Știri sociale

Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, profesori și organizații nonguvernamentale care implementează proiecte în domeniul dezinformării, s-a întrunit în a doua ședință de lucru. La eveniment au fost prezentată două articole a două participante a Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în lunile mai și iunie din 2023, unde au fost analizate două subiecte de știri de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.

Cătălina Cernei a încercat să afle cum sunt manipulate în interes politic, în unele surse media, evenimente istorice legate de sărăbotoarea „1 Decembrie”. Mai exact, a analizat cum „Komsomolskaya pravda v Moldove” și „Moldavskie Vedomosti” au reflectat în paginile lor web, activitățile din 1 decembrie 2023, dedicate Zilei Naționale a României. Potrivit autoarei, portalurile nu au reflectat modul în care au marcat românii basarabeni această zi, dar au scris doar despre acțiunea publică agrupului „Haiducii Moldovei” organizată contra celebrării Zilei Naționale a României, pezentînd distorsionat faptele istorice într-un mod care promovează ideologia moldovenismului

„Despre acest eveniment au scris mai multe portale de știri, însă dintre toate s-au remarcat prin intenția de a dezinforma și a manipula opinia publică articolele publicate de către „Komsomolskaya pravda v Moldove” și „Moldavskie Vedomosti”. „Haiducii Moldovei” au fost prezenți în articolele publicate de către cele două portaluri, dar și ziare, în contextul zilei de 1 Decembrie. „Komsomolskaya pravda v Maldove” (Kp.md) își are rădăcinile încă de pe timpurile sovietice. După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, a continuat să funcționeze, extinzându-se în multe țări post-sovietice, inclusiv în Republica Moldova. Kp.md face parte din „imperiul mediatic” al lui Ilan Șor începând cu toamna anului 2023. La „Moldavskie Vedomosti”, urmărind conținutul pe care îl publică pe pagina web, se observă predispoziția pro-rusă. Pe pagina de Facebook, publică și distribuie zilnic postări care au tentă pro-rusă, postări care promovează nostalgia față de „Moldova sovietică” etc.”, a spus Cătălina Cernei.

Ion Bunduchi, director politici publice în cadrul Asociației Presei Electronice, a spus că acest gen de analize reprezintă un exercițiu foarte bun și util, pentru că orientează atenția publicului asupra unor lucrui și procese importante pentur societatea noastră.  Expertul a sugerat autoarei analizei, să completeze rubrica recomandări, cu un punct, care să prevadă închiderea portalului „Komsomolskaya pravda” din Republica Moldova. „De ce ar mai trebui să mai existe acest portal în Moldova? Vedeți câte mesaje sunt în spațiul public, din inerție le înghițim și mai rămânem în perioada sovietică. Un scop al neprietenilor noștri este ca să rămânem cu mentalitatea cea de acolo, de unde venim. Și de aceea această nostalgie este încă foarte pronunțată și sunt încă foarte multe instrumente care mențin această nostalgie. Cineva este interesat să mai avem „Komsomolskaya pravda” în Moldova, o filială a unui ziar străin. Poate e timpul să regândim spațiul nostru mediatic. Astfel de texte sunt nocive pentru că ele ne țin în trecut ”, a spus Ion Bunduchi.

Oxana Iuteș, directoarea Internews Moldova, a sugerat autoarei analizei atunci când va mai realiza astfel de analize, să nu se oprească doar la o instituție media sau două, dar să ia vreo cinci-șase, dar să includă în articole materiale care respectă deontologia jurnalistică și care nu respectă, să arăte acel echilibru care trebuie să fie în abordarea jurnalistică a unui subiect.

Irina Bejan, directoarea executivă a Centrului Regional de Dezvoltare Comunitară, a analizat cum manipulează unele persoane publice pe subiecte de securitate națională pentru a destabiliza opinia publică, înainte de alegeri. Studiul de caz preentat a fost subiectul „gaz la 10 lei”. Potrivit Irinei Bejan, eforturile unor politicieni orientate către destabilizarea opiniei publice, fiind vorba de ex-deputatul cu dosar penal, Ilan Șor, duc la promovarea dezinformării la cote maxime posibile. Astfel, în ajunul alegerilor locale generale din toamna anului 2023, campaniile de dezinformare, promovate inclusiv de către noua bașcană a UTA Găgăuziei, Evghenia Guțul, au exploatat insecuritatea cetățenilor speriați de prețurile mari la carburanți și resurse energetice, circumstanțe care au generat o predispoziție prielnică pentru lansarea unui nou fals în mediul online și anume: „gazul la 10 lei”.

