Povești de Succes

Chișinău, 30 mai – 1 iunie: Pentru prima dată, 38 de cetățeni și cetățene din toată țara, selectați/te aleatoriu, reprezentând diferite regiuni, medii socioeconomice, limbi, genuri și vârste, s-au întrunit la Adunarea Cetățenească și au elaborat împreună recomandări privind prevenirea riscurilor dezinformării asupra democrației și, respectiv, consolidarea statului de drept. Propunerile comune adoptate de Adunarea Cetățenească reflectă un consens general asupra necesității unor acțiuni concrete împotriva dezinformării și subliniază importanța soluțiilor identificate de cetățeni/e pentru apărarea democrației din Moldova.

Adunările cetățenești sunt o metodă de participare democratică, utilizată pe larg în lume, prin care cetățenii/ele de rând se implică în luarea deciziilor, iar autoritățile țin cont de recomandările lor.

Adunarea în acțiune

În cadrul Adunării Cetățenești, participanții/tele au lucrat în grupuri și, cu ajutorul facilitatorilor/oarelor, explorat întrebări precum: ce înseamnă democrația pentru ei/ele; cum dezinformarea le afectează viața de zi cu zi; cum societatea din Republica Moldova poate deveni mai puternică în fața acestui fenomen.

Discuțiile au fost îmbogățite prin dialoguri cu experți/te în domeniul mass-media și al drepturilor omului, inclusiv avocatul poporului al Republicii Moldova. Experții și expertele au interacționat cu grupurile răspunzând la întrebări, oferind exemple concrete, punând sub semnul întrebării anumite presupuneri și legând discuțiile de dezbaterile democratice mai largi din țară și de cadrele juridice internaționale.

În a doua zi a Adunării, cetățenii/ele au interacționat direct cu reprezentanți/te de nivel înalt din instituții publice-cheie, precum Consiliul Audiovizualului, Președinția, deputați din comisiile parlamentare pentru securitate națională și educație, precum și Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării. Reprezentanții/tele grupurilor de cetățeni/e a adresat întrebări, contribuind la formularea și clarificarea recomandărilor finale.

Participanții/tele au explorat diferite modalități de abordare a dezinformării, de la rolul vital al educației în formarea competențelor de verificare și utilizare responsabilă a informațiilor, la măsuri potențiale împotriva celor care creează și răspândesc informații false. Au discutat despre modul în care dezinformarea afectează încrederea socială și legăturile familiale, subliniind necesitatea de a proteja cetățenii/ele de riscurile acestui fenomen și de a le oferi suport în prevenirea lor. 

Formularea și adoptarea recomandărilor comune

Recomandările finale au fost adoptate cu sprijinul a cel puțin 70% dintre participanți/te. Acest prag ridicat de aprobare este în conformitate cu standardele internaționale și urmărește să asigure că fiecare recomandare reflectă un sprijin solid și colectiv. 

Diversitatea de opinii a adus plus-valoare procesului deliberativ și, astfel, a condus la un consens larg asupra recomandărilor, demonstrând puterea dialogului și a reflecției comune în identificarea unor soluții pentru consolidarea rezilienței democratice. La finalul celor două zile de lucru, acestea au fost recomandările aprobate:

1. Instituțiile statului să asigure transparența în procesul decizional, menținând cetățenii/ele bine informați/te și activ implicați/te în viața politică națională, cu sprijinul unor mecanisme solide de verificare a faptelor și printr-o comunicare consecventă la nivel local, regional și național. (38 voturi pentru – unanimitate)

Participanții/tele au subliniat nevoia urgentă de mai multă transparență și informații de încredere pentru a reconstrui încrederea publicului și a contracara răspândirea rapidă a dezinformării. Ei au evidențiat faptul că o abordare proactivă din partea instituțiilor statului ar fi esențială pentru a face față amenințărilor pe care aceasta le prezintă pentru stabilitatea democratică.

2. Ministerul Educației și Cercetării să introducă un modul dedicat dezinformării în cadrul orelor de educație pentru societate și tehnologia informației, ca parte a curriculumului național, destinat elevilor și elevelor din învățământul liceal și gimnazial. (36 pentru, 1 abținere, 1 împotrivă)

Panelul a fost de acord asupra necesității esențiale de a oferi copiilor și persoanelor tinere, prin educație, oportunități să-și dezvolte competențele  prin care să identifice dezinformarea, să reziste acesteia și să o raporteze.

