Monitorul Justiției nr. 5. Grupul de Experți în domeniul Justiției (GEJ)

Monitorul Justiției este un produs IPRE realizat în cadrul inițiativei Grupului de Experți în domeniul Justiției (GEJ) și care prezintă evoluțiile cheie din sectorul justiției din Republica Moldova.

Prezentul raport, Monitorul Justiției #5, se expune cu privire la evoluțiile cheie în sectorul justiției din perioada 16 noiembrie 2020 – 31 ianuarie 2021 și include o serie de constatări și concluzii ale GEJ cu privire la:

  1. Activitatea și Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii
  2. Hotărârile Curții Constituționale
  3. Optimizarea serviciilor publice și conectarea la resursele informaționale de stat
  4. Proiectele de acte normative remise spre coordonare și consultare publică din partea Ministerului Justiției
  5. Dosarele de rezonanță și alte activități în sistemul procuraturii
  6. Hotărârile adoptate de organele avocaturii
  7. Alte evenimente relevante sectorului justiției

Experții #GEJ au formulat următoarele concluzii:

(1) Colectarea și sistematizarea sugestiilor privind îmbunătățirea cadrului legal pe domeniul civil și penal ar putea oferi soluții pentru judecători în procesul examinării cauzelor și reduce din termenul de examinare, respectând astfel și obligația de a examina cauzele într-un termen rezonabil.

(2) Admiterea cererii de suspendare a unui judecător care a fost suspectat de emiterea unei hotărâri vădit ilegale ar urma să fie examinată minuțios și prin prisma răspunderii disciplinare. CSM a avut o poziție reactivă deși din informațiile disponibile publicului, există suspiciuni rezonabile pentru a iniția aplicarea sancțiunilor disciplinare.

(3) CSM perpetuează practica de selecție și numire a judecătorilor, contrar constatărilor Curții Constituționale, fără a oferi motivarea care a stat la baza reconfirmării în funcție a judecătorilor de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău. CSM nu a respectat principiile transparenței, echității și independenței judiciare.

(4) Examinarea cererii dlui Pasecinic privind propunerea repetată pentru numire în funcția de judecător, cu constatarea unor potențiale conflicte de interese ale membrilor CSM, precum și expunerea cu privire la caracterul incomplet al datelor oferite de Inspecția Judiciară, ridică dubii de lipsă de obiectivitate din partea membrilor CSM. Acțiuni alternative precum solicitarea completării datelor de către Inspecția Judiciară precum și utilizarea dreptului de autorecuzare/ recuzare a membrilor CSM urma să fie utilizată.

(5) Plenul CSM nu a făcut uz de posibilitatea de a stabili examinarea apelului pentru judecătorul Nina Veleva în contextul examinării cererii de demisie. Schimbarea completului de judecată prin numirea unui alt judecător în complet va conduce la prelungirea examinării apelului pe cauza Șor, o cauză esențială pentru societate.

(6) Curtea Constituțională a recepționat un număr mare de sesizări urmare a adoptării de către Parlament a mai multor legi cu încălcarea Constituției și a procedurii de adoptare a actelor normative. Curtea Constituțională a emis deja în acest sens Hotărâri de declarare a legilor contestate drept neconstituționale.

(7) Prin adoptarea Legilor nr. 212/2020 și 245/2020 se va facilita accesul la servicii publice și se consolidează cadrul de reglementare pentru acces la servicii ale tehnologiei informației.

(8) Ministerul Justiției a luat acțiuni pentru a asigura ajustarea cadrului legislativ la ultimele Hotărâri ale Curții Constituționale legate de neconstituționalitatea unor prevederi ce țin de Legea securității statului și Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

(9) Acțiunile întreprinse de Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție sunt parțial îndreptate către investigarea episoadelor legate de frauda bancară. În același timp, se atestă cauze care sunt motivate politic dar și care denotă un conflict continuu dintre Procurorul General și Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție.

(10) Se atestă un conflict continuu în cadrul Uniunii Avocaților privind membrii Comisiei Speciale care va selecta membrii Comisiei de selecție a profesiei de avocat. Procesul de selecție este esențial pentru a exclude conflictele de interese și pretinsa corupție care este menționată de majoritate avocaților în unul din ultimele sondaje.

(11) Procesul de selecție a candidaților pentru funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului este suspectat de încălcare de procedură și luarea deciziilor cu încălcarea componenței comisiei de selecție. Aceste vicii pot constitui un risc eminent pentru ca Grupul Consultativ de Experți al Consiliului Europei pentru selecția judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului să anuleze rezultatele concursului.

Autori: Iulian Rusu (iulian.rusu@ipre.md)

Veronica Mihailov-Moraru (veronica.mihailov-moraru.gej@ipre.md)

Svetlana Balmuș (svetlana.balmus.gej@ipre.md)

Tatiana Ceaglic (tatiana.ceaglic.gej@ipre.md)

Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului „Grupul de Experți în domeniul Justiției”, susținut financiar de Departamentul Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros Moldova. Conținutul publicației este opinia Grupului de Experți în domeniul Justiției și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros Moldova.


Distribuie prietenilor:



Articolele publicate din 1 iunie 2020 nu au fost supuse verificarilor

logoStarNet

Hostingul si serviciile internet pentru administrarea portalului CIVIC.MD sunt oferite gratuit de compania Starnet

Logati-va cu una din retelele sociale pentru a crea un cont nou. Puteti modifica datele de acces si alege o parola dupa crearea contului.