foamei. Motivele intrării în greva foameni sunt  dezacordul cu sentinţa judecătorească şi dorinţa de a fi transferaţi la un alt penitenciar. De altfel, acestea sunt motivele cel mai des invocate de condamnaţi  atunci cand manifesta nesupunere fata de regimul din penitenciare. Experţii LADOM vor purta discutii cu responsabilii de la Departamentul Instituţii Penitenciare pentru a depăşi problemele apărute în limita legalităţii. În prezent, LADOM a înaintat demersuri la DIP pentru a solutiona solicitarile celor 4 deţinuţi în limitele cadrului legal şi cu respectarea drepturilor acestora.. Asistenţa oferită a contribuit la înţelegerea problemelor acestor deţinuţi şi la mobilizarea eforturilor angajaţilor penitenciarului în soluţionarea problemelor care pot fi rezolvate în penitenciar.

LADOM urmăreşte cu atenţie problemele cu care se confruntă deţinuţii, începînd cu februarie 2007, cînd a fost înfiinţat Centrul de asistenţă juridică pentru deţinuţi (CAJD).

Acesta este un program implementat cu suportul financiar al Civil Rights Defenders din Suedia. Programul urmăreşte  facilitarea accesului la justiţie a persoanelor aflate în detenţie,  familiarizarea deţinuţilor cu drepturile şi căile legale de apel, sensibilizarea opiniei publice la nivel naţional şi internaţional referitor la situaţia deţinuţilor în Republica Moldova.

CAJD poate fi sesizat de orice persoană care se află în detenţie sau de rudele acesteia, prin intermediul unei petiţii. Totodată, specialiştii de la CAJD  oferă consultanţă juridică atît în scris, cît şi oral şi anume:1. Consultanţă la distanţă (răspunsuri la adresările deţinuţilor şi ale rudelor acestora).2. Asistenţă juridică acordată rudelor deţinuţilor.3. Consultanţă juridică în instituţiile penitenciare.

Juriştii care activează în cadrul centrului pot examina cazurile ce ţin de: a) dreptul penal şi procedura penală (tortura, tratamentul inuman, condiţiile de detenţie conform standardelor minime existente, procedura apelului, drepturile deţinuţilor, termenele de examinare);b) dreptul locativ (privatizarea ilegală);c) dreptul familiei (procedura divorţului, decăderea din drepturile părinteşti);d) dreptul civil (repararea prejudiciului material);e) protecţia socială (plata pensiei de invaliditate, pensiei pentru limită de vîrstă).

În linii generale, consultaţiile constau  din următorii paşi: analiza documentelor prezentate (petiţia, scrisorile şi anexele); întîlnirea cu deţinutul şi intervievarea acestuia; clarificarea căilor de rezolvare a cazului  şi analiza consecinţelor; acordarea consultaţiei în luarea unei decizii şi realizarea strategică a deciziei luate de către deţinut. Petiţia  se examinează în termene rezonabile. În cazul întocmirii unor adresări către Procuratură, Comitetul pentru Plîngeri sau Comisia parlamentară de resort, deţinutul este  informat printr-o copie a adresării care îi va fi remisă în mod personal.

 

Persoana de contact: Rima Placinta -Condratchi
E-mail:rplacinta@yahoo.com
Tel:(+373-22) 280512, 069569999

Obligativitatea de a fi înregistrate de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, impusă de donatorii externi organizaţiilor neguvernamentale din regiunea transnistreană, este calificată de reprezentanţii acestora drept un obstacol în calea lor de dezvoltare, notează Info-Prim Neo.

Ei s-au pronunţat în acest sens în cadrul Forumului ONG-urilor din Transnistria desfăşurat pe 12 – 13 decembrie, la Vadul lui Vodă. Activiştii transnistreni spun că înregistrându-şi organizaţiile la Chişinău, sunt nevoiţi să ducă două contabilităţi.

Tot în calitate de barieră în activitate a fost numită cerinţa donatorilor de a prezenta proiectele în limba română sau în limba engleză. Printre problemele organizatorice a fost menţionată lipsa unui centru de resurse în regiune, necesitatea acreditării granturilor în băncile transnistrene şi a ajutoarelor umanitare în vama instalată de autorităţile separatiste.

Printre barierele create de administraţia regiunii, reprezentanţii ONG-urilor din stânga Nistrului au numit controlul excesiv, crearea unei imagini negative prin intermediul instituţiilor de presă afiliate puterii, urmărirea de către organele de securitate, atât a membrilor organizaţiilor, cât şi a membrilor familiilor acestora.

Preşedintele Asociaţiei minorităţii bulgare din Transnsitria „Rodoliubeţ”, Ludmila Nicolaeva, a invocat lipsa de solidaritate pe segmentul asociativ, declarând că, foarte des, ONG-urile din regiune „se împing cu coatele” unele pe altele, în loc să-şi coordoneze acţiunile în vederea soluţionării problemelor comune.

Vicepremierul pe problemele de reintegrare, Victor Osipov, a declarat în cadrul Forumului că „deşi societatea civilă din Transnistria există în condiţii dificile, sunt şi organizaţii neguvernamentale destul de active în regiune, ceea ce demonstrează că societatea are nevoie să se manifeste în asemenea formă şi reuşeşte să o facă”.

Reprezentanţii societăţii civile din localităţile din stânga Nistrului au identificat un şir de soluţii în vederea depăşirii problemelor, inclusiv colaborarea intensă cu autorităţile din regiune în vederea modificării legislaţiei privitoare la ONG, dezvoltarea fenomenul voluntariatului, colaborarea cu organizaţii din dreapta Nistrului, precum şi cu organizaţii de peste hotare, crearea unui centru de resurse pentru ONG-urile din Transnistria, în cadrul căruia acestea să poată beneficia inclusiv de consultaţii juridice profesioniste.

 

Info-Prim Neo