Știri sociale

În vara anului 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legea care a permis proprietarilor de mașini cu numere de înmatriculare străine să-și înregistreze vehiculele în țară cu o reducere semnificativă de 70% la acciza plătită. Această politică publică, de la bun început, a ridicat mai multe semne de întrebare privind corectitudinea față de ceilalți cetățeni care au achitat accizele integrale la procurarea unui automobil, dar și asupra modului în care politicile fiscale utilizate de către autorități se aliniază cu angajamentele de protecție a mediului și obiectivele de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.

Potrivit datelor furnizate de Serviciul Vamal, în perioada 1 iulie 2023 - 31 ianuarie 2024, au fost înregistrate în regim vamal 11,406 mijloace de transport, bugetul încasând peste MDL 328 milioane. Dacă proprietarii acestor automobile ar fi achitat accizele integral, atunci bugetul de stat ar fi urmat să încaseze aproximativ 1 miliard de lei. Astfel, autoritățile oferind această facilitate fiscală, au ratat venituri de MDL 765 milioane, subvenționând și permițând înregistrarea mașinilor poluante pe diesel.

Aceasta este una dintre concluziile principale ale unei note analitice elaborate de Stanislav Ghilețchi, Directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a analizat efectele politicii publice implementate de către autorități.

Potrivit autorului, un aspect de interes major a fost impactul asupra mediului. Analiza a relevat că o proporție semnificativă a automobilelor înregistrate au o vârstă considerabilă, 67% dintre acestea având peste 16 ani. După tipul combustibilului, 89% dintre automobilele înregistrate cu reducere utilizează motorină, iar 11% utilizează benzină. Totodată, 44% dintre automobile aveau o capacitate cilindrică a motorului cuprinsă între 2000 și 2999 cm³. Astfel, putem constata faptul că automobilele înregistrate indică un potențial ridicat de poluarea mediului.

„Inițiativa respectivă a fost în contradicție cu celelalte documente de politici în vigoare, care dimpotrivă concentrează eforturile pentru diminuarea nivelului de poluare, dar și înnoirea parcului rulant din Republica Moldova, care deja înregistrează indicatori nesatisfăcători. Conform Registrului de stat al transporturilor, ponderea autovehiculelor cu vârsta de peste 10 ani a crescut de la 68,5% în anul 2014 la 80% în 2021”, este de părere Stanislav Ghilețchi.

Aceste rezultate subliniază necesitatea de a examina cu atenție politicile fiscale în domeniul transportului pentru a asigura coerența și alinierea cu alte politici publice. Este esențial ca deciziile guvernamentale să reflecte obiectivele strategice ale țării și să ia în considerare impactul asupra mediului și societății în ansamblu, fără elaborarea politicilor publice înguste care ridică întrebări cu privire la eficacitatea și eficiența utilizării banului public.

Luând la bază, analiza efectuată, IPRE vine cu următoarele recomandări:

1. Integrarea mai accelerată a prevederilor de mediu în politicile din domeniul transportului. Un nou regulament privind inspecția tehnică periodică urma să fie aprobat încă în anul 2018. În ultimii 5 ani, aprobarea acestuia a fost amânată de mai multe ori. În acest context, recomandăm accelerarea procesului de elaborare, consultare și aprobare.
2. Aprobarea politicilor publice în baza unui proces de analiză a impactului și cuantificării costurilor și beneficiilor. Deși la nivelul Guvernului a fost aprobat Ghidul metodologic pentru evaluarea ex-ante a impactului politicilor publice, autoritățile nu îl utilizează atunci când inițiază implementarea diverselor politici publice. Politicile publice nu pot produce rezultate și genera schimbări, dacă acestea sunt aprobate fără o înțelegere bună a impactului fiscal, administrativ, economic, social și a efectelor asupra mediului înconjurător.
3. Sporirea coerenței între documentele de planificare și politicile publice elaborate la nivelul administrației publice centrale. Documentele de politici sectoriale trebuie să fie corelate cu Strategia Națională de Dezvoltare Moldova Europeană 2030 și cu cadrul bugetar pe termen mediu. Existența contradicțiilor în politicile publice implementate va afecta coerența planificării și ar putea submina inclusiv și viteza procesului de aliniere la legislația Uniunii Europene.
4. Evaluarea impactului   Toate   politicile aprobate de către autorități, inclusiv modificările de taxe, impozite și accize ar trebuie să fie cuantificate la  etapa  inițială  de  elaborare.  Analiza  detaliată  a veniturilor  și  costurilor  este  esențială  pentru asigurarea unei fundamentări solide și transparente a politicilor publice.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.

