Știri sociale

Centrul de Instruire și Consultanță Organizațională (CICO) lansează Indexul Sustenabilității Organizațiilor Societății Civile (OSC) pentru anul 2022. Indexul Sustenabilității OSC este un instrument analitic, elaborat în 73 țări, care abordează progresele și regresele societății civile pe șapte componente-cheie, atribuind un scor fiecărei dimensiuni, pe o scară de la 1 la 7.

Pe parcursul a 23 de ani de când este elaborat Indexul Sustenabilității în RM, sustenabilitatea generală a OSC-urilor a evoluat de la scorul de 4.6 la 3.7. În pofida unui an dificil și a nenumărate provocări precum războiul din Ucraina, criza refugiaților, criza energetică etc., sustenabilitatea generală a OSC-urilor nu s-a schimbat esențial în anul 2022.

Potrivit Registrului de stat al unităților de drept privind organizațiile necomerciale, la sfârșitul anului 2022 erau înregistrate 15 538 de organizații necomerciale dintre care aproximativ 90% pot fi considerate OSC-uri, potrivit Indexului Sustenabilității. Majoritatea dintre acestea (77%) sunt asociații obștești. Din numărul total de organizații, doar aproximativ o pătrime (25%) au prezentat rapoarte către autorități, deci pot fi considerate active.

Cadrul juridic: Până la 27 august 2022, organizațiile necomerciale trebuiau să-și actualizeze actele de înregistrare la ASP conform Legii privind organizațiile necomerciale. Chiar dacă ASP a continuat să accepte actualizările până la sfârșitul anului, doar 3.000 de organizații au decis să facă aceste modificări. Legea privind filantropia și sponsorizarea care permite companiilor să facă donații fiscal deductibile a fost modificată în 2022. La fel, în ianuarie 2023, a intrat în vigoare Regulamentul cadru pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor OSC-urilor de către instituțiile publice, anticipând o standardizare a practicilor de finanțare și o extindere a resurselor alocate acestora.

Capacitatea organizațională. În 2022, capacitatea organizațională a OSC-urilor nu a înregistrat progrese, menținându-se constantă de-a lungul a cinci ani. Interacțiunea OSC-urilor cu beneficiarii și constituenții s-a îmbunătățit, prin urmare s-a înregistrat o creștere a numărului de contribuabili care au valorificat mecanismul de desemnare procentuală (2%) de la 34805 persoane în 2021 la 37955 persoane în 2022. În continuare, OSC-urile din Moldova continuă să se confrunte cu probleme din cauza sistemelor interne de management ineficiente și a lipsei de politici și proceduri.

Viabilitatea financiară. În anul 2022, viabilitatea financiară a OSC-urilor din Moldova s-a îmbunătățit ușor în 2022, datorită influxului de finanțării finanțare destinat pentru sprijinul refugiaților. Dependența OSC-urilor de finanțările externe rămâne a fi substanțială. Potrivit estimărilor, aproximativ 70% din veniturile anuale ale OSC-urilor provin din granturi externe. Această dependență de finanțările externe limitează sustenabilitatea și reziliența societății civile. În 2022, OSC-urile moldovenești au obținut venituri în sumă aproape 4,4 mlrd. MDL din activitate economică, granturi, precum și alte surse.

Advocacy. În 2022, componenta de advocacy a stagnat înregistrând același scor timp de cinci ani. În pofida deschiderii autorităților pentru colaborare cu OSC-urile, s-au înregistrat un șir de carențe la capitolul de transparență scăzută în procesul decizional. Lipsa unei strategii noi privind dezvoltarea societății civile și neincluderea OSC-urilor din programul de guvernare ca prioritate a fost compensată parțial de inițiative pozitive de colaborare cu administrațiile publice, în special în privința suportului pentru refugiați.

