Societatea civilă şi reforma constituţională
Igor Munteanu: "Pentru a fi eficiente ONG-urile trebuie să ia atitudine, să propună alternative, să facă estimări, nu doar să rămînă la nivelul superficial al constatării".
O lege privind transparenţa actului decizional, care impune nişte reguli de consultare a cetăţenilor în probleme de interes public, a fost adoptată în Moldova anul trecut, ce-i drept sub presiunile organizaţiilor internaţionale, spun experţii. Această consultare poate avea loc în diverse modalităţi: orice gen de întîlnire cu ministerele, dezbateri publice, consultări în cadrul unor focus-grupuri pe nişte teme, dar şi prin referendumuri locale şi naţionale. Avem o strategie de consolidare a societăţii civile, există şi o concepţie de colaborare cu societatea civilă care trebuie să stabilească un cadru de comunicare între societatea civilă şi putere. Cu toate acestea există deficienţă de comunicare, ne-a spus Antoniţa Fonari, secretarul Consiliului naţional al organizaţiilor neguvernamentale.
Antoniţa Fonari: „Din păcate, pînă acum dialogul este dintr-o singură parte. Scrisorile noastre au rămas fără răspuns, propunerile noastre, ce ţin de planul de acţiuni, au rămas fără de răspuns. La telefoane nu era niciodată clar cine este persoana din cadrul guvernului care se ocupă de comunicarea cu organizaţiile neguvernamentale. Ce nu funcţionează? Probabil, în interiorul guvernului, trebuie să existe un sistem de comunicare mai bine pus la punct. Probabil că trebuie să fie pe pagina guvernului telefoanele, e-mail-urile şi adresele oamenilor care sînt responsabili să comunice cu societatea civilă şi noi să ştim exact cu cine comunicăm”.
Expertul de la IDIS Viitorul Igor Munteanu este de părerea că dificultatea creării unui cadru de comunicare între putere şi societatea civilă stă în faptul că „avem în spate o anumită istorie a unei cooperări trunchiate, manipulate”. Mulţi ani la rînd, spune expertul, se făceau festivaluri de comunicare între societate şi stat fără ca acestea să producă influenţă asupra standardelor de bună guvernare. Această istorie a creat dezamăgiri la nivelul organizaţiilor. L-am întrebat pe Igor Munteanu dacă acum societatea civilă poate influenţa deciziile guvernării.
Igor Munteanu: „Pe anumite segmente influenţează, pe altele – nu. De exemplu, influenţează societatea civilă guvernul pentru ca acesta să fie mai performant în promovarea intereselor legate de integrarea europeană? Sigur că da. Dar poate să influenţeze principiul de formare a cabinetului de miniştri algoritmic? Nu. Sînt anumite lucruri pe care societatea civilă nu le poate soluţiona tocmai datorită detaşării sale de fenomenul politic. Sînt lucruri pe care societatea civilă doar le poate comenta sau observa de la distanţă, încercînd să reducă paguba”.
Expertul de la IDIS susţine că, pentru a se face eficiente, ong-urile trebuie să ia atitudine, să propună alternative, să facă estimări, nu doar să rămînă la nivelul superficial al constatării, pe de o parte, iar pe de altă parte, şi societatea civilă trebuie să-şi asume obiective de anvergură, nu doar guvernarea.
Europa Liberă
O lege privind transparenţa actului decizional, care impune nişte reguli de consultare a cetăţenilor în probleme de interes public, a fost adoptată în Moldova anul trecut, ce-i drept sub presiunile organizaţiilor internaţionale, spun experţii. Această consultare poate avea loc în diverse modalităţi: orice gen de întîlnire cu ministerele, dezbateri publice, consultări în cadrul unor focus-grupuri pe nişte teme, dar şi prin referendumuri locale şi naţionale. Avem o strategie de consolidare a societăţii civile, există şi o concepţie de colaborare cu societatea civilă care trebuie să stabilească un cadru de comunicare între societatea civilă şi putere. Cu toate acestea există deficienţă de comunicare, ne-a spus Antoniţa Fonari, secretarul Consiliului naţional al organizaţiilor neguvernamentale.
Antoniţa Fonari: „Din păcate, pînă acum dialogul este dintr-o singură parte. Scrisorile noastre au rămas fără răspuns, propunerile noastre, ce ţin de planul de acţiuni, au rămas fără de răspuns. La telefoane nu era niciodată clar cine este persoana din cadrul guvernului care se ocupă de comunicarea cu organizaţiile neguvernamentale. Ce nu funcţionează? Probabil, în interiorul guvernului, trebuie să existe un sistem de comunicare mai bine pus la punct. Probabil că trebuie să fie pe pagina guvernului telefoanele, e-mail-urile şi adresele oamenilor care sînt responsabili să comunice cu societatea civilă şi noi să ştim exact cu cine comunicăm”.
Expertul de la IDIS Viitorul Igor Munteanu este de părerea că dificultatea creării unui cadru de comunicare între putere şi societatea civilă stă în faptul că „avem în spate o anumită istorie a unei cooperări trunchiate, manipulate”. Mulţi ani la rînd, spune expertul, se făceau festivaluri de comunicare între societate şi stat fără ca acestea să producă influenţă asupra standardelor de bună guvernare. Această istorie a creat dezamăgiri la nivelul organizaţiilor. L-am întrebat pe Igor Munteanu dacă acum societatea civilă poate influenţa deciziile guvernării.
Igor Munteanu: „Pe anumite segmente influenţează, pe altele – nu. De exemplu, influenţează societatea civilă guvernul pentru ca acesta să fie mai performant în promovarea intereselor legate de integrarea europeană? Sigur că da. Dar poate să influenţeze principiul de formare a cabinetului de miniştri algoritmic? Nu. Sînt anumite lucruri pe care societatea civilă nu le poate soluţiona tocmai datorită detaşării sale de fenomenul politic. Sînt lucruri pe care societatea civilă doar le poate comenta sau observa de la distanţă, încercînd să reducă paguba”.
Expertul de la IDIS susţine că, pentru a se face eficiente, ong-urile trebuie să ia atitudine, să propună alternative, să facă estimări, nu doar să rămînă la nivelul superficial al constatării, pe de o parte, iar pe de altă parte, şi societatea civilă trebuie să-şi asume obiective de anvergură, nu doar guvernarea.
Europa Liberă