Știri sociale

În 2020, regiunea Cahul, alături de Ungheni, a fost selectată de Uniunea Europeană pentru a beneficia de un program pilot de dezvoltare economică, socială și culturală, inițiativa având un buget de 25.888.889 USD pentru perioada 2019-2024.De atunci, atât orașul Cahul cât și localitățile învecinate se dezvoltă într-un ritm alert, grație sprijinului oferit de UE. 

Cahul – un oraș în plină ascensiune

Orașul Cahul e în procesul accelerat de transformare de patru ani. Proiectele implementate au modernizat orașul și au oferit cetățenilor săi spații de agrement moderne și servicii publice eficiente. 

Până astăzi, or. Cahul a reușit să revitalizeze multiple spații publice. Grație asistenței financiare oferite de UE, în orașul Cahul a fost renovat și modernizat parcul central „Grigore Vieru”, a fost instalat iluminatul public inteligent și a fost renovat scuarul și zona adiacentă a Palatului de Cultură „Nicolae Botgros”.

Anul trecut, în incinta primăriei,  a fost implementat ghișeul unic modern pentru a spori accesibilitatea serviciilor publice și pentru a consolida transparența și responsabilitatea autorităților publice locale. 

Oamenii sunt oglinda transformărilor: ce spun ei?

„Înainte de renovare,     nici prin parcul central și nici prin scuar nu te puteai plimba, nici pe jos și nici cu bicicleta. Acum e o adevărată plăcere să vii aici. Orașul nostru a devenit atractiv, mai ales pentru noi, tinerii, pentru că ne doream să plecăm cât mai repede de aici, însă acum nu mai vrem acest lucru”, Elena, 18 ani

„Orașul nostru prinde viață. Copilașii au terenuri de joacă sigure și moderne. Nu mai trebuie să mergem în alte cartiere pentru a găsi un termen de joacă, un tobogan sau un leagăn”, Iraida, 34 ani. 

„M-am mutat în Cahul în 2019. De atunci și până acum s-au renovat multe în oraș. Tinerii au unde se antrena și unde să facă sport, copiii au unde se juca, adulții au mai multe șanse de a-și găsi un loc de lucru”, Igor, 30 de ani. 

„S-au făcut atât de multe lucruri în oraș și toate astea în timp scurt, fără să dureze ani de zile. Copiii au unde să alerge, unde să se întâlnească și să facă jocuri de societate. E frumos în jur, totul e amenajat. ” Tatiana, 32 ani

Logoul regiunii – simbolul care valorifică bogățiile zonei și spiritul viu al comunității

De asemeni, grație sprijinului oferit de UE, regiunea Cahul s-a ales cu propria identitate vizuală pentru a ajuta zona să se promoveze ca fiind o destinație atractivă pentru turism, investiții și dezvoltare economică. 

Primele roade nu au întârziat să apară: „Clusterul turistic VIA Cahul, administrat de AO Pro Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă a beneficiat de un suport financiar de 100. 000 Eurodin partea Uniunii Europene în cadrul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF. Asistența financiară a fost orientată spre dezvoltarea turismului în Regiunea Cahul și creșterea competitivității turistice a întreprinderilor din domeniul turismului. Ca urmare a proiectului a fost construită o nouă atracție turistică în s. Slobozia Mare – platforma de belvedere a Rezervației biosferei ”Prutul de Jos”  dotată cu mese, bănci, sistem de iluminare nocturnă, sistem de supraveghere video și o lunetă panoramică, care permite vizitatorilor să admire natura la distanță [...] au fost susținuți prin mini-granturi 16 agenți economici care și-au îmbunătățit condițiile de primire și deservire a turiștilor. Au fost realizate o serie de acțiuni de promovare a potențialului turistic al regiunii  - Ghidul turistic al regiunii Cahul, participarea la Târguri și expoziții de profil[...]” menționează Silvia Strelciuc, consultantă a Clusterului turistic VIA Cahul. 

Proiectele implementate până acum sunt doar începutul unei transformări mai ample, care va face din orașul și regiunea Cahul un exemplu de dezvoltare durabilă în Republica Moldova – dezvoltare posibilă grație suportului oferit de Uniunea Europeană. 