Prestarea serviciilor.  În 2022, prestarea serviciilor de către OSC-uri nu s-a schimbat esențial. Odată cu începerea războiului din Ucraina, sute de OSC-uri s-au mobilizat exemplar pentru a oferi servicii de transport, adăpost, finanțare, suport informațional și consiliere psihologică pentru refugiați. Acest sprijin însă nu a influențat semnificativ sectorul pe termen lung iar populația locală nu a beneficiat în aceeași măsură de suport. Contractarea de servicii din partea statului înregistrează în continuare un nivel scăzut din cauza provocărilor de ordin birocratic și financiar.

Infrastructura sectorială. Infrastructura ce sprijină sectorul OSC a fost stabilă în 2022. OSC-urile din Moldova au beneficiat pe parcursul anului de o infrastructură de suport robustă, colaborând eficient cu sectorul public și privat, în special în răspunsul la criza refugiaților și în activități de advocacy. În anul 2022 OSC-urile au continuat să primească suport din partea organizațiilor intermediare și a centrelor de resurse, pe diferite domenii precum: planificarea strategică, elaborarea de politici și proceduri, instruiri etc.

Imaginea publică. Scorul pentru 2022 privind imaginea publică a OSC-urilor a rămas neschimbat în 2022. Deși percepția generală a OSC-urilor s-a îmbunătățit în prima jumătate a anului datorită implicării acestora în criza refugiaților, aceasta a scăzut din nou în a doua jumătate. Potrivit Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2022, încrederea în OSC-uri a scăzut de la 30% în iunie 2021 la 24%. Aceste fluctuații semnificative ar putea fi cauzate de nivelul de înțelegere redus al populației cu privire la conceptul de OSC și rolul acestora în societate.

Mai multe detalii privind evoluția sustenabilității OSC-urilor în 2022 puteți găsi în raportul care poate fi accesat aici (versiunea română) și aici (versiunea engleză). Rapoartele privind sustenabilitatea OSC-urilor din alte țări din Europa Centrală, de Est și Eurasia pot fi accesate aici.

Indexul Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile pentru Europa Centrală şi de Est şi Eurasia este elaborat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în parteneriat cu FHI 360 și International Center for Not-for-Profit Law (ICNL). Centrul de Instruire și Consultanță Organizațională (CICO) este partenerul local de implementare pentru Republica Moldova.

Pentru a achiziționa un apartament reparat la preț median (explicație: jumătate dintre apartamente au preț sub acest nivel, iar cealaltă jumătate – peste) în municipiul Chișinău, o familie trebuie să aibă un venit brut de aproape 39 000 mii lei lunar. Conform datelor oferite de Biroul Național de Statistică, salariul mediu al unei persoane angajate în Chișinău în trimestrul II, 2023 a fost de 14 500 lei. Prin urmare, dacă presupunem că ambii soți într-o familie lucrează cu un salariu mediu, aceștia nu pot să își permită un apartament cu reparație în Chișinău. Astfel, pentru cei mai mulți locuitori din Chișinău, locuințele devin tot mai inaccesibile.

Aceasta este una din concluziile principale ale unei note analitice elaborate de experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Stanislav Ghilețchi și Adrian Ermurachi, care analizează ce salariu trebuie să ai pentru ca să îți permiți un apartament în municipiul Chișinău, care sunt diferențele de prețuri între diferite zone ale capitalei, dar și ce politici trebuie implementate de către autorități pentru încurajarea și accelerarea noilor proiecte imobiliare.

Populația în municipiul Chișinău înregistrează ă creștere constantă a numărului de locuitori, în comparație cu o scădere totală a populației la nivel național. Creșterea este rezultatul migrației interne. Din 2017 până în 2022, migrația netă în Chișinău a fost de peste 60,000 de persoane. Pe lângă aceasta, se observă și o schimbare a comportamentului locuitorilor. De exemplu, numărul familiilor formate din una sau două persoane a crescut de la 90 mii înregistrat în anul 2010 la 210 mii în anul 20192. Aceste două tendințe au cauzat o majorare a cererii pentru locuințe.

