Știri sociale

La inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, a fost creată Pulsachizitii.md, o platformă online dedicată achizițiilor publice din Republica Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă din SUA (Partnership for Transparency – PTF).

Pagina web are 5 rubrici separate pe domenii:

1. Noutăți, unde sunt plasate cele mai relevante informații din domeniul achizițiilor publice;
2. Resurse, care include analize, studii, ghiduri, rapoarte, infografice, buletine informative. La fel, se includ cele mai importante acte legislative și normative din domeniul achizițiilor publice, dar și cele mai importante instituții publice abilitate;
3. Rubrica Coaliția de monitorizare este despre activitatea Coaliției de Montiorizare a Achizițiilor Publice, o platforma de comunicare a experților, monitorilor și persoanelor care împărtăşesc viziuni în acest domeniu, lansată, la fel, în cadrul proiectului dat;
4. Rubrica PNAP – denumită Platforma Națională pentru Achiziții Publice și lansată în cadrul aceluiași proiect, este despre activitatea mecanismului permanent de comunicare și dialog dintre toți actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, organizații neguvernamentale și operatori economici;
5. Achiziții publice durabile – o rubrică care cuprinde studii, rapoarte, ghiduri, buletine informativ și infografice, care reflectă situația din domeniul achizițiilor publice durabile.

Pe pagina web se mai găsesc calendarul achizițiilor publice, unde sunt publicate evenimentele din domeniu, precum și instrumentele de monitorizare a achizițiilor publice actualmente existente.

O platformă online dedicată achizițiilor publice din Moldova, creată la inițiativa IDIS „Viitorul” | IDIS

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Parteneriatul pentru Transparenţă din SUA , cu sediul în Washington DC, are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context local, național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, organizații neguvernamentale, reprezentanți mass media s-a întrunit vineri, 18 octombrie, 2024, în a patra ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate patru articole scrise de către patru participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în perioada mai-iunie 2023. În cadrul articolelor, au fost analizate subiecte de actualitate, distorsionate sau prezentate eronat în mod intenționat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a prezentat în deschiderea ședinței varianta rusă a Ghidului privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, o traducere a Ghidului în limba română, ambele având menirea de a ajuta publicul să identifice mai rapid și mai ușor știrile false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”. „Participanții la una dintre ședințele anterioare ale Platformei au solicitat ca Ghidul care este în limba română să fie tradus și în limba rusă. În opinia lor, grupul care este astăzi mai mult predispus la dezinformare, cu părere de rău, este reprezentat de către vorbitorii de limba rusă, care nu cunosc limba română și sunt mai slab informați”, a declarat Carolina Ungureanu.

Carolina Ungureanu și-a exprimat speranța că IDIS „Viitorul” a contribuit prin intermediul Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media la creșterea unei generații, dar și a capacităților unor jurnaliști de investigații. Spre exemplu Măriuța Nistor este absolventa programului de instruire, apoi a fost implicată în elaborarea unui articol, care a fost prezentat în cadrul unei sedinte a Platformei  de discuții privind combaterea dezinformării, lansată la inițiativa IDIS „Viitorul”. Recent, pe 11 octombrie 2024, a fost publicată investigația Măriuței Nistor, care doar pe YouTube are 298 de mii de vizualizări, 2447 de comentarii și foarte multe distribuiri.

Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, crede că una dintre erorile pe care le face astăzi societatea civilă din Republica Moldova este că realizează analize, studii și rapoarte, exclusiv în limbile română și engleză și mai puțin în limba rusă. „În ultima perioadă, în limba rusă nu prea sunt scrise studii și rapoarte. Nu prea sunt comunicatori, nu prea sunt oameni care să ducă opiniile noastre în fața vorbitorilor de limba rusă. O să fie nevoie de eforturi colosale ca să nu pierdem acești oameni, care ajung în fluxul acesta al propagandei ruse”, a spus Liubomir Chiriac.

