Știri sociale

La data de 12 decembrie 2023 Ministerul Justiției a publicat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (privind revizuirea hărții judiciare). Prin acest proiect Ministerul Justiției intervine cu propuneri de modificare a hărții judiciare prin redistribuirea unor sedii ale judecătoriilor Bălți, Cimișlia, Edineț, Cahul, Strășeni, Comrat, Drochia, Hâncești și Ungheni.

La fel, prin acest proiect de lege Ministerul Justiției propune reconfigurarea curților de apel prin redenumirea și reorganizarea acestora în Curtea de Apel Centru, Curtea de Apel Nord și Curtea de Apel Sud.

În luna decembrie 2023 , Grupul de Experți în Domeniul Justiției (GEJ) din cadrul Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a formulat o Notă de Poziție pe marginea proiectului de lege în cauză, precum și o opinie adițională în cadrul exercițiului de avizare repetată a respectivului proiect de lege în ianuarie curent.

În acest context, IPRE, în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), a organizat, miercuri, 14 februarie 2024, primul dialog de politici #Justice4Moldova, cu privire la revizuirea hărții judiciare.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor:

Angela Popil, Membră, Grupul de Experți în Domeniul Justiției, IPRE: „Harta judiciară în noul format a fost aplicată în 2017 și ca rezultat a evoluării acestei legi, care a fost aprobată în 2016, s-au inițiat mai multe studii privind evaluarea modificărilor propuse atunci. Ca rezultat, avem un proiect de lege, elaborat de Ministerul Justiției, prin care se propune o intervenție destul de serioasă în harta judecătorească de astăzi. Această inițiativă a venit la avizare la 12 decembrie 2023, prin care, am constatat noi, se propun intervenții în partea care se referă, atât la infrastructura instanțelor judecătorești de nivel întâi, cât și la cele de apel. În principal, atunci când vorbim despre reconfigurarea instanțelor judecătorești de nivelul întâi, acesta viza transferul unor sedii secundare de la anumite judecătorii la altele. La instanțele de apel s-a propus redenumirea instanțelor de apel, pornind de la inițiativele de reformă a administrației publice pe regiuni (Centru, Nord și Sud), astfel ca Curtea de Apel Bălți să fie redenumită „Nord”, cea din Chișinău „Centru” și cele de la Cahul și Comrat să fie reorganizate într-o singură curte de apel Sud. Astfel, analizând proiectul de lege în prima etapă, noi am considerat că aceasta, mai mult sau mai puțin, satisface cerințele sistemului judecătoresc de reconfigurare a instanțelor judecătorești. Este necesar în situația în care se impune intervenții din perspectiva organizării eficiente a instanțelor judecătorești, pentru că trebuie să se ia în considerare atât volumul de lucru per instanță judecătorească, judecător, concentrația instanțelor la numărul de populație, reieșind din numărul populației. Chiar dacă am salutat această decizie, prin opinia noastră din 22 decembrie 2023, noi am formulat unele recomandări în situația în care am considerat că necesită o mai bună argumentare a acestei decizii. De exemplu, am fost de acord cu transferul judecătoria Leova la cea din Hâncești, însă nu am acceptat propunerea de creare a unei instanțe independente în orașul Ialoveni, separată de judecătoria din Hâncești, în situația în care această propunere nu a fost justificată. Propunerile noastre au fost comunicate Ministerului Justiției și am observat că, după expedierea la avizare repetată a acestui proiect de lege, marea majoritate a recomandărilor noastre au fost acceptate de către autori”.