Cu toate acestea autorizațiile de construcție pentru blocurile locative sunt în scădere, la fel ca și cantitatea de metri pătrați dați în exploatare, în mod special în anul 2022 – care a fost anul cu cele mai mari scumpiri ale apartamentelor în ultimul deceniu.

În același timp, nu există o statistică oficială privind prețurile imobiliare, care să reflecte în mod obiectiv realitatea pieței. De aceea, pentru elaborarea acestei note, am utilizat o abordare mai puțin convențională, dar care, reflectă realitatea pieței imobiliare. Pentru analiză, au fost colectate prețurile tuturor anunțurilor referitoare la vânzarea apartamentelor de pe site-ul www.999.md. Acesta este recunoscut ca fiind principalul portal de anunțuri din Moldova, cu aproximativ 300 000 de vizite zilnice. În cadrul acestui exercițiu, au fost extrase datele cu privire la peste 17 000 de apartamente expuse la vânzare în Chișinău.

Astfel, reieșind din datele de pe platforma www.999.md, putem obține prețurile de vânzare în fiecare regiune a orașului. Centrul Chișinăului, în mod inevitabil este zona cu cele mai scumpe apartamente din oraș, cu un preț de peste 1 600 € pentru metru pătrat. Pe locul doi se situează sectorul Rîșcani (1 444 €), urmat de Buiucani (1 354 €), Telecentru (1 325 €), Ciocana (1 293 €) și Botanica (1 269 €). Cel mai ieftin sector este Durlești (1 095 €), care este de fapt o suburbie a orașului Chișinău, dar datorită proximității sale, aceasta ar putea fi considerată parte componentă a orașului. Prețurile respective sunt pentru apartamentele cu reparație.

Luând la bază, prezenta analiză, IPRE vine cu următoarele recomandări:

1. Revizuirea politicilor de utilizare a terenurilor. Acest lucru poate ajuta la identificarea zonelor neutilizate sau sub-utilizate care pot fi transformate în terenuri destinate spre construcție.
2. Dezvoltarea unor sectoare și cartiere noi, cu drumuri, iluminat stradal și instituții publice, respectând principiul complementarității și sinergiei între investițiile publice și private.
3. Continuarea investițiilor pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport. Transportul public eficient poate face ca zonele mai îndepărtate, unde locuințele sunt mai accesibile, să devină mai atractive pentru locatari.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.

Prezenta notă analitică a fost  elaborată în cadrul  proiectului IPRE „Analize  Tematice  a  politicilor  publice”, realizat cu susținerea  Fundației  Konrad  Adenauer  (KAS)  în Republica  Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia KAS. 

Noi perspective de dezvoltare pentru femeile din țară au fost deschise datorită programului „Incubatorul de Talente”.  Peste 100 de fete și femei din Chișinău, Comrat și Bălți au beneficiat de proiect, dezvoltându-și competențele digitale și având acces la platformele internaționale de angajare pentru liberi profesioniști. Această inițiativă a avut un impact semnificativ în construirea încrederii și implicării femeilor în construirea unei cariere în domeniul TIC. 

La finalul cursurilor de formare, 5 dintre planurile de business dezvoltate de participantele din capitală, nordul și sudul țării au fost selectate pentru a primi mini - granturi în valoare de 2000 de euro fiecare. Această sumă le-a permis antreprenoarelor să-și achiziționeze echipamentele tehnice necesare, să-și îmbunătățească simțitor calitatea produselor, dar și să investească în promovarea produselor și serviciile prestate, ajungând la mai mulți clienți și valorificandu-și potențialul de a-și dezvolta propriile afaceri. Contabilitate, comerț cu amănuntul, personalizarea textilelor, dar și crearea obiectelor handmade sau din lemn reprezintă domeniile de activitate ale afacerilor câștigătoare din cadrul programului. 