Prezenta notă analitică a fost  elaborată în cadrul  proiectului IPRE „Analize  Tematice  a  politicilor  publice”, realizat cu susținerea  Fundației  Konrad  Adenauer  (KAS)  în Republica  Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia KAS. 

– scroll down for english –

RO / Brutalism – o expoziție de Radu Gușan [MD]
Sâmbătă, 17 februarie 2024, ora 18:00 – vernisaj
20, 21, 24 februarie / 2, 9 martie 2024, ora 17:00-20:00 – program public de vizitare
Sâmbătă 9 martie 2024, ora 18:00 – eveniment de închidere
Zpațiu (Casa Zemstvei, str. Al. Șciusev 103, Chișinău)

Suntem bucuroși să vă invităm la prima expoziție din acest an găzduită de Zpațiu, la care participă artistul vizual Radu Gușan cu proiectul „Brutalism”: Lucrarea propune o analiză vizuală a modului de viață din Europa Centrală și de Est după tranziția de la comunism la democrație, explorează fenomenul nostalgiei pentru epoca sovietică și își pune ca obiectiv reprezentarea unor canoane estetice caracteristice perioadei socialiste în dialog cu metodele contemporane de producție a lucrărilor. Proiectul explorează subiectul identității și modul în care aceasta evoluează, având la bază moștenirea culturală din perioada socialistă, și, tototată, își propune restabilirea idealurilor de frumusețe caracteristice acelei perioade.

Expoziția cuprinde o serie de lucrări grafice de dimensiuni mari realizate în tehnica serigrafiei, un scurt material video cu sunet și o instalație tridimensională în calitate de suport pentru conceptul expoziției. În lucrările sale autorul face uz de elemente ale monumentelor arhitecturale din perioada sovietică și le tratează cu ajutorul mijloacelor vizuale specifice limbajului artei contemporane – o reflecție vizuală care explorează relația dintre om și mediul înconjurător, și modul în care aspectul estetic evoluează și se adaptează la nevoile acestora. Lucrările sale grafice combină două tehnici de lucru: serigrafia, care permite multiplicarea și crearea unei serii de lucrări tipărite, și intervențiile în materiale moi precum cărbunele presat și sanguină. În acestea autorul introduce elemente ale plantelor precum sunt floarea-soarelui și porumbul, pe care le reprezintă simplificat prin tehnica desenului, făcând referință la munca agricolă și la gospodăriile colective țărănești cunoscute în perioada sovietică drept “kolhoz”.

Expoziția ridică problema moștenirii culturale și modului în care o putem integra în realitățile politice, economice și sociale actuale. Astfel, vă invităm să reflectați asupra importanței acestui stil de arhitectură prin intermediul lucrărilor lui Radu Gușan.

Expoziția va dura până sâmbătă, 9 martie, și se va încheia cu o discuție în prezența autorului.
Intrare liberă.

Radu Gușan este absolvent al Colegiul de Arte Plastice din Chișinău și deține un masterat de la Universitatea Națională de Arte Plastice din București. Gușan a participat la mai multe expoziții de grup și personale, câteva dintre acestea fiind “Europa în culori” (2017), Bienala Internațională de Gravură de la Chișinău (2019-2021), “Monotrip” (2018), “Urban” (2019), “Monotrip II” (2019).

* Brutalism este un stil arhitectural care a apărut în anii 1950 și a fost asociat în mare parte cu nevoile perioadei postbelice. Printre caracteristicile sale definitorii se numără utilizarea masivă a betonului, formele geometrice simple, expresivitatea structurală și expunerea sinceră a materialelor, precum și a proceselor de construcție în sine.