Ruslan Graur a analizat care este impactul dezinformării pe TikTok asupra percepțiilor politice ale tinerilor din Republica Moldova. În opinia sa, TikTok a devenit o mașinărie de diseminare a falsurilor și de sperietori, iar ținta pare să fie anume generația tânără. „Multe informații false sunt distribuite zilnic pe canalele de pe TikTok. Numărul lor este în creștere, la fel și numărul de utilizatori din Republica Moldova. Politicienii moldoveni au migrat pe această platformă, unde au zeci de mii de urmăritori, alții pur și simplu investesc bani în crearea de conturi false sau chiar plătesc influenceri pentru a-și distribui mesajele politice. Cele 20 de conturi monitorizate sunt urmărite în total de cca. 420 000 de urmăritori”, a menționat Ruslan Graur.

Silviu Plopa a încercat să afle dacă există sau nu manipulare în ceea ce privește direcția externă de dezvoltare economică a Republicii Moldova. Potrivit lui, Republica Moldova se confruntă, și în prezent, cu probleme mari referitoare la direcția de dezvoltare economică. „Deși mulți cetățeni recunosc că Uniunea Europeană este o cale de îmbunătățire a nivelului de trai, totuși există speculații și manipulări în jurul acestui subiect, frecvent bazate pe argumente nefondate. Au fost analizate principalele dezinformări ce ține de: asistența externă, exporturile Republicii Moldova, suportul oferit pentru depășirea COVID 19, a crizei energetice, ets. Este important ca Republica Moldova să continue să promoveze o politică pro UE pentru a beneficia de sprijinul financiar și de oportunitățile economice care îi sunt oferite și să întreprindă măsuri pentru a informa populația, împotriva căreia se răspândesc falsuri”, a afirmat Silviu Plopa.

Alexandru Tetelea a observat în articolul său că patriarhia rusă este un instrument de propagandă și expansiune al imperialismului rus. El susține că poate fi observată o puternică amprenta ideologiei naționalismului rus în multe exprimări ale clericilor de astăzi din Republica Moldova în adresa creștinilor. „Aceste lozinci subliniază importanța frăției între Rusia, Europa de Est și Asia, unde Rusia trebuie să-și reafirme influența în fostele republici sovietice și să se opună extinderii valorilor occidentale. Unii preoți moldoveni, ideologic, vorbesc despre „păcătosul” sistem democratic, care va distruge temeliile culturii creștine”, a specificat Alexandru Tetelea.

Mihail Nesteriuc a analizat dezinformarea din discursurile candidaților la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și în contextul referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova. După ce a analizat conturile de TikTok ale candidaților și a constatat că au fost câteva narațiuni false împotriva referendumului, promovate de către cei 11 concurenți. „Cei mai mulți dintre concurenți, 45,5%, în mare parte de stânga, au susținut că referendumul este un truc electoral, menit să ajute pe cineva să câștige alegerile. O bună parte, 24,2%, la fel candidați de stânga, au transmis mesaje precum că referendumul nu are putere juridică. Alții 18,2% au susținut că referendumul nu ne va ajuta să aderăm la UE și a fost promovat de către politicieni pentru a submina așteptările oamenilor. 12,1% au promovat ideea schimbării temei referendumului, că nu ar fi potrivită. Toate acestea nu sunt adevărate”, potrivit lui Mihail Nesteriuc.

„Noi trăim în era în care informația circulă cu viteza luminii și observăm că tânăra generație acordă tot mai mare interes știrilor distribuite pe diverse rețele de socializare, în deosebi Instagram și Tik Tok, unde informațiile false sunt apreciate și, cel mai grav, distribuite într-un număr enorm și cu precădere în perioada electorală. Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) dezvoltă un program de instruire la acest aspect. Își propune să informeze, în masă, tinerii și tinerele din Republica Moldova cu privire la dezinformarea în perioada electorală. Participând la acest eveniment am reușit să adun noi informații, surse, pentru a le distribui, ulterior, prin intermediul seminarelor de informare în cadrul instituțiilor preuniversitare și universitare”, a declarat Tatiana Grigoriță, comunicatoare la CICDE, care a participat online la sesiune.