Sorin Popescu, Director Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești: „Trebuie să înțelegem că din ceea ce reiese din obiectivul proiectului este următoarea – consolidarea capacităților instituționale ale instanțelor judecătorești, îmbunătățirea actului de justiție și sporirea eficienței instanțelor, asigurarea cât mai bună a fondurilor publice alocate acestora, crearea condițiilor administrative și reconfigurarea circumscripțiilor instanțelor de apel. Iată din acestea noi trebuie să reieșim atunci când examinăm propunerile. Aș vrea să menționez că avem alte recomandări importante la reorganizarea hărții judecătorești. E vorba de factorii cheie, cum ar fi densitatea populației, iar recomandările spun că o instanță trebuie să acopere nu mai puțin de 100 de mii de locuitori. Avem și dimensiunea instanței, unde este menționat că pentru specializarea judecătorilor este necesar 10-12 judecători ca să fie specializați pe diferite aspecte și cauze. Nu mai puțin important este și fluxul de muncă. CEPEJ recomandă aproximativ 53 de dosare judecător/lună. La fel este important și localizarea geografică, infrastructura și transportul. Pe lângă aceasta noi avem și niște factori adiționali cum ar fi – informatizarea/digitalizarea instanțelor, facilitățile instanțelor și complexitatea culturală, dar și cât este de dezvoltată localitatea etc. Astfel, pe parcursul anului 2023 noi am avut mai multe runde de discuții pe acest proiect. Acesta practic este o continuitate a lucrului efectuat de Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece anterior au fost efectuate mai multe studii. Și, ași vrea să menționez, că o soluție ideală nu poate să existe la etapă de reorganizare, de aceea noi trebuie să reieșim din criteriile menționate de mine anterior și necesitățile cetățenilor”.

Ion Guzun, Membru, Consiliul Superior al Magistraturii: „Eu mă bucur că acest proiect a reapărut în atenția publică, pentru că timp de 7 ani noi mai mult am simulat că există o implementare a acestei legi. Pe parcursul ultimului an calendaristic, au fost foarte multe runde de discuții, iar noi la CSM de două ori am avizat acest proiect de lege. Deci, eu cred că am discutat suficient pentru a avea o claritate despre opțiunile finale ce ține de circumscripțiile instanțelor judecătorești noi și Curților de Apel. În opinia mea, noi trebuie să mergem de la o premisă că Judecătoria și Curtea de Apel Chișinău, indiferent de opțiunile care sunt, vor fi cele mai mari instanțe. Întrebarea este în ce măsură noi putem descărca Curtea de Apel și cât de mult noi putem să aducem mai mulți judecător la instanța din Chișinău. Cred că acest proiect de lege clarifică acest lucru. De asemenea, eu vreau să menționez că indiferent de cum noi structurăm aceste instanțe mai mici noi trebuie să lăsăm două sedii strategice, care ține de localitatea Varnița și Ustia. Noi trebuie să fim de cetățenii noștri mai aproape și nu cred că impactul acestor instanțe mici ar putea să afecteze foarte mult conceptul de reorganizare a instanțelor judecătorești. Astfel, noi avem acum un consens, iar noi la CSM trebuie să vedem cum putem demara anumite reforme pe competența noastră”. 

Vladislav Gribincea, Director programul Justiție, CRJM: „Această reformă nu este despre astăzi, despre ieri și nici despre mâine. Este despre cum va arăta justiția noastră în 20 sau chiar 50 de ani, fiindcă ea nu poate fi făcută la fiecare 3-5 ani sau în fiecare legislatură. De aceea, deciziile care vor fi luate trebuie să fie în baza datelor obiective, fără preferințe, cu inima fierbinte, dar cu mintea trează. Înțeleg că este incomod, dar haideți să ne gândim obiectiv. Noi vorbim de o reformă de comasare a 40 de sedii a judecătoriilor în mai puține. Noi spunem că e foarte dureros. Noi optimizăm spitale și școli pentru a da calitate. Dar, în școală persoanele călătoresc în fiecare zi. În justiție, statistic, persoanele merg de 2-3 ori în viață. Deci, este incomod, deoarece administrația locală nu vrea să piardă controlul direct asupra sediilor în care se află. Doi. Este incomod însăși pentru judecători, deoarece mulți din ei vor trebui să își schimbe locul unde lucrează sau trăiesc. Și, trei – reforma schimbă modul de lucru de astăzi. Deci, am auzit multe critici despre reformă, dar care nu sunt despre reformă, deoarece reforma a fost făcut doar pe hârtie, dar schimbări nu au fost făcute. Dacă vorbim despre reformă atunci este despre situația actuală, ceea ce este o justificare a reformei. Această reformă nu poate merge singură. Ea trebuie să meargă împreună cu digitalizarea justiției, iar acesta este un tendință generală, deoarece nu mai contează care este distanța fizică a persoanei de la locul unde trăiește până la judecătorie. Și doi. Este nevoie de simplificarea procedurilor judiciare, adică digitalizarea, teleconferințele. Deci, acestea trebuie să meargă mână în mână cu optimizarea”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Poliție și Reforme Europene (IPRE), în consorțiu cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și co-finanțat de Fundația Soros Moldova.

Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Keystone Moldova și AO Fondul de Inovații Sociale din Moldova, lansează proiectul finanțat de Uniunea Europeană „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în servicii sociale”.

Fundația, care implementează și cofinanțează proiectul, va oferi granturi organizațiilor societății civile pentru transformarea clădirilor unde se prestează servicii sociale în clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero și pentru activități de mobilizare comunitară comunitară – în cadrul cărora, organizațiile societății civile vor desfășura campanii de informare și implicare a comunităților în popularizarea unui comportament energetic responsabil.

Clădiri cu consum aproape egal cu zero (Nearly zero-energy buildings) sunt acele clădiri care au o performanță energetică foarte ridicată - proiectate pentru a consuma cantități minime de energie, fiind aproape independente din punct de vedere energetic. Ele utilizează tehnologii moderne și surse regenerabile de energie pentru a reduce dependența de sursele tradiționale de energie și emisiile de carbon. Clădiri cu consum aproape egal cu zero sunt un pas important în direcția dezvoltării durabile, contribuind la eficiența energetică și la reducerea amprentei de carbon a clădirilor.

„Acesta este deja al treilea mare proiect de dezvoltare a serviciilor sociale, pe care-l implementăm împreună cu Uniunea Europeană și organizațiile societății civile care implementează servicii sociale. Datorită acestei inițiative unice, vom ajuta comunitățile să dezvoltare servicii sociale accesibile, reziliente și eficiente energetic. Conștientizarea efectelor schimbărilor climatice este acum o prioritate pentru noi”, a declarat Daniela Vidaicu, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova.

Fundația Soros Moldova și Fundațiile pentru o Societate Deschisă promovează conceptul de Dreptate Climatică (Climate Justice) pentru ca să echilibreze inegalitățile existente în ceea ce privește impactul și răspunsul la schimbările climatice, adresând în mod special nevoile celor mai vulnerabile comunități, care sunt adesea afectate cel mai puternic de efectele schimbărilor climatice. Acest concept pledează pentru solidaritate globală și pentru luarea în considerare a perspectivelor și aportului tuturor grupurilor sociale în eforturile de adaptare la schimbările climatice și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În cadrul acestui proiect, vor fi acordate cel puțin 35 de granturi în sumă de aproximativ 87.000 de euro. Informațiile privind lansarea concursului conceptelor de grant vor fi publicate pe pagina Fundației Soros Moldova soros.md. Programul de granturi va fi anunțat la începutul lunii martie 2024.

Astăzi, 8 februarie 2024, în incinta Consiliului Raional Sîngerei s-a desfășurat Masa rotundă ,,Prezentarea Raportului privind evaluarea cheltuielilor de tineret în raionul Sîngerei”.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Obștească ,,Caroma Nord” în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”.

Scopul evenimentului a fost de a discuta problemele și provocările cu care se confruntă tinerii din raionului Sîngerei și de a prezenta Raportul privind evaluarea cheltuielilor de tineret în raionul Sîngerei.

La eveniment au fost prezenți președintele raionului Sîngerei, funcționari publici, reprezentanții ai consiliului raional Sîngerei, primăriilor locale, ONG-uri și mass-media.

Principalele probleme și necesități ale tinerilor din raionul Sîngerei și municipiul Bălți, precum și așteptările și percepțiile privind implicarea în viața comunităților respective, au fost identificate în baza unui sondaj de opinie, prin aplicarea unui chestionar on-line și focus-grupuri organizate. Acest sondaj de opinie a fost realizat de AO „Caroma Nord” în cadrul proiectului „Fondul pentru Tineri Bălți” în perioada decembrie 2023-ianuarie 2024.

Potrivit rezultatelor sondajului, la care au participat 375 tineri și tinere, 42% sunt de opinia că principala problemă este insuficiența banilor, posibilitățile limitate de afirmare, iar circa un sfert (25%) consideră drept o problemă majoră accesul limitat la servicii pentru tineri. În topul problemelor se află și dificultatea de a obține un loc de muncă, discriminarea pe piața muncii, migrația tinerilor, menționate de 37% din respondenți. La capitolul posibilității de inițiere a unei afaceri, 89% au răspuns negativ, menționând și despre incapacitatea financiară a familiilor tinere, iar 63% au menționat condițiile proaste de trai și muncă.

