O analiză a realității – Unde suntem după șase ani de implementare a Acordului de Asociere cu UE
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și Centrul de informare al UE „Europe Cafe”, precum și cu susținerea oferită de Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova, a prezentat marți, 12 octombrie 2020, în cadrul unui eveniment public, principalele constatări ale Raportului Alternativ: Șase ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova.
În continuare vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor, moderate de Sorina Ștefîrță, expert în comunicare și Președinta Consiliului de Administrare al IPRE.
Daniela Cujba, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Impactul pandemiei îl simțim cu toții, dar datorită utilizării mijloacelor digitale, reușim să nu deviem prea mult de la agenda inițial stabilită, astfel încât reuniunile comitetelor și sub-comitetelor se desfășoară conform planului stabilit. Credem că vom reuși până la finele anului să le organizăm pe toate, deoarece prin intermediul acestora reușim să evaluăm implementarea Acordului de Asociere, stabilim priorități și identificăm dificultățile de implementare. Or, toate constatările acestor reuniuni și împreună cu prioritățile identificate în raportul IPRE ne va ajuta să definitivăm un document important pentru relația noastră cu UE, care va fi noua agendă de asociere pentru următoarea perioadă și care va stabili prioritățile pe termen scurt, mediu, în relația cu UE. Aceasta va fi o parte integrantă a viitorului plan de acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere, pe care tradițional îl vom discuta și cu societatea civilă”.
Iuliana Drăgălin, Secretar de Stat, Ministerul Economiei și Infrastructurii: „Progresele înregistrate în toți acești șase ani ne permit să evaluăm impactul real și pozitiv pe care îl are Acordul de Asociere asupra cetățenilor R. Moldova, iar Acordul de Liber Schimb continuă să fie un factor important în determinarea configurației comerțului extern al țării. Toate acțiunile și evenimentele planificate au loc, chiar și contrar problemelor legate de pandemie. În același timp suntem conștienți și de provocările și restanțele existente, dar care vor putea fi depășite, doar în lucru de echipă, cu implicarea conștientă a tuturor instituțiilor implicate în acest proces. Pandemia COVID-19 a afectat și statele europene, iar măsurile planificate de Ministerul Economiei la moment sunt orientate targetat către menținerea și redresarea businessului. Astfel, în calitate de coordonator al implementării DCFTA, Ministerul Economiei își va fortifica eforturile în implementarea angajamentelor la nivel legislativ, prin alinierea la normele europene, în special ce ține de accesul mărfurilor pe piața externă, eliminarea barierelor tehnice în calea comerțului, îmbunătățirea sistemului sanitar, simplificarea procedurilor vamale, precum și dezvoltarea IMM-urilor. La nivel de implementarea a Acordului de Asociere, dialogul cu UE continuă și parteneriatul nostru este focusat spre consolidarea unui dialog strategic și pe realizarea acțiunilor prioritare”.
Excelența Sa Peter Michalko, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova: „Acordul de Asociere este un instrument extraordinar pentru dezvoltarea țării, astfel ca să o ajute să implementeze standardele europene, care sunt obiectivul final, cel de a aduce cetățenilor de aici o viață mai bună. Vreau să subliniez că Republica Moldova rămâne un partener important al UE în cadrul Politicii de Vecinătate și al Parteneriatului Estic. Stabilitatea și securitatea țării sunt strâns legate de situația regională și UE. Acest lucru este și mai important atunci când ne confruntăm cu o pandemie. Am mai spus anterior că UE continuă să acorde sprijinul necesar și punem la dispoziția Republicii Moldova o gamă diversă de susținere pentru viitor. Vreau să menționez aici doar câteva cifre: cele 108 mln. de euro de sprijin bilateral și 900 mln. de euro acordate prin intermediul instituțiilor financiare, la care se adaugă asistența financiară de urgență în valoare de 100 mln. de euro. Acum un an vorbeam despre faptul că avem nevoie de a face mai multe. Din păcate pentru noi toți, în ceea ce privește continuitatea reformelor, cred că putem vorbi mai degrabă despre stagnare, iar în unele cazuri chiar și despre pași înapoi. Nu doar că nu avem o viziune de reformă, dar avem modificări succesive la legislație – fie fără discuții publice, cum s-a făcut la Legea Procuraturii, fie contrar celor recomandate de Comisia de la Veneția, cum ar fi noua componență a CSM. Mai mult, vedem reîntoarcerea unor practici vechi – de la promovarea unor judecători cu integritate îndoielnică până la închiderea ședințelor în unele cazuri de înaltă rezonanță. Republica Moldova încă nu a trecut testul investigării și recuperării fraudei bancare din 2014. Avem o perioadă lungă de inactivitate și nicio informație publică despre stadiul investigărilor. Mai mult, am văzut acțiuni îngrijorătoare care pun în pericol independența BNM și stabilitatea sectorului bancar. Nu a existat voință politică pentru a crea un cadru mai puternic și mai favorabil pentru alegeri credibile și incluzive, pentru protecția drepturilor omului și pentru libertatea presei. În viitorul apropiat, va urma o nouă încercare pentru democrația din Republica Moldova – alegerile prezidențiale. Totuși, eu continuu să cred că, având un instrument precum Acordul de Asociere, Republica Moldova are șanse foarte bune de a se dezvolta”.