3. Comisia parlamentară pentru mass-media, în parteneriat cu societatea civilă, să sprijine crearea unui departament specializat în cadrul Consiliului Audiovizualului (CA), dedicat combaterii dezinformării online. Acest departament ar fi responsabil de monitorizarea conținutului digital și coordonarea cu platformele sociale online pentru a aplica măsuri adecvate — precum avertismente, amenzi și recomandări pentru suspendarea conturilor, atunci când este necesar. De asemenea, ar trebui să funcționeze ca un canal pentru recepționarea și procesarea sesizărilor cetățenilor/elor, prin filtre tematice, promovând, în același timp, informații corecte și sporind conștientizarea publicului cu privire la riscurile și impactul dezinformării. (30 pentru, 4 abțineri, 4 împotrivă)

Participanții/tele au evidențiat necesitatea de a fi creat un organism specializat independent care să ofere un răspuns rapid și coordonat la dezinformarea online, combinând atribuțiile de aplicare a legii cu participarea cetățenilor/nelor, pentru a proteja integritatea informațională, în special în lipsa unei reglementări a rețelelor sociale în Moldova.

4. Instituțiile statului să sprijine eforturile experților/telor și ale jurnaliștilor/stelor în combaterea informațiilor false difuzate online. (34 pentru, 4 abțineri, 0 împotrivă)

Adunarea a subliniat rolul esențial al experților/telor și jurnaliștilor/stelor în combaterea urgentă a dezinformării, accentuând că misiunea lor este vitală pentru menținerea unui mediu informațional veridic și rezilient.

Aceste recomandări vor fi transmise instituțiilor relevante, inclusiv autorităților din Republica Moldova, Parlamentului, precum și altor organizații naționale și internaționale.

Un mecanism inovator de dialog public incluziv

Adunările Cetățenești reprezintă o metodă de democrație participativă, reunind un segment divers și reprezentativ al societății pentru a aborda probleme complexe prin deliberări atent gândite. Bazate pe principiile incluziunii, dialogului informat și deliberării consensuale, aceste adunări creează un spațiu unic în care cetățenii și cetățenele interacționează între ei/ele și cu experții/tele pentru a elabora recomandări concrete în vederea soluționării problemelor publice. Acest model s-a dovedit deja eficient în țări precum Irlanda, Spania și Belgia — influențând decizii legate de acțiuni climatice, planificare urbană sau politici sociale, de exemplu — și câștigă tot mai mult teren la nivel mondial ca o modalitate de revitalizare a democrației.

Testarea acestei metode în Moldova aduce o perspectivă nouă asupra unui subiect complex prin pilotarea consultărilor și deciziilor bazate pe consens, încurajarea discuțiilor constructive. Într-o perioadă în care încrederea în instituțiile politice și sociale la nivel global este în scădere, prima Adunare Cetățenească din Moldova promovează înțelegerea reciprocă și vrea să reconstruiască încrederea în puterea acțiunii colective.

Adunarea a fost organizată în cadrul proiectului INSPIRED Moldova, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de European Partnership for Democracy (EPD), Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA), Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT, Centrul de Politici și Reforme (CPR Moldova), Democracy Reporting International (DRI) și People in Need (PIN). Conținutul exprimat în cadrul evenimentului nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

În satul Lozova din raionul Strășeni, o idee îndrăzneață s-a transformat într-o afacere de succes datorită perseverenței și viziunii tânărului antreprenor Valeriu Jardan. În urmă cu trei ani, acesta a fondat întreprinderea SRL „Xendar-M”, cu scopul de a crea o fermă modernă de prepelițe, capabilă să livreze produse proaspete și de calitate pe piața locală.

Analizând atent tendințele și cererea în creștere din sectorul avicol, Valeriu Jardan a identificat o oportunitate promițătoare în creșterea prepelițelor. Astfel, ferma din Lozova a pornit cu 3.000 de păsări, ajungând astăzi la aproximativ 6.000 de prepelițe, crescute în condiții optime. Afacerea oferă și oportunități de angajare la nivel local, fiind angajate patru femei, care se ocupă cu grijă de activitatea zilnică în fermă.

