Devino susținător al portalului
Become a Patron!

Error: No articles to display

„Parteneriatele cu organizațiile necomerciale prestatoare de servicii sociale sunt o soluție eficientă și nu foarte costisitoare”: interviu cu Liliana Palihovici




– Stimată doamnă Președintă, ați lansat acum câțiva ani un dialog pentru eficientizarea mecanismului de finanțare a societății civile din bugetul public, Asociația „Institutum Virtutes Civilis” având în acest efort doi parteneri-cheie: Cancelaria de Stat și Centrului European pentru Legislație Non-profit. Acum întrebarea este dacă, în condițiile actuale ale situației de urgență în sănătatea publică, mai este necesar acest mecanism sau, dimpotrivă, finanțarea ONG-urilor din bugetul public a devenit mai stringentă? De ce, cum se explică?

Aveți dreptate, în noiembrie 2019, organizația noastră, Asociația „Institutum Virtutes CIvilis”, a desfășurat, în parteneriat cu Cancelaria de Stat, un eveniment în care reprezentanții societății civile și ai autorităților publice au discutat despre starea de lucruri în domeniul finanțării proiectelor organizațiilor necomerciale din fondurile publice, conform priorităților anunțate de autoritățile publice.

La acea etapă, organizațiile necomerciale au subliniat faptul că ar prefera ca autoritățile publice să diversifice programele pentru finanțarea proiectelor, să consulte societatea civilă atunci când se stabilesc domeniile prioritare pentru următoarele concursuri de finanțări, să publice mai multe detalii despre regulile de desfășurare a concursurilor de finanțare, să distribuie pe paginile instituționale informațiile despre proiectele care au obținut finanțare publică și rapoartele cu rezultatele obținute în urma implementării. Atunci s-a discutat mai mult și despre modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare a proiectelor, despre contribuțiile pe care trebuie să le aducă organizațiile necomerciale în aceste proiecte.

Activitatea noastră în anul 2020 a pornit de la acele realități și constatări, iar la distanță de un an avem deja elaborat un nou Regulament-cadru cu privire la mecanismul de finanțare directă a proiectelor organizațiilor necomerciale. Acest proiect a ținut cont de toate propunerile făcute de către organizațiile necomerciale și abordează toate elementele mecanismului de finanțare pe care acum un an societatea civilă a solicitat să fie modificate. Iar documentul a fost prezentat și discutat în cadrul unui eveniment comun, desfășurat la 20 noiembrie 2020.

– Și schimbarea de context, legată de perioada actuală, cum a influențat acest proces?

Perioada pandemică a demonstrat o dată în plus că o societate activă și implicată ajută instituțiile statului să facă față mai bine situațiilor de criză. În perioadele de criză, transparența proceselor de gestionare a banilor publici este un subiect și mai actual. Deci, acest Regulament-cadru este elaborat la locul potrivit și la timpul potrivit. Ne rămâne speranța că autoritățile publice vor aproba acest proiect, elaborat cu efortul comun al autorităților publice și societății civile.

Prin finanțarea proiectelor organizațiilor societății civile în astfel de perioade statul ar putea obține mai multe beneficii. Avem deja mai multe inițiative implementate de organizațiile necomerciale, care în perioada de pandemie au mobilizat echipe de voluntari ce au oferit diverse servicii populației din grupurile cu risc sporit de vulnerabilitate. În același timp, organizațiile necomerciale au desfășurat mai multe activități de informare a populației, au oferit asistenta psihologică și juridică acolo unde a fost necesar, au prestat unele servicii sociale.

– Care este parcursul de mai departe al dialogului dintre organizațiile societății civile și autoritățile publice? Ce a reușit acest parteneriat? Ce urmează?

– Din punctul nostru de vedere, acest dialog ar trebui să continue și să ia amploare. O societate democratică o construiești împreună cu toți actorii activi implicați. Astfel, retorica trebuie schimbată și recunoscută contribuția pe care o au organizațiile societății civile în dezvoltarea comunității și țării.