„Susținerea femeilor antreprenoare este o misiune esențială pentru noi și reprezintă doar o parte din proiectul pe care îl desfășurăm aici, pentru sprijinirea dezvoltării pieței muncii. Prioritatea noastră fundamentală este să oferim femeilor susținere în gestionarea micilor lor afaceri și să le instruim, fiindcă asta le oferă oportunități de creștere profesională și securitate financiară. Suntem convinși că acest proiect va fi unul sustenabil, de durată și le va oferi femeilor mai multă stabilitate financiară.” - Adriana Weissova, Manager de Proiect, EMA 

„Programul este dezvoltat pentru a oferi femeilor accesul la educație și noi oportunități profesionale, dar și pentru a oferi suportul financiar antreprenoarelor în dezvoltarea afacerilor locale, pentru un viitor mai bun. La această ediție a programului, au participat peste 100 de participante care au dat dovadă de multă implicare și pasiune pentru ceea ce fac, iar 5 absolvente au beneficiat și de suport financiar sub forma unor mini - granturi în valoare de 2000 de euro fiecare. Suntem determinați să contribuim la creșterea numărului de femei antreprenoare cu afaceri prospere și durabile, aici, acasă și să oferim acces la resurse și cunoștințe și mai avansate, pentru a susține femeile în fiecare etapă a dezvoltării lor personale și profesionale.” - Irina Grișca, Manager General  iHUB 

Dezvoltarea continuă pentru antreprenoriat de succes

În cadrul programului, participantele au avut acces la sesiuni de mentorat și cursuri digitale specializate, cum ar fi Social Media Management, Design Grafic, Software Testing și Web Design. Aceste resurse le-au permis să-și dezvolte competențele digitale, dar și să învețe cum să-și  promoveze afacerile personale în spațiul online și să devină independente financiar. 

Natalia Deli, antreprenoare din Comrat, are o afacere de confecționare a produselor din lemn, inclusiv cadouri personalizate, obiecte de decor, cutii pentru bijuterii și multe altele, iar cu ajutorul grantului, acum poate să se orienteze și către exportul produselor create: „Aceasta este o oportunitate foarte bună pentru noi, fondatoarele afacerilor mici. Noi alocăm o parte din bani pentru materiale, acum ne putem permite materiale de calitate superioară, dar și să investim o parte din grantul câștigat în PR și marketing pentru brandul nostru. Iar acum, avem speranța că vom avea mai mulți clienți, mai multe comenzi. Avem potențial de creștere, și suntem gata să exportăm produsele noastre și în afara țării.” 

Tatiana Zolotariova, o altă câștigătoare a grantului de 2000 de euro, este antreprenoare în Bălți, în domeniul comerțului cu amănuntul a produselor pentru animale: „Lucrez în acest domeniu de 20 de ani, iar datorită grantului oferit de „Incubatorul de Talente”, acum am în sfârșit șansa să-mi extind afacerea. Am mai deschis două puncte de vânzare cu amănuntul de produse pentru animale, și le-am completat cu toate produsele necesare. Planific să mai deschid un magazin și să extind gama de produse pentru animale, pentru că acest tip de afacere are nenumărate avantaje. Aceast proiect oferă o mulțime de posibilități de dezvoltare, pe care trebuie să le explorăm.” 

Mini-granturile și cursurile oferite sunt parte a proiectului „Talent Incubator - Educație Digitală pentru Femei și Tineri Specialiști în IT”, lansat în toamna anului 2022, cu sprijinul financiar SlovakAid și implementat de IHUB în parteneriat cu EMA - Development and Mobility Agency, Universitatea Tehnică din Moldova și ESET. Proiectul „Talent Incubator” a avut ca obiectiv nu doar dezvoltarea competențelor digitale, dar și crearea unui mediu de învățare incluziv, adaptat pentru femei.