Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova și Agenția de Guvernare Electronică, a organizat miercuri, 28 februarie 2024, discuția publică „Identitatea digitală și utilizarea semnăturii electronice în Republica Moldova: realități și perspective”.

În cadrul evenimentului, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Director Adjunct, IPRE, vorbitorii au abordat mai multe aspecte legate de evoluția gradului de utilizare a semnăturii electronice în Republica Moldova în ultimii ani, cooperarea dintre instituțiile publice și private în dezvoltarea și promovarea semnăturii electronice în Republica Moldova, precum și soluțiile și recomandările practice pentru popularizarea semnăturii digitale în rândul cetățenilor moldoveni.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor:

Victor Guzun, expert politici digitalizare, IPRE: „În Republica Moldova avem trei tipuri de semnătură digitală. Primul este semnătura electronică, bazată pe tokenul eliberat de către STISC și celelalte instituții intermediare. Al doilea tip de semnătură este e-mobile, eliberată de către doi operatori de telefonie mobilă. Al treilea tip de semnătură digitală este buletinul de identitate. Deci, ca să facem o sumar, aceste semnături pot fi obținute în 7 instituții din țară. În urma solicitărilor noastre, am constatat că numărul de certificate de semnătură electronică în Republica Moldova este de 266 155 mii unități la finele anului 2023, ceea ce demonstrează o creștere majoră comparativ cu 2022. Din acest număr total de certificate, 109 159 au fost eliberate pe suport de token. Operatorii de telecomunicații Orange și Moldcell au eliberat 127 727 mii certificate, față de 36 de mii de certificate în 2022. Numărul de certificate e-ID a rămas la doar 69, iar Ministerul de Externe, prin cele 49 de consulate, a eliberat 67 certificate de semnătură digitală. Principala concluzie este că numărul certificatelor digitale este în creștere și aceasta este o noutate bună. Oamenii înțeleg mai bine că având această semnătură ai acces la cele aproape 300 de servicii digitale. Doi noi observăm o creștere fulminantă a certificatelor eliberate de operatorii de telecomunicații. Noi avem și niște chestii de viitor, cum ar fi noul concept adoptat de Guvernul Republicii Moldova privind identificarea la distanță, care va face mai ușoară reînnoirea certificatelor digitale. De asemenea, putem observa progrese legate de dezvoltarea aplicației mobile EvoSign, dar și a noului buletin de identitate, care va avea încorporat în el certificatul de semnătură digitală și care va fi eliberat din 2025”.

Andrei Prisăcar, Director, Agenția de Guvernare Electronică (AGE): „Noi, ca țară, am fost primii care am adoptat tehnologia legată de semnătura mobilă, care este acum în creștere foarte mare. Acest lucru se datorează faptului că instituțiile fiscale din țară practic au impus faptul ca toate rapoartele să fie semnate cu semnătura electronică. O altă politică publică, care a dus la impulsionarea creșterii, este voucherul cultural. Dacă la început erau în jur de 60 de tineri, acum avem circa 3600 de tineri care și-au obținut semnătura electronică pentru a valorifica acest voucher. Vedem că aceste valuri de creștere sunt preponderent legate nu de o creștere naturală, dar ca instrument de impunere. Logic ar fi ca lucrurile să se întâmple natural, iar această adopție de semnătură electronică să crească vertiginos, în contextul în care noi avem peste 250 de servicii electronice, unde la un click distanță poți lua orice document. Aici trebuie de punctat că serviciile care pot fi accesate digital sunt cele mai populare servicii. Deci, luând în considerație că, conform datelor noastre, circa 92% din cetățeni folosesc un telefon mobil, noi vom dezvolta diferite aplicații, cum ar fi EvoSign, pentru că cetățenii să poată mult mai rapid și ușor să accese aceste servicii, inclusiv cei din diasporă”.

Alexandru Corețchi, Director, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC): „Misiunea noastră este să ne gândim la securitatea la tot ce înseamnă operațiuni, pentru că STISC este unicul prestator de încredere care are prerogativa să organizeze și să pună la dispoziție consumul de servicii electronice. Aici este necesar să înțelegem un lucru: comoditatea cu securitatea nu întotdeauna se împacă. Deci noi colaborăm cu toate instituțiile statului, analizăm cerințele și standardele, ca să nu expunem cetățenii la riscuri nejustificate. Un prim aspect este că noi vrem să dezvoltăm aceste echipamente de încredere și să mărim gradul de adopție, de exemplu, pentru diasporă, care poate fi înregistrat în sistemul nostru. Un proiect la care lucrăm este ca toate punctele ale ASP să poată să fie registratori, adică mai aproape de cetățean. De asemenea, acum suntem în stadiu de elaborare a procedurii de reînnoire automatizată atât timp cât eu dețin o semnătură validă, fără contact fizic. Acestea toate vor crește numărul de adopție, prin neimpunerea cetățeanului la fiecare etapă să vină fizic pentru autentificare. Astfel, încercăm să facem tot ca să mergem în pas cu termenii stabiliți de Strategia de Transformare Digitală 2023-2030”.