Pentru a-și transforma viziunea în realitate, antreprenorul a beneficiat de susținerea IFAD, accesând un credit avantajos pentru microîntreprinderi în valoare de 1 milion de lei, utilizat pentru procurarea echipamentelor esențiale în procesul de modernizare și eficientizare a activității:
• Sistem fotovoltaic – pentru autonomie energetică și reducerea costurilor;
• Baterii speciale pentru reproducerea și creșterea prepelițelor;
• Utilaj frigorific – pentru depozitarea corectă a ouălor și produselor avicole;
• Generator – ce asigură continuitatea activității în caz de întreruperi ale curentului electric;
• Sistem de ventilare și climatizare – pentru un microclimat optim, vital sănătății păsărilor;
• Furaje de calitate superioară – pentru o alimentație echilibrată, etc.

Datorită acestor investiții, produsele fermei „Xendar-M” au câștigat rapid încrederea consumatorilor. Compania a reușit să încheie contracte de livrare cu trei rețele importante de magazine: Linella, Pegas și Salamer, consolidându-și poziția ca un exemplu de bune practici în domeniul avicol din Republica Moldova.

Exemplul lui Valeriu Jardan demonstrează că pasiunea, susținută de un plan bine conturat și de parteneri de încredere precum IFAD, poate genera rezultate remarcabile. Privind spre viitor, antreprenorul își propune să extindă capacitatea de producție și să diversifice gama de produse avicole. Totodată, planifică dezvoltarea unei pensiuni agroturistice, unde vizitatorii vor putea pescui, se vor putea relaxa și vor gusta specialități din prepeliță la grătar.
Tânărul antreprenor intenționează să continue colaborarea cu IFAD, accesând noi produse financiare adaptate nevoilor micilor antreprenori, pentru a duce mai departe visul său de dezvoltare rurală durabilă.

Programele IFAD în Moldova sunt realizate de Guvernul Republicii Moldova și sunt gestionate, la nivel național, de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin Unitatea Consolidată de Implementarea Programelor IFAD (UCIP IFAD) cu sprijinul Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD).
Pentru mai multe detalii privind suportul IFAD accesează www.ucipifad.md sau sună-ne la: (022) 21 00 56.

Maxim Dianov, un antreprenor din Comrat, a reușit să transforme radical afacerea sa de cultivare a căpșunilor datorită sprijinului oferit de Proiectele IFAD. Până nu demult, el gestiona un hectar de sere tradiționale, dar visa la o agricultură mai eficientă, durabilă și modernizată.

În septembrie 2024, acest vis a devenit realitate. Cu ajutorul unui credit în valoare de 1,6 milioane MDL accesat prin Proiectul „Îmbunătățirea Capacităților pentru Transformarea Zonei Rurale” (IFAD VIII), Maxim a construit o seră de ultimă generație, cu o suprafață de 0,5 hectare. Noua structură este echipată cu un sistem automat de control al temperaturii, gestionat printr-o aplicație mobilă, ceea ce îi permite să supravegheze și să ajusteze condițiile de creștere de la distanță, în timp real.

Această investiție a dus la o creștere semnificativă a eficienței. Deși are o suprafață mai mică, noua seră produce aceeași cantitate de căpșuni – 20 de tone anual – ca și sera veche, dar cu o calitate superioară și o recoltă mai rapidă. În plus, datorită tehnologiei moderne, Maxim a început să cultive și cireși, diversificându-și astfel producția și maximizând utilizarea terenului.

„Am devenit foarte încrezător în procesul de extindere a afacerii mele, deoarece IFAD mi-a susținut investițiile”, afirmă cu recunoștință Maxim.

Pentru a-și face afacerea și mai sustenabilă, Maxim a beneficiat și de un grant IFAD de 136.000 MDL care i-a permis să instaleze un sistem de colectare a apei de ploaie pentru irigare. În plus, a echipat frigiderul de depozitare cu panouri fotovoltaice, reducând atât costurile, cât și impactul asupra mediului.

Cu sprijinul IFAD, Maxim Dianov a reușit să implementeze, în doar doi ani, ceea ce altfel ar fi durat mult mai mult să realizeze pe cont propriu. Povestea lui este o dovadă clară că investițiile inteligente în tehnologii moderne pot transforma agricultura într-un domeniu profitabil, sustenabil și demn de urmat.

Programele IFAD în Moldova sunt realizate de Guvernul Republicii Moldova și sunt gestionate, la nivel național, de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin Unitatea Consolidată de Implementarea Programelor IFAD (UCIP IFAD) cu sprijinul Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD).

Pentru mai multe detalii privind suportul IFAD accesează: www.ucipifad.md
Sau sună-ne la: (022) 21 00 56