Expoziția este organizată de Asociația Oberliht în parteneriat cu CSCI din RM și este găzduită de Zpațiu. Parteneri media: #diez, youth.md, civic.md, platzforma.md

EN / Brutalism – an exhibition by Radu Gușan [MD]
Saturday, February 17, 2024, 18:00 – opening
February 20, 21, 24 / March 2, 9, 2024, 17:00-20:00 – opening hours
Saturday, March 6, 2024, 18:00 – closing event
Zpace (The House of Zemstvo, 103 Al. Șciusev str., Chișinău)

We are pleased to invite you to the first exhibition of this year hosted by Zpace, in which the visual artist Radu Gușan participates with the project “Brutalism”: the work proposes a visual analysis of the way of life in Central and Eastern Europe after the transition from communism to democracy, explores the phenomenon of nostalgia for the Soviet era and aims to represent the aesthetic canons characteristic of the socialist period in dialogue with contemporary methods of producing works. The project explores the subject of identity and how it evolves, based on the cultural heritage of the socialist period, and also aims to restore the ideals of beauty characteristic of that period.

The exhibition includes a series of large-scale graphic works in screen-printing technique, a short video with sound and a three-dimensional installation as a support for the exhibition concept. In his works the author makes use of elements of architectural monuments from the Soviet period and treats them with visual means specific to the language of contemporary art – a visual reflection that explores the relationship between man and his environment, and how the aesthetic aspect evolves and adapts to their needs. His graphic works combine two working techniques: screen printing, which allows for the multiplication and creation of a series of printed works, and interventions in soft materials such as pressed charcoal and sandpaper. In these he introduces elements of plants such as sunflowers and corn, which he depicts in a simplified drawing technique, making reference to agricultural work and collective peasant households known in Soviet times as “kolkhoz”.

The exhibition raises the issue of cultural heritage and how we can integrate it into today’s political, economic and social realities. Thus, we invite you to reflect on the importance of this style of architecture through the works of Radu Gușan.

The exhibition will last until Saturday 9 March and will end with a discussion with the author.
Free admission.

Radu Gușan is a graduate of the College of Fine Arts in Chisinau and holds a master’s degree from the National University of Fine Arts in Bucharest. Gușan has participated in several group and solo exhibitions, some of which are “Europe in Colors” (2017), Chisinau International Print Biennial (2019-2021), “Monotrip” (2018), “Urban” (2019), “Monotrip II” (2019).

* Brutalism is an architectural style that emerged in the 1950s and was largely associated with the needs of the post-war period. Its defining characteristics include the massive use of concrete, simple geometric forms, structural expressiveness and the frank display of materials, as well as the construction processes themselves. Through Radu Gușan-s works, we invite you to reflect on the importance of this architectural style nowadays.

The exhibition is organized by Oberliht Association in partnership with CSCI din RM and is hosted by Zpace. Media partners: #diez, youth.md, civic.md, platzforma.md

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova, Agenția de Guvernare Electronică și Centrul Inovațional Inotek, a organizat marți, 13 februarie, în orașul Cahul, evenimentul public „Promovarea transformării digitale la nivel local: inițiative pentru administrația publică locală și mediul de afaceri”.

În cadrul intervențiilor, vorbitorii au abordat mai multe aspecte legate de rolul autorităților publice locale în procesul de transformare digitală. De asemenea, discuțiile s-au axat pe importanța platformei e-APL și Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor la nivel local, dar și utilizarea soluțiilor digitale de către mediul de afaceri și miza acestora pentru impulsionarea dezvoltării afacerilor.

În deschiderea evenimentului, Andrei Prisăcar, Director al Agenției de Guvernare Electronică, a declarat: „Avem două proiecte care le dezvoltăm la nivel local. Un proiect este cel legat de Centrele Unificate de Prestări Servicii (CUPS), unde aducem aproape de cetățeni serviciile digitale, servicii electronice care se dezvoltă la nivelul autorităților publice centrale, dar și servicii care se vor dezvolta de autoritățile locale. Prin aceste centre dorim ca cetățenii să utilizeze la o scară mai mare serviciile digitale, dar și să alfabetizăm populația din punct de vedere digital, ca să le poată utiliza. Un alt proiect pe care dorim să îl implementăm și care urmează, în cel mai scurt timp, să îl pilotăm, este platforma E-APL. Un element important al acesteia este ca să aducem date din toate registrele mai aproape de autoritatea publică locală. Atunci când acestea vor deveni digitale ele foarte ușor vor fi convertite în servicii electronice. Un al treilea element este de a oferi autorităților publice locale competențe de luare a deciziilor. Acestea sunt elemente importante pentru ca inclusiv să avem o abordare corectă în procesul de digitalizare și să aducem deciziile, dar și serviciile, la nivel local”.