Materialul face parte din campania de informare realizată de A.O. C.R.D.C.  în cadrul proiectului  „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

Membrii Coaliției de Monitorizate a Achizițiilor Publice (CMAP) s-au întrunit miercuri, 13 noiembrie, 2024, în cea de-a șasea ședință de lucru, unde cei cinci subgrantiști ai proiectului „Consolidarea integrității achizițiilor publice”,  în prezența lui Hady Fink, directorul de proiect din cadrul Partnership for Transparency – PTF (SUA), au enunțat rezultatele și impactul proiectelor implementate în perioada septembrie, 2023 – septembrie, 2024. Ședința a avut ca scop și evaluarea situației recomandărilor adresate  autorităților monitorizate și decidenților, ca rezultat al implementării proiectelor, a reacțiilor autorităților contractante la recomandările formulate, precum și în ce măsură a fost îmbunătățit procesul de achiziții publice.

În cea de-a doua parte a ședinței, a fost pusă în discuție o notă analitică privind sistemul de profesionalizare și certificare a specialiștilor în achiziții publice. Documentul reiterează necesitatea dezvoltării unei sistem de certificare în Republica Moldova pentru a redresa probleme capacităților și lipsei specialiștilor calificați în domeniu. Totodată, nota face o radiografie a actualelor politici și angajamente ale Guvernului, analizează practicile din alte state și formulează recomandări pentru instituirea unui sistem de certificare aliniat la necesitățile și structura sistemului de achiziții autohton.

Carolina Ungureanu, manager de proiect, directoare adjunctă IDIS „Viitorul”, a spus în deschiderea ședinței că în cadrul Coaliției se discută subiecte din domeniul achizițiilor publice, care ulterior sunt discutate la ședințele Platformei Naționale pentru Achiziții Publice, unde participă toți actorii din domeniul achizițiilor publice. „De fiecare dată se pregătesc analize cu privire la subiectul abordat, se discută, se fac recomandări, care se transmit instituțiilor abilitate. Pentru noi este important faptul că primim răspunsuri de la autorități cu referire la recomandări. În cadrul Coaliției avem membri din societatea civilă, jurnaliști de investigație, monitori, experți pe domeniul achizițiilor. Lucrăm împreună pentru a spori integritatea sistemului. Participă la ședințele noastre și studenții, deoarece ne dorim să creștem numărul de experți care să monitorizeze achizițiile publice. Este important ca tânăra generație să-și consolideze capacitățile, pentru a monitoriza banii publici”, a spus Carolina Ungureanu.

Andrew Freeman, consilier, secția politico-ecomică, Ambasada SUA în Republica Moldova, a declarat că integritatea și transparența sistemului de achiziții sunt esențiale pentru sănătatea sistemului economic, social, dar și pentru încrederea cetățenilor în instituțiile statului. „Acest aspect nu este crucial doar în Republica Moldova, dar și la nivel global, unde guvernele au cheltuieli de trilioane de dolari anual, anume pe domeniul achizițiilor, unul dintre sectoarele cele mai masive și relevante pentru dezvoltarea instituțiilor și buna funcționare a economiei. Aceste sume de bani care circulă în domeniul achizițiilor publice deschide larg și poarta către corupție. Aceste riscuri de corupție care există în sistemul de achiziții erodează încrederea oamenilor în sistem, în instituțiile statului. Cu cât mai reușite sunt eforturile noastre de eliminare a corupției din domeniul achizițiilor, cu atât mai de succes va fi Guvernul Republicii Moldova și economia țării”, a declarat Andrew Freeman.