Sergiu Postică, Director Strategie, Dezvoltare Afaceri și Regulatoriu, Orange Moldova: „Noi la Orange, împreună cu AGE, am stabilit acel parteneriat public cu statul privind accesarea serviciilor digitale. Astfel, pe parcursul a 3 ani de zile, numărul de utilizatori a crescut destul de rapid, iar la finele anului 2023 aveam circa 50 de mii de utilizatori a semnăturii mobile înregistrați, din care 23 de mii sunt utilizatori activi. Ce este interesat este numărul de tranzacții, unde avem o creștere de peste 30%, iar în 2023 am avut 4,3 milioane de tranzacții a serviciilor electronice făcute de utilizatorii Orange Moldova. De unde vin aceste dinamici? Deci avem agenții economici, circa 8000, care folosesc semnătura pentru instrumentele de raportare fiscală. Dacă e să vorbim de experiența clienților, noi avem peste 100 de puncte de înregistrarea a serviciului, iar activarea este gratuită. Avem opțiuni de achitare per semnătură, dar și pachete predefinite cu o cantitate de semnături, iar prețul per tranzacție ar fi în jurul de 60 de bani. Noi avem un șir și de provocări. În primul rând e vorba de complexitatea administrativă și operațională de solicitare și acordare a semnăturii electronice. Mai mult ca atât, există un set de cerințe de securitate excesivă ce ține de măsurile tehnice și organizatorice pentru noi, cum ar fi cea de a avea seifuri metalice, sigilii. Avem și noutăți bune, compania noastră dezvoltă acum un servicii propriu de semnare digitală a oricărui document, care este OrangeSign. Nu în ultimul rând, noi ca și companie, am reușit ca să avem peste 90% din fluxurile interne în relație cu angajații semnate digital”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.

Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de către Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), în cadrul proiectului #JustițiePentruMoldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova, a elaborat un ghid destinat jurnaliștilor de investigație și analiștilor de verificare a integrității, privind investigațiile independente ale cazurilor de mare corupție și verificări ale integrității actorilor din domeniul justiției.

Ghidul combină atât cunoștințe teoretice, cât și recomandări practice privind colectarea și analiza informațiilor disponibile în mod public, precum și colectarea datelor prin intermediul instrumentelor privind libertatea de informare.

Prima secțiune este un ghid pas cu pas privind efectuarea verificărilor de integritate a actorilor din domeniul justiției și investigarea cazurilor de mare corupție. De asemenea, oferă informații de bază despre procesul de verificare din Moldova. Acesta include instrucțiuni privind căutarea și analiza informațiilor generale despre persoanele în cauză, trecutul lor profesional, fluxurile financiare și diferite scheme. 

Este important faptul că setul de instrumente oferă instrucțiuni privind efectuarea analizelor fluxurilor financiare, instrumentul pe care Comisia independentă de evaluare îl utilizează pentru evaluarea integrității candidaților înregistrați pentru funcții în organele autonome ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting), Comisia independentă de evaluare externă a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (Comisia Vetting) și Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor (Comisia nr. 3). Comisia independentă de evaluarea externă a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

A doua parte a Ghidului oferă cadrul legal pentru colectarea informațiilor și explică modul de utilizare a instrumentului de acces la informațiile publice. În special, acesta detaliază dispozițiile generale ale legislației moldovenești, ce fel de informații ar putea fi solicitate, cum se pot solicita și obține informații și ce trebuie făcut în cazul în care cererea este refuzată sau respinsă.

Cea de-a treia secțiune abordează aspecte legate de prelucrarea informațiilor și gestionarea riscurilor juridice, care sunt deosebit de relevante atunci când se investighează cazuri de mare corupție. Intruziunea în viața privată ar putea fi o măsură eficientă pentru a împiedica jurnaliștii și analiștii să își continue investigațiile, prin urmare este crucial să se ia în considerare cerințele și limitările stabilite de lege atunci când se efectuează verificări ale integrității și anchete.