Avem sute de localități în care datorită parteneriatelor dintre organizațiile comerciale și autoritățile locale au fost dezvoltate proiecte complexe care au contribuit la îmbunătățirea accesului cetățenilor la servicii și la infrastructură socială. Este cunoscut faptul că primăriile sătești au bugete foarte limitate care nu le permit să dezvolt și să ofere serviciile sociale atât de necesare mai multor grupuri de persoane, cum ar fi cele în etate, persoanele cu dizabilități, copii rămași fără supraveghere părintească. În asemenea situații, parteneriatele cu organizațiile necomerciale prestatoare de servicii sociale sunt o soluție eficientă și nu foarte costisitoare.

Pentru a facilita și această dimensiune a parteneriatului, Asociația Obștească „Institutum Virtutes CIvilis”, în parteneriat cu alte organizații necomerciale în acest domeniu și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a lansat un șir de discuții pentru îmbunătățirea cadrului normativ care reglementează acest domeniu. Ne propunem să promovăm mai multe modificări ale Legii cu privire la achizițiile publice, Legii cu privire la serviciile sociale etc., pentru a facilita procesul de contractare de către autoritățile publice a serviciilor sociale de la organizațiile necomerciale. Acest proces va extinde accesul cetățenilor, în special pentru cei din mediul rural, la servicii sociale. De asemenea, aceasta ar însemna și o deschidere a statului pentru dezvoltarea și consolidarea capacităților societății civile

În acest context, cum își pot face mai bine munca, cu mai multe beneficii pentru cetățeni și comunități, cei trei parteneri: organizațiile societății civile, reprezentanții administrației publice centrale și administrațiilor publice locale?

– Un șir de studii și cercetări publicate în ultimii ani, precum și interviurile realizate de experții „Institutum Virtutes CIvilis” cu diverși prestatori de servicii sociale necomerciali au relevat lacune și probleme de natură normativă și de reglementare cu privire la mecanismele de contractare care influențează ritmul dezvoltării sistemului de servicii sociale și limitează accesul organizațiilor necomerciale acreditate să fie parteneri activ implicați în prestarea acestor servicii cu finanțare din bugetul public. Depășirea acestor lacune, soluționarea acestor probleme ar aduce mai multă claritate privind procedurile de contractare, monitorizare și evaluare a serviciilor sociale prestate de persoane juridice de drept privat, inclusiv de către organizațiile necomerciale. Iar asta implicit ar asigura o mai bună gestionare a banului public și creșterea calității serviciilor sociale.

Totodată, cadrul de reglementare a contractării serviciilor sociale de la prestatorii privați reprezintă unul dintre factorii cei mai descurajatori atât pentru administrația publică locală, cât si pentru organizațiile societății civile prestatoare de servicii sociale. Nu există un contract-cadru adaptat serviciilor sociale, documentele-standard existente nu țin cont de caracterul multianual al acestor servicii, iar organizațiile neguvernamentale care nu au scop lucrativ sunt de facto tratate ca organizații cu scop lucrativ și comercial.

Este important, de asemenea, să constatăm că gama diversă de servicii sociale prestate de organizațiile societății civile, precum și varietatea proiectelor implementate în acest sector demonstrează o implicare tot mai accentuată și continuă a sectorului non-profit în dezvoltarea acestei dimensiuni a asistenței sociale în Moldova. Analizând activitatea organizațiilor societății civile în acest sens, se creează impresia că unele organizații necomerciale preiau toată greutatea procesului de dezvoltare și prestare a serviciilor sociale într-o comunitate, chiar dacă sarcina și responsabilitatea de bază în acest domeniu îi revine administrației publice locale care, din lipsă de fonduri, nu are prea multe inițiative în acest sens. Aici parteneriatele dintre administrația publică locală și organizațiile societății civile ar aduce un beneficiu considerabil cetățenilor.

– Prin urmare, cuvintele-cheie aici sunt: parteneriate, cooperare care se traduc în diverse inițiative…

– Cooperarea dintre organizațiile necomerciale prestatoare de servicii sociale și APL se produce după modele foarte diferite, care reies din modul în care înțeleg acest proces funcționarii publici locali implicați. Unele raioane/primării semnează acorduri de colaborare, care în anexă includ angajamentele părților de contribuție financiară pentru crearea sau prestarea serviciului. În alte cazuri sunt semnate acorduri de parteneriat ce anunță intenția părților de finanțare a serviciului fără a indica valoarea contribuției. Există și opțiunea de semnare a contractelor de prestare a serviciilor sociale sau socio-medicale. Unele administrații publice locale refuză se semneze astfel de acorduri și să dezvolte astfel de parteneriate din motivul lipsei instrucțiunilor metodologice clare din partea autorităților centrale competente despre cum această procedură trebuie să fie realizată corect și în mod legal. Pentru a susține acest parteneriat ne propunem să muncim în continuare pe dezvoltarea cadrului normativ care ar veni să susțină această cooperare.