Hady Fink, directorul de proiect în cadrul Partnership for Transparency – PTF, a afirmat că PTF este activ la nivel global, de mai mult de 20 de ani. A oferit sprijin pentru ONG-uri din mai mult de 55 de state. Iar, în total, a implimentat peste 300 de proiecte. „Noi de mult timp implementăm proiecte de acest gen și dorim să implementări astfel de proiecte și în alte țări. Experiența voastră ne-ar ajuta să înțelegem aspectele pozitive, provocările pe care le-ați întâlnit, ca să înțelegem ce am fi putut face ca să vă ajutăm mai bine. În cadrul echipei, am constatat că acest proiect, pe care îl avem cu IDIS „Viitorul”, este unul dintre cele mai bune, cele mai reușite. Succesul acestui proiect se datorează unui efort masiv pe care îl faceți fiecare dintre voi. Această reușită se datorează rezultatelor monitorizării achizițiilor publice, se adună constatările și recomandările, care se transmit deja către Platforma Națională pentru Achiziții Publice. Și cel mai important este că aceste recomandări și constatări sunt luate în considerare pentru îmbunătățirea sistemului național de achiziții publice”, a afirmat Hady Fink.

Organizațiile care au implementat proiecte în runda a doua de subgrantare au raportat activitățile desfășurate și au făcut concluziile asupra celor constate.

Transparency International-Moldova (TI-Moldova) a monitorizat achizițiile publice din cadrul Primăriei Chișinău și a câtorva întreprinderi municipale, cu factori de vulnerabilitate și riscuri de corupție, cu aspectele controversate și problematice. S-au realizat 4 investigații jurnalistice, un raport de monitorizare, organizat un club de presă, dar și o emisiune radio, pentru a prezenta concluziile raportului. „Rezultatul pe care l-am văzut noi la final a fost că autoritățile municipale au fost deschise să recepționeze recomandările noastre. Apreciez faptul că am avut posibilitatea de a implementa un asemenea proiect, unul care promovează transparența în procesul de achiziții, unul care ne ajută pe noi, societatea civilă, dar și pe jurnaliștii de investigație, să facă publice anumite nereguli, ilegalități. Ne pare bine că după recomandările și constatările societății civile, dar și a jurnaliștilor de investigație, oamenii devin mai sensibili la actele de corupție sau ilegalități”, a spus Lilia Zaharia.

Asociația pentru Drepturile Omului „Lex 21” din municipiul Bălți, a fost beneficiara ambelor runde de subgrantare. Valeria Ciolac, coordonatoare de programe în cadrul asociației, a menționat că activitățile rundei a doua au vizat monitorizarea achizițiilor publice din sectorul asistenței sociale din Republica Moldova. Astfel, au fost elaborate 7 investigații  și 7 reportaje video pe baza investigațiilor. Pe baza constatărilor s-au scris sesizări către autoritățile vizate, elaborat un raport de monitorizare, dar și formulate recomandări către autoritățile contractante și cele de reglementare. „Proiectul dat a avut ca obiectiv monitorizarea procedurilor de achiziție publică din sectorul asistenței sociale din Republica Moldova, cu scopul de a promova transparența, eficiența și integritatea în procesul de atribuire a contractelor publice și de a asigura furnizarea de servicii de calitate în domeniul asistenței sociale”, a menționat Valeria Ciolac.

Asociația Presei Independente (API) amonitorizat procedurile de achiziție din cadrul programului național „Satul European” și „Satul European Expres”, din 2023-2024. Ion Mazur, șeful Departamentului Advocacy, Campanii și Publicații al API, a afirmat că s-au realizat 8 investigații jurnalistice, 6 articole de bune practici, dar și un raport de monitorizare privind achizițiile publice desfășurate în cadrul programului. „Am monitorizat 65 de proceduri de achiziții realizate de către 65 de autorități contractante din 32 de raioane. Valoarea achizițiilor monitorizare a fost de peste 125 de milioane de lei. Este primul proiect de acest gen pe care l-a implementat API. Proiectul ne-a dat posibilitatea să explorăm acest domeniu. Intenționăm să valorificăm experiențele acumulate. Proiectul ne-a permis să constituim un început de rețea de experți/jurnaliști care ar putea să se specializeze în domeniul achizițiilor publice”, afirmat Ion Mazur.