Respondenții sondajului au fost întrebați despre oportunitățile pe care le oferă localitatea în care locuiesc, iar tinerii consideră important ca localitatea să le ofere un loc de trai asigurat, familie sănătoasă, studii de calitate, acces la servicii sociale.

În ceea ce privește gradul de cunoaștere a Strategiilor locale, în special de Tineret, datele sondajului arată că un sfert (25%) cunosc și au răspuns afirmativ. Iar când au fost întrebați ce măsuri sunt prevăzute, 60% din respondenți au zis că nu cunosc despre planul și activitățile stipulate în strategie sau sunt familiarizați într-o măsură foarte mică.

La întrebarea „În ce domenii considerați că ar trebui să sprijine statul tinerii?”, majoritatea respondenților (75%) sunt de opinie că statul ar trebui să asigure locuri de muncă mai bine plătite; programe de ghidare în carieră / în alegerea profesiei, acces la studii/ formare profesională continuă, sprijinirea tinerilor defavorizați / fără posibilități materiale, consiliere psihologică, facilități pentru petrecerea timpului liber, inițierea și facilitarea gestionării unei afaceri, etc.

De asemenea, respondenții au menționat așteptările lor care țin de:

• Diverse activități care ar putea dezvolta abilitățile de comunicare și gândire critică;
• Implicarea lor în proiecte, voluntariat;
• Concursuri distractive, educaționale, sădirea plantelor și copacilor în localitate, îngrijirea bătrânilor;
• APL ar trebui să susțină mai mult programele și activitățile extrașcolare organizate de Centrele de tineret, pentru că ele contribuie mult la formarea tinerilor și dezvoltarea acestora, etc.

Cel de-al doilea Raport privind evaluarea cheltuielilor de tineret în raionul Sângerei, a fost prezentat de domnul Roman Banari, expert independent în cadrul proiectului.

Studiul realizat propune o analiză a situației socio-economice, a politicilor pentru tineret în raioanele Sîngerei și Florești și cum acestea contribuie la dezvoltarea socio-economică a tinerilor. Cu toate acestea, scopul principal al cercetării este de a înțelege mai bine care este gradul de finanțare a sectorului de tineret din raionul Florești și Sîngerei și de a sensibiliza și asigura ca autoritățile publice de nivelul doi să investească în măsuri care să faciliteze participarea tinerilor și a organizațiilor de tineret.

După părerea expertului, participarea tinerilor în procesele decizionale este un element necesar pentru a asigura că localitățile se dezvoltă ținând cont de necesitățile lor. Cu părere de rău, putem constata că populația raionului Sîngerei înregistrează un spor natural negativ de 2,9 persoane la 1000 de locuitori sau minus 190 persoane anual (în anul 2022), iar tinerii continuă să emigreze, în raion rămânând la începutul anului 2023 doar 15 603 tineri, ori circa 25% din numărul total al populației.

„Dacă ne referim la nivelul de finanțare a sectorului de tineret, în anul 2022, la grupul respectiv de cheltuieli raionul Sîngerei a cheltuit un milion cinci sute două mii lei, iar cheltuielile raportate la indicele „Cheltuieli per tânăr” constituie 89,86 lei per tânăr din raion. Astfel, Sîngerei se regăsește în lista raioanelor ce finanțează sectorul de tineret peste media națională de 50,48 lei per tânăr. Cu toate acestea, există anumite variații între sumele alocate și executate. De asemenea, la linia bugetară 00463 „Prestarea serviciilor pentru tineret” și linia bugetară 00461 „Consolidarea structurilor reprezentative ale tinerilor” au fost alocați zero lei. Este imperios necesar că eforturile APL II să fie direcționate și mai mult pe dezvoltarea sectorului de tineret din raionul Sîngerei și asigurarea că tinerii au suficiente oportunități de participare și dezvoltare personală, în special pentru tinerii din zonele rurale”, susține Roman Banari la finalul prezentării raportului.

„Evenimentul de astăzi va contribui la o mai bună implicare a tinerilor și a societății civile în dezvoltarea comunităților locale, în aliniere cu agenda de integrare, și va încuraja o mai bună comunicare și colaborare între administrația publică locală și tineri”, a conchis doamna Marina Soloviova, Directoare de Program, Expert-Grup.

Rodica Frecăuțanu, Director Executiv AO ”Caroma Nord”, director de proiect,

GSM: 079124353.