„Aceste declarații ale bașcanei, privind procurarea „gazului cu 10 lei” au apărut în spațiul media anume înainte de alegeri și au fost promovate de către oligarhul fugar, și alți exponenți ai ex-Partidului Șor. În final, ei nu doar că nu au reușit să conecteze legal vreun consumator, dar nici măcar să parcurgă traseul legal pentru a ajunge la contoare. Putem afirma că aceste declarații au fost fumigene, aruncate să influențeze atât alegerile locale generale, cât și starea emoțională a cetățenilor care fiind victime zilnice ale unui război hibrid, cu garanții de securitate reduse, sunt mai ușor de influențat și dezinformat. Mesajele politicienilor sus numiți, precum că doar cei care vor susține Partidul Șor la alegeri, cum ar fi Orheiul, Taraclia, cât și Găgăuzia, vor beneficia de acest gaz ieftin, demonstrează că declarațiile sunt doar politice, neasumate. Șor și afiliații săi nu sunt la primele promisiuni electorale care nu au fost realizate. În portofoliul său au fost și promisiuni nerealizate și deja uitate, cum ar fi aceea de a da câte o mie de lei bătrânilor, capital matern de 10 000, profesorii vor fi remunerați ca bancherii, iar bancherii - ca profesorii, transport public gratuit, crearea NORDLand etc.”, a menționat Irina Bejan.

Potrivit lui Ion Bunduchi, tema studiului a fost aleasă reușit, deoarece moldovenii au o slăbiciune față de a avea totul sau „3 la 1 leu”, iar cei care au lansat această idee au știut unde să țintească și le-a prins bine narațiunea. „Este foarte bine că nu au fost trecute cu vederea în această analiză sursele media credibile, chiar dacă în țară ar trebui să avem și niște entități statale, care atunci când se identifică o narațiune periculoasă pentru țară, să ia măsuri, să vină cu reacții”, a punctat expertul.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a amintit că exercițiul privind scrierea analizelor/articolelor este o activitate practică parte a Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, la care au participat circa 35 de persoane, care acum au posibilitatea de a aplica în practică cunoștințele dobândite, în scrierea de analize/articole, care sunt prezentate în cadrul Platformei de discuții.

Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință au fost prezentate primele cinci articole. În total, au fost elaborate șapte articole din totalul de 15 prevăzute în proiect. Platforma de discuții are ca scop facilitarea cooperării între public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context național, regional și internațional. Totodată, platforma are menirea de a asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere periodice unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

În cadrul ședinței Nr. 2 a fost lansat și un Ghid privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, menit să ajute la identificarea rapidă și ușoară a știrilor false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”, la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Autorul ghidului este Sergiu Bugai.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în colaborare cu Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Consiliul Superior al Magistraturii, a organizat, miercuri, 7 februarie 2024, o sesiune de Dialog de politici cu genericul „Implementarea soluției informatice e-Dosar judiciar. Provocări și soluții”.

În cadrul evenimentului a fost discutată situația actuală din domeniul digitalizării justiției, în particular rezultatele intermediare ale pilotării sistemului e-Dosar judiciar, implicit despre funcționalitatea sistemului, necesitățile și calendarul pentru extinderea E-dosar la scară națională și pentru toți justițiabilii. De asemenea, participanții la discuție au abordat importanța interoperabilității cu alte platforme electronice din sistemul justiției și instituțiilor de drept.

La eveniment au participat membri ai grupului de Lucru privind implementarea Sistemului informațional judiciar, reprezentanți ai autorităților publice de specialitate, judecători, procurori, avocați, asociațiile profesionale, reprezentanți ai partenerilor de dezvoltare, precum și experți din cadrul organizațiilor societății civile.

În prezent, e-Dosar judiciar este pilotat în opt instanțe, urmează extinderea pilotării în alte trei instanțe în anul curent, iar obiectivul principal este operaționalizarea la scară largă a acestuia în anul 2025. E-Dosar are un potențial enorm de eficientizare a procesului justiției, care necesită deja la această etapă evaluarea rezultatelor pilotării și inițierea tranziției spre implementarea la scară națională. Un alt aspect important în implementare sistemul E-dosar, este și finalizarea etapizată a necesității duplicării informațiilor aferente proceselor pe suport de hârtie. Platforma trebuie să fie utilizată de către toți participanții la procesele judiciare, cu utilizarea exclusivă a semnăturii digitale de către utilizatori. Nu mai puțin importantă este popularizarea, informarea și instruirea utilizatorilor care impune implementarea unui program specializat de educație în domeniul soluțiilor digitale în domeniul justiției pentru reprezentanții tuturor profesiilor juridice.