Iar un alt aspect asupra căruia ne propunem să ne concentrăm atenția și eforturile în viitorul imediat următor este dezvoltarea mecanismului de stabilire a costurilor pentru serviciile sociale per beneficiar de serviciu. Astăzi actele normative ce reglementează acest aspect nu sunt elaborate și această reprezintă un impediment în dezvoltarea serviciilor sociale, inclusiv și sub aspectul bugetării fondurilor pentru acest domeniu.

O altă problemă pe care să o discutăm împreună cu autoritățile publice ca să identificăm soluțiile potrivite este cea a bugetării fondurilor suficiente pentru dezvoltarea rețelei de servicii sociale. La dezvoltarea acestei rețele contribuie în continuare și organizațiile societății civile. Pe parcursul ultimilor ani a fost dezvoltată o gamă extinsă de servicii sociale, iar multe dintre acestea au fost create în baza granturilor obținute și în prezent sunt întreținute prin intermediul proiectelor. În momentul în care finanțarea serviciilor sociale va fi transferată total pe responsabilitatea APL, în anumite localități autoritățile ar putea recurge la optimizarea sistemului de servicii sociale prin comasarea unora sau chiar închiderea altora. Iar acest fapt s-ar putea să se întâmple și în urma schimbărilor priorităților locale sau lipsei de resurse financiare. Spre exemplu, în procesul de aprobare a bugetului pentru 2020, Consiliul Raional Dubăsari a decis stoparea finanțării a două servicii sociale acreditate, care erau solicitate de beneficiari. Drept consecință, în 2020, serviciile sociale „echipa mobilă” și cel de „îngrijire la domiciliu” din motive de lipsă de finanțare au fost închise.

Asigurarea durabilității serviciilor sociale nou create reprezintă una din problemele de bază ale sistemului de servicii sociale. Sunt frecvente cazurile în care serviciile sociale create cu suportul donatorilor, după finalizarea proiectelor, nu au continuitate sau nu sunt preluate de autorități. Cauzele sunt multiple și diferite, printre care, nivelul scăzut de interes a APL față de dezvoltarea acestui sector, nivelul scăzut al capacităților organizațiilor societății civile de dialog cu autoritățile pe domeniul de implementare a politicilor publice, deschiderea limitată a APL de a cofinanța inițiativele societății civile de crearea a serviciilor sociale , cunoștințe limitate a autorităților locale despre modalitatea de creare, prestare și finanțare a serviciilor sociale, promovarea insuficientă a modelelor pozitive de parteneriate dintre APL și OSC acreditate în prestarea serviciilor sociale. Prin urmare, este un domeniu care necesită multe eforturi comune pe care intenționăm să le continuăm.

Studiul privind finanțarea directă a OSC de către stat în Republica Moldova poate fi consultat AICI: https://bit.ly/3f7xqan

PRACTICILE POZITIVE INTERNAȚIONALE ȘI ACQUIS COMUNITAR

Statele-membre ale Uniunii Europene au adaptat procedurile de achiziție publică la sectorul serviciilor sociale cu mulți timp în urmă. Aceste proceduri au fost influențate de modelele teoretice ale asistenței sociale din țările respective, care, la rândul lor, au produs modificări în abordarea de a concepe politici sociale. Practicile pozitive europene demonstrează cu prisosință că serviciile sociale, devenite obiect al procedurilor de achiziții publice, trebuie selectate în baza criteriilor de calitate raport cu cel mai bun preț oferit.

În Marea Britanie, finanțarea publică a furnizorilor de servicii sociale se bazează̆ atât pe nevoia identificată la nivel local, cât și pe folosirea unor criterii de performantă̆ la evaluarea furnizorilor cărora li se acordă fonduri publice. Fondurile publice provin de la nivel central (programe naționale, pe categorii de beneficiari) și de la nivelul consiliilor locale. Ultimele sunt evaluate periodic în raport cu capacitatea acestora de a răspunde nevoilor sociale ale populației, și obțin, în acest sens, scoruri anuale, transparente pentru ansamblul populației.

