Transparența principalelor APL-uri din Cimișlia a fost discutată la Media TV Cimișlia

Activitatea administrației publice locale, fie de nivelul I sau II, trebuie să se desfășoare într-un mod transparent, în conformitate cu prevederile cadrului normativ care stabilesc un șir de obligații pentru APL-uri, și în conformitate cu drepturile garantate, de același cadru normativ, cetățenilor de a avea acces la informații cu caracter public, de a participa și de a se implica în acest proces de luare a deciziilor la nivel local. Declarația a fost făcută de către Viorel Pîrvan, expertul proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, în cadrul celei de-a treia emisiune, care a fost realizată în parteneriat cu Media TV Cimișlia.

Potrivit lui Viorel Pîrvan, începând cu 2016, în baza unei metodologii, se cuantifică nivelul de transparență al APL-urilor de nivelul I și II din Republica Moldova. Sunt luate 32 de raioane,  40 de municipii și orașe și 20 de sate și comune. Sunt monitorizate nouă zone de transparență: începând de la accesul la informație, participarea în procesul decizional, achizițiile publice, procesul bugetar, administrarea proprietății publice, serviciile sociale, resursele umane, etica și conflictul de interese etc. Fiecare zonă are mai mulți indicatori de transparență, care reprezintă obligații legale pentru autorități locale de a activa transparent. Mai sunt câțiva indicatori, care nu sunt prevăzuți de legislație, dar respectarea, îndeplinirea acestora arată cât de transparență poate fi o administrație publică locală.

„În rezultatul acestei evaluări, din 2016 până în 2020, dacă vorbim la modul direct despre Consiliul raional Cimișlia și Primăria orașului Cimișlia, clasamentul a arătat că orașul s-a clasat de obicei pe primele poziții. Astfel, nivelul de transparență este unul destul de ridicat. Cât privește raionul, permanent s-a clasat pe locul 8, a fost o excepție când a fost pe locul 21. Ca un sumar la ceea ce am constatat cu referire la 2020, din cei 55 de indicatori monitorizați pentru Primăria orașului Cimișlia am constatat 51% dintre indicatori îndepliniți. Parțial realizați - 9% și 40% nu a fost îndepliniți. Pentru raion, situația este puțin mai bună: 55% dintre indicatori au fost realizați, 16% - parțial realizați și nerealizați – 29%. Atât raionul, cât și primăria, au un nivel mediu spre ridicat de transparență. Dacă vom face o comparație cu alte localități din țară vom vedea că este un nivel destul de bun al transparenței, însă au fost depistate și multe lacune”, a spus Viorel Pîrvan.

Diana Enachi, și ea expert al proiectului, a spus că în urma acestui exercițiu de monitorizare se pot depista pe de o parte care sunt problemele comune, iar pe de altă parte se pot vedea și anumite progrese pe care le fac autoritățile în asigurarea transparenței, comunicarea cu cetățenii, asigurarea participării acestora în procesul decizional. „În ceea ce privește procesul bugetar, Primăria orașului Cimișlia din cei 6 indicatori monitorizați – 5 au fost realizați. Situația este similară și pentru Consiliul raional Cimișlia, din cei 5 indicatori de transparență monitorizați – 4 au fost realizați. La capitolul achiziții publice – transparența a fost mai redusă atât în cadrul primăriei, cât și a consiliului raional. Un indicatori nerealizat de către ambele APL-uri – nepublicarea contractelor de achiziție publică”, a spus Diana Enache.  

Referindu-se la cauzele generale care ar putea influența transparența în activitatea administrațiilor publice locale, Viorel Pîrvan a spus că acestea sunt multiple. În primul rând este vorba de voința conducerii. Primarul sau președintele, dacă își propune ca scop să fie transparent în activitatea sa, atunci va depune eforturi, va da indicații și va transmite mesaje subalternilor pentru a fi transparenți. În al doilea rând depinde de angajați, de colectiv. Fluctuațiile de cadre nu sunt excluse că pot influența procesul de transparență. Este vorba și de lipsa de personal care elementar ai publica pe site informațiile necesare.

Vorbind despre problemele comune identificate în procesul de monitorizare, Diana Enachi a menționat că este vorba de lipsa cadrelor care să asigure transparența și o participare efectivă  și activă a comunităților în procesul decizional. La fel, publicarea informațiilor într-o manieră inaccesibilă pentru cetățeni. „APL-urile trebuie să asigure o publicare transparentă a documentelor într-o manieră clară și accesibilă, ca în final să nu existe acel argument care vine din partea multor autorități că de fapt societatea este pasivă, organizațiile sunt pasive, comunitatea locală nu participă la consultări”, a spus Diana Enachi.

În context, Viorel Pîrvan a mai adăugat că pandemia a afectat activitatea modalitatea de lucru a APL-urilor din Cimișlia. Consultările publice au fost parțial organizate de către primărie. Consiliul raional, cu toate că a anunțat pe pagina web că au fost consultări pentru toate proiectele de decizie, dar în realitate au raportat foarte puține recomandări de la cetățeni. „Fie aceste consultări au avut loc prin publicarea unui anunț pe site și s-a așteptat să vină recomandări și neavând loc acele audieri. Dar poate că nici cetățenii nu au fost atât de activi, astfel nici autoritățile nu i-au implicat activ”, a mai afirmat expertul.  

În concluzie, Viorel Pîrvan a recomandat administrațiilor publice locale din Cimișlia să realizeze acele cerințe legale care există pentru asigurarea transparenței și a accesului de informație. Pe cetățeni i-a încurajat să fie mai activi, să se implice în procesul decizional de la nivel local, deoarece activitatea și implicarea lor contează și uneori schimbările au lor anume de jos în sus, datorită insistenței lor. „Această presiune îi responsabilizează și mai mult pe autorități să activeze transparent. Autoritățile nu trebuie să aștepte cetățenii să se implice, dar ele trebuie să găsească modalități să implice cetățenii”, a concluzionat Viorel Pîrvan.

Diana Enachi a spus în încheierea emisiunii că aceste rapoarte de monitorizare a transparenței autorităților publice locale sunt realizate după ce a fost acordat suport metodologic și expertiză pentru 30 de organizații locale, din diferite regiuni ale țării. „Prin intermediul acestei inițiative încercăm să capacităm, să abilităm organizațiile locale, monitorii locali, cetățenii activi de la nivel local, astfel încât să obțină permanent aceste cunoștințe, capacități  de monitorizare a transparenței în procesul decizional, bugetar, achiziții publice etc”, a conchis Diana Enachi.

Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.

Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.

Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.

Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

https://mediatv.md/ora-locala-transparenta-apl-si-implicarea-cetatenilor-in-luarea-deciziilor-idis-viitorul/