Asociația Obștească „Părinți Solidari” a fost, la fel, beneficiara ambelor runde de subgrantare. De data aceasta, a monitorizat achizițiile publice de valoare mică (AVM-uri) realizate de către 5 direcții de educație din Chișinău, la un an de la intrarea în vigoare a unui nou regulament. Au fost scrise 4 articole, elaborat un raport de monitorizare, care a arătat că a predominat desfășurarea procedurilor neconcurențiale de AVM. Potrivit Alei Revenco, ca rezultat al monitorizării celor șase direcții de educație, direcția din sectorul Buiucani a fost sancționată de către Agenția Achiziții Publice pentru divizarea achizițiilor publice, în baza unei sesizări care a fost expediată de  către A.O. „Părinți Solidari”. Ala Revenco și-a exprimat speranța că vor urma sancțiuni similare  și celorlalte direcții de educație, deoarece toate au admis abuzuri la utilizarea banilor publici și, timp de un an, au încheiat contracte directe, în mare parte cu companii favorite. „Circa 96% din banii utilizați prin AVM-uri, în perioada monitorizată, sau 76,91 de milioane de lei, au fost cheltuiți discreționar de către direcțiile de educație, prin achiziții în baza de facturi fiscale și contracte directe. Circa 4% din banii utilizați prin AVM-uri, în perioada monitorizată, sau 2,85 de milioane de lei, au fost sunt cheltuiți prin procedura de achiziție de valoare mică prin MTender, care nu are contract publicat”, a spus Ala Revenco, director executiv al asociației.

Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), la fel, a obținut granturi în ambele runde de subgrantare pentru a monitoriza achizițiile publice sectoriale. În prima rundă au fost monitorizate modificările la Legea privind achizițiile publice sectoriale. Iar ca să vadă impactul acestora, a aplicat și la a doua rundă. Olga Diaconu, coordonatoare de proiect în cadrul AGER, a spus că au fost realizate 7 articole investigative, deși, conform proiectului, au fost prevăzute 5. De asemenea, a fost elaborat un raport de monitorizare cu constatări și recomandări pentru autorități și entități contractante, dar și organizată o masă rotundă de prezentare a raportului de monitorizare. „Ne-am propus, prin implementarea celor două proiecte, să contribuim la transparentizarea achizițiilor sectoriale, creșterea nivelului de cunoaștere și  înțelegere a prevederilor legii, identificarea lacunelor legislative cu privire la achizițiile sectoriale, dar și elaborarea de propuneri pentru remedierea acestora. Cred că ne-a reușit”, a menționat Olga Diaconu.

În cadrul ședinței, Diana Enachi, coordonatoare de proiect la IDIS „Viitorul”, a prezentat o notă analitică privind sistemul de profesionalizare și certificare în achiziții publice, care analizează politicile actuale,  sisteme de certificare funcționale în alte țări (ex. Croația, Austria, Malta) și formulează soluții pentru Republica Moldova. Autorii subliniază că în Legea privind achizițiile publice nr. 131/2015, prin amendamentele din 2018, au fost introduse noțiunile de „specialistul certificat” și „furnizor de servicii de achiziție”, iar autoritățile contractante au obținut dreptul de a delega atribuțiile grupului de lucru specialistului certificat în achiziții. Însă, în pofida acestor prevederi, și după două tentative eșuate de elaborare a unui Regulament privind certificarea, până în prezent se constată lipsa unui mecanism de profesionalizare și certificare în achiziții.

Experta susține că lipsa specialiștilor și lipsa competențelor profesionale, la nivelul autorităților contractante, în special la nivelul autorităților publice locale, subminează calitatea și eficiența procesului de achiziție publică. Facând referire la cercetarea „Active and Passive Waste in Government Spending: Evidence from a Policy Experiment”, lipsa competențelor profesionale în achiziții se consideră a fi o problemă mai importantă decât corupția, astfel, 83% din resursele irosite în achizițiile publice sunt din cauza lipsei profesionalizării și doar 17% – a corupției.

Expertul A.O. „Părinți Solidari”, Valeriu Ciorba”, a realizat o cercetare asupra sistemului de analiză a datelor despre achiziții – BI, care prelucrează datele din MTender, un sistem care a fost stopat, deoarece a fost oprită finanțarea lui externă. Valeriu Ciorba susține că nu ar fi o calitate bună a datelor în BI, sistemul este unul depășit. În opinia sa, în continuare „avem nevoie de un sistem pentru a face un salt mare de la monitorizarea selectivă a câtorva proceduri la monitorizarea sistemică a tuturor procedurilor”.

