Subiecte de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, au fost discutate la a patra ședință a Platformei de discuții privind combaterea dezinformării
Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context local, național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, organizații neguvernamentale, reprezentanți mass media s-a întrunit vineri, 18 octombrie, 2024, în a patra ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate patru articole scrise de către patru participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în perioada mai-iunie 2023. În cadrul articolelor, au fost analizate subiecte de actualitate, distorsionate sau prezentate eronat în mod intenționat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.
Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a prezentat în deschiderea ședinței varianta rusă a Ghidului privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, o traducere a Ghidului în limba română, ambele având menirea de a ajuta publicul să identifice mai rapid și mai ușor știrile false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”. „Participanții la una dintre ședințele anterioare ale Platformei au solicitat ca Ghidul care este în limba română să fie tradus și în limba rusă. În opinia lor, grupul care este astăzi mai mult predispus la dezinformare, cu părere de rău, este reprezentat de către vorbitorii de limba rusă, care nu cunosc limba română și sunt mai slab informați”, a declarat Carolina Ungureanu.
Carolina Ungureanu și-a exprimat speranța că IDIS „Viitorul” a contribuit prin intermediul Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media la creșterea unei generații, dar și a capacităților unor jurnaliști de investigații. Spre exemplu Măriuța Nistor este absolventa programului de instruire, apoi a fost implicată în elaborarea unui articol, care a fost prezentat în cadrul unei sedinte a Platformei de discuții privind combaterea dezinformării, lansată la inițiativa IDIS „Viitorul”. Recent, pe 11 octombrie 2024, a fost publicată investigația Măriuței Nistor, care doar pe YouTube are 298 de mii de vizualizări, 2447 de comentarii și foarte multe distribuiri.
Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, crede că una dintre erorile pe care le face astăzi societatea civilă din Republica Moldova este că realizează analize, studii și rapoarte, exclusiv în limbile română și engleză și mai puțin în limba rusă. „În ultima perioadă, în limba rusă nu prea sunt scrise studii și rapoarte. Nu prea sunt comunicatori, nu prea sunt oameni care să ducă opiniile noastre în fața vorbitorilor de limba rusă. O să fie nevoie de eforturi colosale ca să nu pierdem acești oameni, care ajung în fluxul acesta al propagandei ruse”, a spus Liubomir Chiriac.
Ruslan Graur a analizat care este impactul dezinformării pe TikTok asupra percepțiilor politice ale tinerilor din Republica Moldova. În opinia sa, TikTok a devenit o mașinărie de diseminare a falsurilor și de sperietori, iar ținta pare să fie anume generația tânără. „Multe informații false sunt distribuite zilnic pe canalele de pe TikTok. Numărul lor este în creștere, la fel și numărul de utilizatori din Republica Moldova. Politicienii moldoveni au migrat pe această platformă, unde au zeci de mii de urmăritori, alții pur și simplu investesc bani în crearea de conturi false sau chiar plătesc influenceri pentru a-și distribui mesajele politice. Cele 20 de conturi monitorizate sunt urmărite în total de cca. 420 000 de urmăritori”, a menționat Ruslan Graur.
Silviu Plopa a încercat să afle dacă există sau nu manipulare în ceea ce privește direcția externă de dezvoltare economică a Republicii Moldova. Potrivit lui, Republica Moldova se confruntă, și în prezent, cu probleme mari referitoare la direcția de dezvoltare economică. „Deși mulți cetățeni recunosc că Uniunea Europeană este o cale de îmbunătățire a nivelului de trai, totuși există speculații și manipulări în jurul acestui subiect, frecvent bazate pe argumente nefondate. Au fost analizate principalele dezinformări ce ține de: asistența externă, exporturile Republicii Moldova, suportul oferit pentru depășirea COVID 19, a crizei energetice, ets. Este important ca Republica Moldova să continue să promoveze o politică pro UE pentru a beneficia de sprijinul financiar și de oportunitățile economice care îi sunt oferite și să întreprindă măsuri pentru a informa populația, împotriva căreia se răspândesc falsuri”, a afirmat Silviu Plopa.
Alexandru Tetelea a observat în articolul său că patriarhia rusă este un instrument de propagandă și expansiune al imperialismului rus. El susține că poate fi observată o puternică amprenta ideologiei naționalismului rus în multe exprimări ale clericilor de astăzi din Republica Moldova în adresa creștinilor. „Aceste lozinci subliniază importanța frăției între Rusia, Europa de Est și Asia, unde Rusia trebuie să-și reafirme influența în fostele republici sovietice și să se opună extinderii valorilor occidentale. Unii preoți moldoveni, ideologic, vorbesc despre „păcătosul” sistem democratic, care va distruge temeliile culturii creștine”, a specificat Alexandru Tetelea.
Mihail Nesteriuc a analizat dezinformarea din discursurile candidaților la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și în contextul referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova. După ce a analizat conturile de TikTok ale candidaților și a constatat că au fost câteva narațiuni false împotriva referendumului, promovate de către cei 11 concurenți. „Cei mai mulți dintre concurenți, 45,5%, în mare parte de stânga, au susținut că referendumul este un truc electoral, menit să ajute pe cineva să câștige alegerile. O bună parte, 24,2%, la fel candidați de stânga, au transmis mesaje precum că referendumul nu are putere juridică. Alții 18,2% au susținut că referendumul nu ne va ajuta să aderăm la UE și a fost promovat de către politicieni pentru a submina așteptările oamenilor. 12,1% au promovat ideea schimbării temei referendumului, că nu ar fi potrivită. Toate acestea nu sunt adevărate”, potrivit lui Mihail Nesteriuc.
„Noi trăim în era în care informația circulă cu viteza luminii și observăm că tânăra generație acordă tot mai mare interes știrilor distribuite pe diverse rețele de socializare, în deosebi Instagram și Tik Tok, unde informațiile false sunt apreciate și, cel mai grav, distribuite într-un număr enorm și cu precădere în perioada electorală. Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) dezvoltă un program de instruire la acest aspect. Își propune să informeze, în masă, tinerii și tinerele din Republica Moldova cu privire la dezinformarea în perioada electorală. Participând la acest eveniment am reușit să adun noi informații, surse, pentru a le distribui, ulterior, prin intermediul seminarelor de informare în cadrul instituțiilor preuniversitare și universitare”, a declarat Tatiana Grigoriță, comunicatoare la CICDE, care a participat online la sesiune.
„Prezentările participanților, ca și prezentările de la ședințele anterioare, au scos în evidență temele asupra cărora se răspândesc astăzi informații false. Dezinformare este o problemă mare și pentru în societatea noastră, la fel cum se întâmplă astăzi în toate societățile. Astfel de activități sunt oportune publicului larg, care trebuie să știe cum distinge faptul că este informat sau dezinformat”, a concluzionat Nicoleta German, membră a Platformei de discuții.
Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință din 16 octombrie 2023 au fost prezentate primele cinci articole. La 6 februarie 2024, în cadrul celei de-a doua ședință, au fost prezentate alte două articole. Pe 4 iunie 2024, în a treia ședință de lucru a fost prezentată o altă culegere cu patru articole. În total, au fost elaborate 15 articole.