Adrian Lupușor, Director Executiv, Expert-Grup, Facilitator, PN a FSC PaE: „Comerțul nostru cu UE a devenit mai echilibrat. Moldova a devenit mai competitivă pe piața comunitară. Principalul beneficiar al Acordului este sectorul agroalimentar, anume acolo am observat creșterea cea mai puternică a exporturilor Semnarea Acordului de Asociere are un impact mult mai puternic față de sectorul industrial, care era liberalizat. Acordul cu UE a fost de mare folos economiei naționale. După șase ani, cifrele sunt impresionante. Exporturile Republicii Moldova în UE au crescut cu 3,5 miliarde de dolari, și s-a importat din țările Uniunii Europene mai mult cu 1,9 milioane de dolari. Totuși, potențialul real al Acordului de Asociere nu a fost valorificat pe deplin. Nu putem, până în prezent, exporta produse de origine animalieră. Dacă analizăm structura exporturilor, vedem că diversificarea pe piața UE a rămas o problemă. Jumătate din exporturile agroalimentare revin doar la trei țări din UE: România, Marea Britanie și Italia”.
Iulian Groza, Director Executiv IPRE: „Constatăm un progres în acele domenii ale de Acordul de Asociere UE-Moldova, care au fost condiționate în cadrul programelor de suport bugetar și de asistență macrofinanciară oferite de UE. Din păcate nu sunt evoluții concludente în realizarea părții valorice a Acordului de Asociere, în special în partea consolidării instituțiilor democratice și statului de drept. Uniunea Europeană rămâne cel mai important partener de dezvoltare al Republicii Moldova, diversificând cadrul de asistență pentru diverși actori de schimbare, întărind dialogul și cooperarea cu societatea civilă, autoritățile locale, IMM-uri și comunitățile locale, iar, imaginea UE în rândul cetățenilor a continuat să se îmbunătățească. Pe parcursul ultimului an, implementarea Acordului de Asociere a fost îngreunat de lipsa unui nou document național de planificare. În mare parte, autoritățile naționale și-au concentrat eforturile asupra redresării restanțelor PNAIAA 2017-2019 și a acțiunilor prioritare prevăzute de Memorandumul de înțelegere privind asistența macrofinanciară UE din 2017, dar și de cele opt cerințe generale adiționale, stabilite de UE în februarie 2020. Totuși, Moldova a ratat 40 milioane de euro. Dar, a reușit să convină cu Comisia Europeană asuprea unui nou program de asistență macrofinanciară anti-criză de 100 milioane euro pentru redresarea consecințelor COVID-19, pe lângă asistența directă oferită de „Echipa Europa” pentru gestionarea crizei pandemice în Republica Moldova.
Iulian Rusu, Director Executiv Adjunct, IPRE: „Instituțiile democratice rămân fragile, fiind în continuare mutilate de interese politice și economice înguste. Atestăm un progres insuficient în domeniul justiției, libertății și securității. Cadrul de reglementare în domeniul regimului străinilor și integrării lor a fost completat. Reglementările controversate ce țin de așa-numita „cetățenie prin investiții” au fost anulate de Parlament. Totodată, la șase ani de la liberalizarea regimului de vize, 2,3 milioane de cetățeni au călătorit în UE în baza pașapoartelor biometrice. În ultimul raport privind aplicarea mecanismului de suspendare a regimului de vize, Comisia Europeană a apreciat drept în general pozitive acțiunile Chișinăului, dar a atras atenția asupra necesitații diminuării solicitărilor nefondate de azil din partea cetățenilor Republicii Moldova. Domeniul supremației legii rămâne o provocare, având în vedere inclusiv modul în care continuă să funcționeze CSM, dar și cazurile judecătorilor controversați care au fost propuși pentru a fi numiți în funcții de conducere la Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție. Au fost, totuși, înregistrate progrese în promovarea unui nou document de planificare strategică în sectorul justiției. Totodată, se înregistrează̆ unele evoluții în implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE. UE rămâne cel mai important partener economic al Republicii Moldova, cu peste 63% din exporturile moldovenești orientate pe piața europeană și aproape 50% din importuri care sunt de origine din UE”.
Stanislav Ghilețchi, Director Executiv Adjunct, IPRE: „Ca și în anii precedenți, atestăm un progres moderat aferent în domeniul cooperării sectoriale UE- Moldova. Reforma administrației publice nu a înregistrat progrese semnificative. A fost finalizată construcția Gazoductului Ungheni-Chișinău. Dezvoltarea infrastructurii drumurilor, rămâne o prioritate cheie, având în vedere starea actuală a arterelor rutiere. Deșeurile menajere în continuare prezintă o provocare majoră pentru autorități. Domeniul dezvoltării regionale a înregistrat o serie de progrese importante în ajustarea documentelor de politici și în schimbarea abordării propriu-zise a sectorului, de la reducerea disparităților la creșterea competitivității și promovarea dezvoltării durabile. Ajutorul partenerilor de dezvoltare a fost crucial pentru susținerea pe linia de plutire a sistemului de sănătate publică. Pandemia COVID-19 a scos în evidență̆ capacitatea redusă și reziliența slabă a sistemului național de sănătate publică din Republica Moldova. În viitor, abordarea față de sistemul medical ar trebui să fie schimbată, iar accentul să fie plasat pe creșterea investițiilor pentru modernizarea spitalelor. Au fost înregistrate progrese limitate, iar acțiunile tehnice implementate nu au contribuit la creșterea libertății mass-media sau la soluționarea problemei monopolului în domeniul publicității. O evoluție pozitivă este adoptarea Legii privind organizațiile necomerciale. Însă̆ dinamica relației dintre societatea civilă și autorități rămâne a fi una dificilă”.
Pentru mai multe detalii Raportul poate fi consultat în Română și Engleză.
Înregistrarea video a evenimentului public de prezentare a Raportului poate fi urmărită aici.
Raportul IPRE a fost elaborat în cadrul Proiectului IPRE „Monitorizarea implementării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS).