Pentru mai multe detalii puteți consulta Ghidul aici.

Acest ghid a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul ghidului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), a organizat, la 22-23 februarie 2024, un atelier de lucru în cadrul proiectului #JustițiePentruMoldova pe subiectul investigațiilor independente ale cazurilor de corupție la nivel înalt și verificări ale integrității actorilor din domeniul justiției.

Participanții la atelierul #JustițiePentruMoldova au beneficiat de o instruire personalizată privind tehnicile, metodele și instrumentele de efectuare a verificărilor de integritate a actorilor din sectorul justiție (judecători, procurori și membri ai organelor de autoadministrare). 

În cadrul primei zile a instruirii, participanții au avut posibilitatea să afle mai multe despre elementele cheie ale procesului de verificare a actorilor din justiție (judecători și procurori). De asemenea, a fost explicat rolul crucial al societății civile în acest proces, având în vedere practicile și experiența altor țări, în special al Ucrainei și Albaniei. În plus, au fost explicate criteriile de evaluare a integrității actorilor din justiție, cuprinzând atât cerințele de integritate etică, cât și cele de integritate financiară.

Instruirile din cea dea a doua zi au fost axate pe cadrul legal pentru colectarea de informații, în special, sesiunea s-a concentrat pe tipul de informații care pot fi solicitate, modul de solicitare a informațiilor, regulilor de recepționare a informațiilor, refuzului și respingerii cererii. În plus au fost explicate, căile de atac disponibile împotriva refuzului sau respingerii accesului la informații. Totodată, au fost abordate aspectele legate de procesarea informațiilor și de gestionarea riscurilor juridice.

Atelierul de lucru a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a IPRE. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene.

Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM)   în parteneriat cu Libraries without Borders / Bibliotheque sans Frontieres (BSF). anunță rezultatele apelului de grant lansat în cadrul proiectului „Reducerea vulnerabilității la riscurile de dezastre și consolidarea rezilienței socio-economice în Moldova”  în parteneriat cu Libraries without Borders / Bibliotheque sans Frontieres (BSF).

Proiectul „ Reducerea Vulnerabilității la Riscurile de Dezastre și întărirea rezilienței socio-economice în Moldova”, implementat de consorțiul STRIVE: ACTED, IMPACT și BSF, își propune să consolideze reziliența comunităților față de eventuale dezastre naturale (incendii, alunecări de teren, inundații etc.) și cauzate de om (discriminare, violenţă, inechitate socială etc.) din raionul Anenii Noi. Prin activitățile propuse, proiectul va contribui la creșterea capacității societății de a preveni și a minimaliza impactul potențialelor dezastre naturale și umane.

În acest context  5 biblioteci publice din raionul Anenii Noi vor beneficia de echipament și resurse informaționale pentru deschiderea unui HUB – ul rezilienței. Concursul a fost desfășurat în perioada 20 ianuarie – 5 februarie 2024.

În procesul de selecție, drept criterii, s-a luat în considerare și impactul inițiativelor propuse, gradul sporit al riscurilor din localități (pericole naturale), numărul utilizatorilor bibliotecii, dar și acoperirea zonală a întregului raion.

Ținând cont de obiectivul strategic al consorțiului STRIVE și de rolul Hub – ului rezilienței în cadrul proiectului, au fost selectate propunerile de proiect ale următoarelor biblioteci:

1. Biblioteca Publică Raională din Anenii Noi;
2. Biblioteca Publică Geamana.
3. Biblioteca Publică Gura Bîcului;
4. Biblioteca Publică Șerpeni;
5. Biblioteca Publică Varnița.

Elena PINTILEI, președinta ABRM menționează “În cadrul parteneriatului cu BSF, ABRM intermediază legătura cu membrii săi din raionul Aneni Noi, susține dezvoltarea continua a bibliotecilor și bibliotecarii în demersul lor de a–și îmbunătăți competențele profesionale necesare pentru a contribui la crearea unei societăți alfabetizate, informative, participative și incluzive.”

Normand LEVESQUE, coordonator de programe la BSF Moldova declară “Hub – ul rezilienței va fi un spațiu de informare și învățare deschis, accesibil, non-formal, dotat cu resurse informaționale și echipamente tehnice, unde se vor promova/furniza informații și vor organiza activități, având ca scop creșterea coeziunii sociale și a incluziunii socio-economice la nivel local, iar bibliotecarii vor beneficia de activități educaționale pentru a–și consolida competențele profesionale ”

Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova susține oportunitățile de dezvoltare pentru membrii săi.