La rândul său, Igor Șevcenco, Șef al Oficiului teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, a menționat: „Aș vrea să compar Republica Moldova cu țările baltice, unde un accent foarte important care s-a pus de la bun început a fost educația digitală a societății. Noi, la ziua de astăzi, dezvoltăm diferite platforme electronice, dar cea mai mare provocare este ca cetățenii să acceseze aceste platforme. Pentru a veni în întâmpinarea lor au fost create acele CUPS-uri, iar la moment în raionul Cahul avem patru centre. Aceste servicii pot fi accesate individual de cetățean în momentul în care au acea pregătire digitală și nu trebuie să meargă în persoană la CUPS. CUPS-urile nu trebuie să facă nimic altceva decât să faciliteze accesul cetățeanului la serviciile pe care le oferă diferite platforme dezvoltate de către Guvernul Republicii Moldova. Un element important este că la nivelul regiunii sud se folosește, în proporție de aproape 100%, semnătura electronică în cadrul raporturilor dintre administrația publică locală. Deci, rămânem la ideea că, dacă pornim de la standarde, este necesară o dezvoltare și educare a societății în materie de digitalizare”. 

Stella Bădin, Viceprimar, municipiul Cahul, a vorbit despre rolul transformării digitale în municipiul Cahul: „Aici, la Cahul, am încercat să facem activități și digitalizare în așa fel ca să nu dublăm investițiile, ca să nu interferăm cu tot ceea ce se lucrează deja. Proiecte interesante am făcut în mai multe domenii. De exemplu, prin intermediul proiectului „Digital Impact”, am reușit să impulsionăm digitalizarea muzeului din Cahul. Din punctul nostru de vedere digitalizarea nu înseamnă tehnologie seacă și reingineria serviciilor, ci reactivarea lor sau să le facem interactive încât vechiul să fie interesant pentru cei noi. Prin urmare, muzeul a primit o deosebită atenție în acest sens și în acest moment se fac o serie de intervenții pe partea de infrastructură, de site, de posibilitate de achiziționare a biletelor online etc. Pe partea cealaltă am lucrat foarte mult la un alt proiect cum este „Cahul Activ” care centralizează toate activitățile cercurilor, asociaților, cluburilor extrașcolare din municipiul Cahul pe o singură platformă. Deci, digitalizarea o facem nu numai de dragul de o face, dar și pentru a comunica cât mai mult online, pentru a crea timp liber, care poate fi petrecut cu cei dragi. Tot în cadrul primăriei am reușit să dezvoltăm o hartă, un plan de acțiuni și o strategie smart privind serviciile pe care dorim să le digitalizăm. Vreau să conchid că necesitatea noastră, ca primărie, este să fim parte a procesului de digitalizare a țării, astfel ca nici un cetățean să nu fie exclus din acest proces”.

Olga Tumuruc, Expertă asociată în domeniul transformării digitale, IPRE, a menționat: „Digitalizarea trebuie să răspundă la două obiective. Prima – să răspundă la o necesitate. Și, doi – să oferim beneficiarilor opțiuni. Este important să avem o soluție centralizată pentru activitatea autorităților publice locale. Aceasta trebuie să fie o opțiune sustenabilă pentru inițiativele de localizare a agendei de transformare digitală. Pentru că, sunt diferite municipalități, cum este Cahul, Bălți sau Edineț, care sunt expuse la toate aceste mișcări, tendințe, investiții pe segmentul de digitalizare, dar sunt și alte 900 de APL-uri, care, chiar cred că nu le ajunge, mâinile să se ocupe de acest subiect, pentru că au provocări mult mai stringente. Dar, așa cum în plan național, digitalizarea a luat o tendință de a oferi soluții centralizate, așa trebuie să fie și la nivel local. Soluțiile tehnologice, care urmează a fi utilizate de autoritățile locale, acolo unde acoperă procese generice, trebuie să se întâmple printr-o soluție tehnică unică. Astfel, strategia Guvernului de a dezvolta E-APL ar urma să fie accesibilă pentru toate autoritățile locale, fără anumite costuri de utilizare directă și cu o perspectivă de mentenanță continuă. Aceasta este o acțiune, care este din punctul meu de vedere este una viabilă”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.

Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de către Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.