„Prezentările participanților, ca și prezentările de la ședințele anterioare, au scos în evidență temele asupra cărora se răspândesc astăzi informații false. Dezinformare este o problemă mare și pentru în societatea noastră, la fel cum se întâmplă astăzi în toate societățile. Astfel de activități sunt oportune publicului larg, care trebuie să știe cum distinge faptul că este informat sau dezinformat”, a concluzionat Nicoleta German, membră a Platformei de discuții.

Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință din 16 octombrie 2023 au fost prezentate primele cinci articole. La 6 februarie 2024, în cadrul celei de-a doua ședință, au fost prezentate alte două articole. Pe 4 iunie 2024, în a treia ședință de lucru a fost prezentată o altă culegere cu patru articole. În total, au fost elaborate 15 articole.

Subiecte de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, au fost discutate la a patra ședință a Platformei de discuții privind combaterea dezinformării | IDIS

Invităm profesioniștii din domeniul culturii, organizațiile de tineret, asociațiile care lucrează cu comunitățile locale din zonele urbane și rurale, funcționarii publici, factorii de decizie politică și autoritățile locale din Republica Moldova să participe la Laboratorul Internațional DO IT TOGETHER! Co-crearea Conceptului Parteneriatului Public Civic care va avea loc la Chișinău în perioada 25 – 27 noiembrie 2024, în format fizic și cu transmisie live.

Laboratorul va pune în lumină conceptul de Parteneriat Public Civic și potențialul său de implementare în Republica Moldova, care prezintă o alternativă a parteneriatului public privat și un nou design instituțional de guvernare participativă în care interesul necomercial al societății civile întâlnește stabilitatea instituțională a administrației publice, în vederea gestionării în comun a infrastructurii publice. Mai multe detalii despre concept și nevoia identificată, aici: Concept 

Laboratorul cuprinde dezbateri, care se vor desfășura în prima parte a zilei și ateliere, care vor avea loc după prânz. Aceste activități sunt conectate tematic și împreună conduc la formularea unei propuneri concrete pentru un concept al Parteneriatului Public Civic în Republica Moldova. Agenda laboratorului poate fi consultată aici: Agenda

În cadrul atelierelor, specialiști în politici publice, practicieni locali și invitați din alte țări vor lucra aplicat pe marginea unui document propus de organizatori, care să integreze concluziile derivate din cercetările efectuate recent în materie de acces la infrastructura publică pentru organizațiile societății civile. Discuțiile care vor avea loc în cadrul dezbaterilor și opiniile celor prezenți la ateliere vor completa și vor nuanța documentul pus la dispoziția participanților la atelier. 

Doritorii să participe sunt rugați să completeze acest formular, până la data de 31 octombrie 2024. Numărul participanților la atelier este limitat și vom acorda prioritate celor care doresc să se înscrie la toate activitățile din cadrul laboratorului. Pentru participanții din regiuni, organizatorii pot deconta cheltuielile de transport,cazare și masă, în condițiile legii.

Limba de comunicare a atelierelor va fi română, a dezbaterilor – română și engleza, cu traducere simultană în ambele limbi.

 Pentru mai multe informații, nu ezitați să ne contactați: cscirm@gmail.com / 076032494

---

Această activitate este organizată de către Coaliția Sectorului Cultural Independent din Republica Moldova, în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului CNTM, Centrul de Politici și Reforme (CPR), Centrul de Instruire și Consultanță Organizațională (CICO) și Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări Platzforma, cu suportul Institutului Cultural Danez, Fondului Noii Democrații (NDF) și People in Need Moldova

Partener media: moldova.org