Coaliția de Monitorizare a Achizițiilor Publice este creată la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în      colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență din SUA. Coaliția urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Republica Moldova. Din Coaliție fac parte peste 20 de organizații ale societății civile, jurnaliști de investigație, experți şi monitori independenți din Republica Moldova. Până acum au avut loc cinci ședințe ale Coaliției, unde au fost abordate mai multe subiecte și probleme de actualitate din domeniul achizițiilor publice.

––––––––––––––

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Sistemul de certificare al specialiștilor în achiziții publice și rezultatele programului rundei a doua de subgrantare, discutate la cea de-a 6-a ședință a Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice – Puls achizitii

Împărtășim povestea Cristinei Chiril – un exemplu frumos de cum determinarea și dorința de a reuși pot conduce la succes. Cristina Chiril este un model de perseverență și ambiție, o femeie care, prin munca și dedicația ei, a reușit să-și deschidă propria afacere, depășind toate obstacolele întâlnite pe parcurs.

La începutul acestui an, Cristina a decis să își urmeze visul de a deveni antreprenoare și s-a înscris la cursurile „Start-up in Business”, organizate de Helvetas Moldova în parteneriat cu Asociația pentru Formare Antreprenorială și Dezvoltare. Aceste cursuri au avut un impact semnificativ, oferindu-i Cristinei nu doar abilitățile tehnice necesare, ci și încrederea că poate să construiască o afacere de la zero. La scurt timp, cu multă determinare și curaj, ea a reușit să-și deschidă un salon de frumusețe în Ialoveni, devenind antreprenoare într-un domeniu în care și-a dorit mereu să activeze.

Primii Pași: De la Curs la Afacere

Cu sprijinul oferit de proiect, Cristina a avut oportunitatea de a beneficia de un grant, care i-a permis să achiziționeze echipamentul necesar pentru a face o zonă de stirilizare pentru activitatea sa. Acest pas a fost esențial pentru a asigura standardele de igienă și calitate în salonul său, iar Cristina s-a asigurat că respectă aceste standarde, oferindu-le clienților săi servicii sigure și profesionale. Deschiderea salonului a fost un vis devenit realitate și un moment de mare satisfacție, atât pentru Cristina, cât și pentru toți cei care au sprijinit-o în acest parcurs.

Determinarea Care Inspiră

Cristina Chiril este o sursă de inspirație pentru femeile din comunitatea sa și pentru toți cei care își doresc să își urmeze visurile. Ea a demonstrat că, indiferent de provocările întâlnite, cu determinare și perseverență, orice vis poate deveni realitate. „Vreau să motivez toate femeile să își urmeze cursul, indiferent de gândurile negative și părerile altora” spune Cristina, ”ceea ce contează este scopul final” încurajându-le pe femei să-și croiască un drum în cariera pe care o iubesc.

Impactul Proiectului asupra Comunității

Proiectul „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială” are un impact major asupra comunității locale. Acesta a sprijinit aproximativ 70 de moldoveni și refugiați ucraineni în dezvoltarea abilităților lor antreprenoriale. Dintre aceștia, 17 au beneficiat de granturi, precum Cristina, pentru a-și deschide propriile afaceri. Proiectul este mai mult decât un sprijin financiar – este o inițiativă care oferă oportunități reale și dezvoltarea economică a comunității.

Povestea Cristinei Chiril este despre mai mult decât succesul unei afaceri – este despre reziliență, dorință de reușită și contribuția la o comunitate mai puternică și mai coezivă. Cristina continuă să inspire femei de toate vârstele, arătând că, atunci când îți urmezi visul cu pasiune și devotament, poți crea un viitor mai bun, nu doar pentru tine, ci și pentru cei din jur.

***

Proiectul este implementat în consorțiu de către Helvetas Moldova, HEKS/EPER Moldova și Norwegian Refugee Council (NRC), cu sprijinul generos al Guvernului Elveției. Parteneri strategici Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Asociația pentru Formare Antreprenorială și Dezvoltare.