Participații la discuție au identificat mai multe priorități pe termen scurt, care urmează a fi discutate și agreate pe platformele instituționale ale Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, precum și instanțelor judecătorești, avocaților și altor participanți în pilotarea sistemului E-Dosar judiciar.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Poliție și Reforme Europene (IPRE), în consorțiu cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și co-finanțat de Fundația Soros Moldova.

Un Ghid privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, menit să ajute la identificarea rapidă și ușoară a știrilor false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”, a fost lansat marți, 6 februarie, 2024, la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

În cadrul discuțiilor asupra ghidului, organizate în cadrul Platformei de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional, aflată la a doua ședință de lucru, Sergiu Bugai, autorul ghidului, a spus că acesta este un instrument dedicat celor care creează și care consumă știri și informații, întrucât include nu doar detectarea dezinformării și manipulării opiniei publice, dar și procedee de analiză, precum și recomandări de prevenire și contracarare a riscurilor generate de aceste procese malefice.

„Pe lângă faptul că oferă informații despre cum pot fi depistate informațiile/ știrile false și verificate informațiile, ghidul oferă și exemple pentru a dezvolta propriile abilități în acest domeniu. După instrumentul de tipul „stegulețele roșii” prezentat, sunt furnizate sfaturi utile care ar trebui luate în vedere în timpul consumului de știri din mass-media și verificării și partajării lor pe rețele sociale. Pentru a realiza un fact-checking avansat, ghidul prezintă și o listă de platforme online pentru verificarea surselor de informații, a datelor, materialelor video și foto”, a declarat Sergiu Bugai.

Autorul ghidului arată că multe centre de cercetări interdisciplinare aplică metodologia „stegulețelor roșii” în scopul identificării rapide a știrilor false. Oxford Internet Institute a lansat ghidul online „The ComProp Navigator” pentru verificarea știrilor, în care, printre altele, se regăsește și instrumentul „Top Six Red Flags that a News Story is Unreliable, Disreputable and Embarrassing for You to Share” elaborat de către organizația de supraveghere media din Statele Unite „Ad Fontes Media”. O altă organizație americană, „The News Literacy Project”, a lansat platforma de e-learning gratuită „Checkology”, care propune instrumentul „Ten questions for news detection” pentru verificarea știrilor false. Și compania „TeachThought” oferă platforme de e-learning „Critical Thinking”, propunând instrumentul „20 Questions To Help Students Think Critically About News” pentru identificarea informațiilor false.

În ghid se mai menționează că dezinformarea a fost şi continuă să fie o provocare pentru democrație. Epoca digitală necesită noi abordări și angajamente care să se potrivească cu amploarea, viteza și prevalența amenințărilor informaționale lansate în spațiul public și mediatic. Problema știrilor false a devenit unul dintre cele mai importante subiecte ale jurnalismului modern. Tot mai mult, sistemul științelor sociale, jurnaliștii și specialiștii în securitatea informațiilor, abordează cu maximă seriozitate problema știrilor false, iar mai nou, a deepfake-urilor create  de inteligența artificială. Impactul lor asupra opiniei și comportamentului consumatorului de știri este foarte simțitor, în special în perioada campaniilor preelectorale.

„De către experții în fact-checking și jurnaliștii moldoveni, au fost elaborate un șir de cercetări, analize, recomandări, manuale de educație media și politici în ceea ce privește securitatea informațională. Totuși, în condițiile unui război hibrid, în care spațiul media național a devenit un câmp de luptă, se impune necesitatea reacționării prompte și operante la tot ceea ce se numește dezinformare, manipulare, fake news”, menționează autorul în Ghid.

„Propaganda vine tot mai intens asupra țării noastre. Datele unui sondaj de opinie de anul trecut, arată că circa 70% din cetățenii moldoveni consideră că le este foarte dificil să facă o distincție dintre o informație falsă și una adevărată. Acesta este un indicator care stă în fața societății civile, a jurnaliștilor și a tuturor celor care sunt interesați să combată acest fenomen. În direcția respectivă știm că lucrează mai multe organizații. Acest Ghid pe care l-a realizat Sergiu Bugai, la comanda IDIS „Viitorul”, credem că va fi util atât jurnaliștilor, ziariștilor, cât și reprezentanților societății civile, studenților și tuturor celor interesați să înțeleagă cum funcționează acest fenomen”, a spus directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac.