În Franța, contractarea furnizorilor privați de servicii sociale se realizează în intervale foarte bine definite de timp pe parcursul anului, denumite generic „ferestre de contractare“, decise pentru a corobora hotărârea privind volumul aprobat al bugetelor locale cu cea legată de nevoile anuale de servicii, identificate la nivel local. Fondurile publice sunt folosite doar pentru achiziționarea acelor servicii care sunt incluse în harta locală de nevoi sociale. Serviciile care sunt considerate a fi necesare comunității dar pentru care nu există încă̆ fonduri necesare sunt puse în așteptare și nu primesc acordul de funcționare decât în momentul în care finanțarea lor publică este securizată. Finanțarea serviciilor este negociată pe o perioadă de 1-3 ani, iar furnizorii de servicii trebuie să livreze rapoarte anuale detaliate, pentru actualizarea finanțării în anul următor.

În Italia, aproape 80% dintre furnizorii de servicii sociale sunt organizații neguvernamentale. Cu toate acestea, finanțarea publică a acestor organizații provine din surse publice, în proporție de aproximativ 50%.

În general, este important de precizat că țările membre UE folosesc contracte multianuale de finanțare a serviciilor sociale pentru serviciile profilul cărora impune o asigurare a continuității furnizării lor către beneficiari. Acest criteriu al continuității furnizării este deosebit de important pentru anumite categorii de beneficiari, iar întreruperea sau stoparea, chiar și temporară a prestării serviciilor sociale, ar putea agrava semnificativ starea beneficiarului pe perioada de achiziției publică sau până la semnarea unui nou contract. Iată de ce continuitatea trebuie reflectată în procedurile de achiziție și contractare de servicii sociale.

Directiva 2014/24/EU cu privire la achizițiile publice, fixează clar condiții specifice de procurare pentru serviciile sociale în țările membre, și anume:

Un prag de 750.000 euro, peste care poate fi realizată achiziția publică a serviciilor sociale în aceste țări, printr-o procedură simplificată. Sub acest prag, țările membre decid singure ce procedură de achiziție folosesc, dar aceasta trebuie inclusă în manualele de proceduri ale autorităților locale.

Criteriile de atribuire pentru contractele care vizează̆ achiziția de servicii sociale sunt: raportul calitate-cost sau raportul calitate-preț. Nu se mai poate folosi prețul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în acest domeniu, considerându-se că acesta conduce la riscuri prea mari în ce privește calitatea (de obicei nesatisfăcătoare la aceste preturi) a serviciilor oferite

Se pot realiza contracte rezervate de achiziție pentru domeniul serviciilor sociale cu persoane juridice fără̆ scop lucrativ sau cu persoane fizice autorizate, precum și cu unități protejate autorizate și întreprinderi sociale, dar pe perioade care nu depășesc 3 ani.

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Building partnerships for transparent and improved state support offered to CSOs in the Republic of Moldova 2020”, implementat de Asociația „Institutum Virtutes Civilis”, în parteneriat cu Centrul European pentru Legislație Non-profit (ECNL), ca parte a Asistenței Tehnice pentru Moldova, gestionat de ECNL, și cu suportul Agenției Suedeze de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare. Proiectul este posibil datorită Centrului International pentru Legislație Non-profit (ICNL) prin Inițiativa Spațiul Civic. Această publicație este finanțată de către Guvernul Suediei. Guvernul Suediei nu împărtășește neapărat opiniile exprimate de autori. Autorii își asumă întreaga responsabilitate pentru conținut.


Distribuie prietenilor:


Contribuie la continuarea proiectului CIVIC.MD. Devino susținător, donează aici.
Become a Patron!

Susținătorii Portalului:

Ada Dulman  | Marina Grosu | AO Principii Sanatoase | Vasile Vasiliev | Liliana Samcov | Elena Spinu | Anastasia Vrancean | Olga Melnic | Maria Barbalat | Georgiana Finaru | Irina Cojocaru | Aliona Turcan | Mihai Grosu | Oxana Iutes | Ina Puga | Sergiu Gurau | Mihaela Rimbu | Vladimir Tiltu | Otilia Sirbu |  Ana Gherciu | Daniela Munca