„Odată cu începerea războiului dus de către Federația Rusă contra Ucrainei, am simțit terenul fertil de a lucra intens în acest domeniu, al dezinformării, sprijinirii gândirii critice și rezilienței la dezinformare în Republica Moldova. Astăzi, suntem într-o eră care abundă de informații și considerăm că este nevoie de acea abilitate de a analiza, de a evalua și de a selecta informația care devine crucială într-o societate care se dorește a fi democrată, prosperă și sănătoasă. Din fluxul de informații care este răspândit astăzi este foarte dificil să-ți dai seama dacă este un fake news, o informație eronată, propagandă s-au dezinformare. Realizând acest ghid, am considerat că este nevoie de un instrument util pentru a ajuta societatea să poată verifica informația care este furnizată”, a menționat Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, manager de proiect.

Mihail Nesteriuc, student la Facultatea de Jurnalism din cadrul USM, membru al Platformei de discuție, a afirmat că Ghidul este unul interesant, bine construit și chiar este o sursă de informație pentru întreaga societate. Însă, îngrijorarea sa în ceea ce priește dezinformarea este legată de acele deepfake-uri, care sunt create cu scop de ridiculizare, pentru a amuza oamenii. „Am dubii că mulți oamenii cred că este adevărat ceea ce se arată prin aceste deepfake-uri. Trebuie să fim atenți, deoarece nu știm dacă aceste deepfake-uri, care astăzi se fac, nu se vor transforma cu timpul în ceva serios, iar situația poate ajunge periculoasă”, a spus Mihail Nesteriuc.

Ion Bunduchi, director politici publice în cadrul Asociației Presei Electronice, a spus că oricât de multe lucrări de genul acesta nu vor fi, oricum nu vor fi suficiente, deoarece fenomenul privind dezinformarea este unul foarte complex. Expertul a îndemnat pe toți să fie atenți atunci când utilizează noțiunile de „informații false” și „știri false”. „Știrea este gen jurnalistic. Să scrie știri sunt învățați jurnaliștii, iar jurnaliștii nu sunt învățați să scrie știri false. Jurnaliștii care scriu știri false sunt pseudo-jurnaliști. S-ar putea întâmpla ca cineva, intenționat, în uz larg să utilizeze știri false ca să transmită umbra aceasta nocivă asupra jurnaliștilor. Nu toate știrile false sunt nocive și nu toată propaganda este nocivă. Dacă propaganda este în măsură să aducă prejudicii dezastruoase atunci de această propagandă trebuie să ne îngrijim. Dezinformarea nu toată este periculoasă. Este periculoasă atunci când aduce daune securității naționale. Atunci când utilizăm noțiunile cu mai multă exactitate, putem să ne orientăm către fenomenele care sunt cu adevărat nocive, pe care trebuie să le identificăm, să le evaluăm și să le determinăm că sunt nocive și pot aduce potențiale pagube și cu acestea să luptăm”, a spus Ion Bunduchi.

Oxana Iuteș, directoare Internews Moldova, a amintit că Centrul pentru Jurnalism Independent a elaborat în 2017 primul manual de educația media, pentru treapta primară. Apoi, a urmat pentru treapta gimnazială  în 2018 și în 2019 pentru treapta liceală. Potrivit Oxanei Iuteș, cursul opțional nu este despre educația media și conținutul media, dar despre alfabetizarea informațională, ceea ce este depășit deja. „Aceste noțiuni sunt depășite intelectual, informațional și digital. Copiii nu citesc știri. Copiii sunt doar pe rețelele de socializare. Puțini mai citesc și privesc astăzi știrile. Trebuie deja de schimbat chiar și noțiunile. Din cauza acestei avalanșe de fakenews, în Moldova a fost afectată breasla jurnalistică, în special în perioada pandemiei pe care am avut-o. Nu degeaba oamenii deștepți au numit-o infodemie, pentru că este vorba de informație, nu despre conținut specific jurnalistic. Lucrurile se schimbă atât de rapid, încât noi trebuie să ne dăm seama că deja nu mai analizăm din punct de vedere al unui conținut jurnalistic, dar e vorba de conținut informațional pe social-media, video”, a punctat Oxana Iuteș.

În cadrul celei de a doua ședință de lucru a Platformei au fost prezentată două articole, în care doi participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în lunile mai-iunie 2023, au analizat unele subiecte de știri, de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldvenești.

Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional a fost lansată la 16 octombrie, la inițiativa IDIS „Viitorul”. Platforma este reprezentată de către jurnaliști, studenți, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale care implementează proiecte în domeniul dezinformării, dar și de profesori care predau educația mediatică în școli.

-------------------

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;

Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;

Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .