ȘTIRI SOCIALE

Libertatea presei din Republica Moldova se afla in pericol, fiind ingradita in mod sistematic, metodic, abuziv de catre autoritatile statului.

Desi, pe parcursul ultimilor ani, legislatia mass-media in Republica Moldova s-a imbunatatit, apropiindu-se, cu sprijinul organismelor internationale si contributia societatii civile, de normele si standardele europene, starea libertatii presei s-a agravat treptat, atingand apogeul in campania electorala pentru alegerile parlamentare din 2009 si in perioada postelectorala.

Nerespectarea legilor, a spiritului lor a devenit o regula, nu o exceptie in R. Moldova. Faptul ca in raportul anual „Libertatea presei in lume", elaborat de organizatia americana „Freedom House" Republica Moldova este plasata pe locul 150, alaturi de statele fara presa libera, este consecinta unei atitudini antidemocratice a autoritatilor RM, a refuzului de a recunoaste rolul presei de "putere a patra", a unor incercari permanente de a transforma presa in "organizator de partid" sau "propagandist colectiv", ca in perioada sovietica.

Intimidarea, hartuirea, presiunea asupra jurnalistilor, asupra institutiilor si organizatiilor din domeniul mass-media au devenit lucruri obisnuite din partea autoritatilor, la care societatea moldoveneasca in intregime nu reactioneaza decat rareori, destul de anemic. Retorica proeuropeana, asigurarile de respectare a pluralismului, a libertatii presei si libertatii de exprimare, a accesului la informatii de interes public nu sunt sustinute de fapte concrete, avand in realitate menirea sa camufleze actiunile de restrangere a spatiului de libertate, de monopolizare a mass-media prin consolidarea presei loiale partidului de guvernamant. În timp ce putinele la numar mass-media independente sunt discriminate, hartuite si intimidate prin diverse mijloace, blocandu-se, pe toate caile, dezvoltarea acestora, refuzandu-li-se solicitarile de acordare a frecventelor si licentelor, mass-media procomuniste sunt stimulate si incurajate, avand acces prioritar la informatie, satisfacandu-li-se in regim preferential cererile de extindere a ariei de acoperire. În timp ce presa loiala se bucura de asistenta financiara directa si indirecta, inclusiv prin acordarea de publicitate din bani publici, presa independenta face eforturi disperate de supravietuire.

Membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) care, conform legislatiei, trebuie sa fie o institutie independenta, sunt desemnati pe criterii politice, si nu profesionale, iar deciziile pe care le ia CCA sunt in detrimentul mass-media neloiale puterii.

În pofida angajamentelor asumate, activitatea Companiei Teleradio-Moldova ca institutie publica nu evolueaza deloc. Dimpotriva, aceasta se manifesta tot mai pronuntat ca instrument de propaganda a guvernarii, limitand la maxim accesul partidelor de opozitie, al reprezentantilor societatii civile care impartasesc opinii diferite de cele ale PCRM, ignorandu-i sau chiar discreditandu-i in mod premeditat pe oponentii puterii. Realitatea politica, economica si culturala este reflectata in mod partizan, tendentios, lasand in umbra problemele grave cu care se confrunta societatea moldoveneasca.

Legislatia

Desi Constitutia Republicii Moldova, art. 32 (1), garanteaza oricarui cetatean «libertatea gindirii, a opiniei, precum si libertatea exprimarii in public prin cuvint, imagine sau prin alt mijloc posibil", unele prevederi constitutionale si legislative pot fi folosite ca pretext pentru ingradirea libertatii de exprimare. Este vorba in primul rand despre art.32 (3), prin care „sunt interzice si pedepsite prin lege contestarea si defaimarea statului si a poporului". La 8 noiembrie 2007, Guvernul a adoptat o initiativa legislativa privind excluderea din Constitutie a sintagmei „contestarea si defaimarea statului si a poporului", dar, prin decizia din 24 decembrie 2008, Curtea Constitutionala, a avizat negativ acest amendament, considerand ca acesta poate avea ca rezultat „incalcarea dispozitiilor constitutionale privind caracterul suveran, independent si unitar al statului, diminuarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a garantiilor acestora". De asemenea, Codul Penal, art. 347, prevede pedepse pentru „profanarea drapelului, stemei sau imnului Republicii Moldova sau a unui alt stat", ceea ce nu este in concordanta cu normele internationale privind drepturile omului si libertatea de exprimare.
Cu toate ca infractiunea de defaimare a fost decriminalizata, Codul Administrativ stipuleaza pedeapsa cu arest pana la 30 de zile pentru calomnie si injurie. Art. 16 din Codul Civil prevede dezmintirea informatiei care nu corespunde realitatii si plata unor compensatii morale si materiale, daca cel care a raspandit-o nu va demonstra ca aceasta corespunde realitatii. Însa Legea nu limiteaza cuantumul maxim al compensatiei pentru daune morale. De asemenea, conform legii, sta in sarcina jurnalistului (paratului) sa aduca toate probele pentru afirmatiile sale. Cu toate ca Curtea Suprema de Justitie a recomandat judecatorilor sa protejeze mai putin reputatia persoanelor publice in actiunile in defaimare, in practica judecatorul nu pare sa tina cont de aceste recomandari. La 27 octombrie 2008, in baza cererii depuse de catre procurorul UTA Gagauz-Yeri, instanta de la Comrat a dispus aplicarea sechestrului pe conturile publicatiei „Edinaya Gagauzia" in suma de jumatate de milion de lei. Reclamantul pretindea ca doua articole publicate de ziar i-au lezat onoarea si demnitatea.

La 25 noiembrie 2008, Parlamentul de la Chisinau a adoptat in lectura finala Legea cu privire la secretul de stat, in pofida faptului ca autoritatile moldovene au fost atentionate de organismele internationale ca actul legislativ in cauza ar necesita imbunatatiri. Reprezentantul pentru libertatea presei al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, Miklos Haraszti a spus, la Viena, ca legea nu incurajeaza accesul la informatiile din posesia structurilor guvernamentale, ca ar fi necesara o definire mai stricta a secretelor de stat si a tipurilor de informatii secretizate.

Într-un memorandum oficial cu privire la proiectul de lege privind secretul de stat al Republicii Moldova, organizatia internationala pentru libertatea de exprimare ARTICLE 19 sustine ca Proiectul legii ridica mai multe semne de intrebare atat fata de definitia „secretului de stat", care este formulata intr-un mod prea general si care include si informatiile create si detinute de persoane particulare, cat si fata de procedura de secretizare, care este excesiv de larga si ofera posibilitatea de atribuire la secretul de stat a informatiei ce nu are legatura directa cu securitatea nationala, asa cum este cea cu continut economic, stiintific sau informatii cu privire la administrarea publica. Mai mult ca atat, „testul prejudiciului" utilizat pentru stabilirea gradului de secretizare este foarte slab si termenul secretizarii este destul de mare. De asemenea, ARTICLE 19 constata cu ingrijorare ca proiectul de lege nu tine cont de prevalarea interesului public si omite sa ofere protectie persoanelor (informatorilor) care au divulgat informatii despre comiterea unor incalcari.

De mentionat ca ralierea la standardele europene in domeniul legislatiei mediatice este viciata de interventii si modificari ce se pliaza pe interesele momentane ale fortelor politice guvernante.

Accesul la informatie

Conform Legii accesului la informatie, orice individ rezident legal pe teritoriul RM poate solicita orice informatie sau document de la autoritatile sau institutiile publice fara a da explicatii privind motivele. Cu toate acestea, accesul la informatie continua sa fie o problema majora a jurnalistilor din RM, mai cu seama a celor care reprezinta mass-media private considerate neloiale partidului de guvernamant. Conform unui raport de monitorizare, publicat de „Acces-Info" in decembrie 2008, din cele 4839 cereri de informatii, adresate autoritatilor/institutiilor publice, solicitantii au primit raspunsuri doar in proportie de 19,3%. Organizatiile nonguvernamentale au primit 18,5% de raspunsuri; mass-media - 21,2% de raspunsuri; cetatenii - 17,2% (Sursa: www.acces-info.org.md).

Exemple: la solicitarea Centrului de Investigatii Jurnalistice a informatiei despre cativa agenti economici care activeaza in domeniul constructiilor in municipiul Chisinau si beneficiaza de contracte din bani publici, Camera Înregistrarii de Stat a cerut achitarea a cate 63 de lei pentru fiecare informatie vizand agentii economici, dar si dupa achitarea platii a tergiversat oferirea informatiei. Consilierii raionali din Rezina, in majoritate comunisti, au impus, la 30 ianuarie 2009, interdictie unei echipa de jurnalisti de la postul tv regional „Elita" din Rezina sa asiste la sedinta Comisiei Finante si Buget al Consiliului raional Rezina.

Art. 21 alin.(2) din Legea presei stipuleaza ca „publicatiile periodice si agentiile de presa pot acredita in modul stabilit jurnalisti pe langa autoritatile publice, precum si la manifestatiile artistice si sportive." Profitand de aceasta lege, unele institutii de stat, inclusiv Presedintia, refuza acreditarea unor jurnalisti din presa neloiala puterii. De asemenea, Legea presei cere ca jurnalistii straini sa primeasca acreditare de la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene in conformitate cu Regulamentul cu privire la acreditarea si activitatea profesionala a jurnalistilor in Republica Moldova, aprobat de catre Guvernul Republicii Moldova in 1995. Si in 2008, ca si in anii precedenti, au fost semnalate cazuri de refuz in acreditarea unor jurnalisti straini, in special a celor din Romania.

La 23 iulie, Lina Grau, corespondent al agentiei romane "NewsIn" la Chisinau, nu a avut acces la conferinta de presa de bilant a presedintelui Vladimir Voronin pe motiv ca ziarista nu fusese acreditata de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene de la Chisinau. Înca la 14 aprilie „NewsIn" a solicitat Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene acreditarea jurnalistei Lina Grau, care detine dubla cetatenie - a Republicii Moldova si a Romaniei. Desi procedura de acreditare, potrivit regulamentului MAEIE, ar trebui sa dureze nu mai mult de 30 de zile, jurnalista nu a obtinut acreditarea in timpul cuvenit.

La finele lunii octombrie, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a respins cererea de acreditare a corespondentului „Radio Romania Actualitati", Cristina Dumitrescu. Autoritatile de la Chisinau nu si-au motivat refuzul.

Doru Dendiu, primul corespondent TVR la Chisinau, si-a depus dosarul de acreditare la MAEIE pe 19 mai, institutia in cauza urmand sa-i comunice rezultatul in termen de 30 de zile, dar abia la inceputul lunii iulie i s-a comunicat ca Ministerul Afacerilor Interne i-a dat aviz negativ, din care cauza MAEIE i-a refuzat acreditarea.

Desi in mod legal accesul la Internet nu este ingradit in nici un fel, la 11 iunie 2008, un grup de tineri au fost citati sa se prezinte la Procuratura municipala pentru a oferi explicatii in legatura cu mesajele critice plasate de ei pe unele forumuri din Internet. Fiind acuzati ca „prin intermediul portalurilor forum.md, torrentsmd.com, desteptarea.info si unimedia.md au lansat multiple chemari publice la rasturnarea prin violenta a oranduirii constitutionale si lichidarea statalitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova", tinerilor li s-au facut perchezitie la domiciliu, le-au fost ridicate calculatoarele si au fost amenintati. De mentionat ca actiunile autoritatilor au avut un caracter partinitor. Desi, de exemplu, pe www.unimedia.md au fost publicate numeroase comentarii critice la adresa mai multor lideri din opozitie, Serviciul de Informatii si Securitate si Procuratura Generala au solicitat portalului de stiri UNIMEDIA sa ofere adresele IP doar ale vizitatorilor care au plasat comentarii critice la adresa Partidului Comunistilor din Republica Moldova. Dupa protestele violente din 7 aprilie 2009, a fost blocat, pe parcursul catorva zile, accesul la unele portaluri din Internet. La 8 aprilie, administratorii portalului informational unimedia.md au constatat ca serverul Unimedia a fost atacat de mai multe ori. La 9 aprilie, cunoscutul portal Facebook.com, precum si reteaua sociala Odnoklassniki.ru au devenit inaccesibile pentru utilizatorii din R. Moldova.
La 10 aprilie, au fost inaccesibile site-urile Unimedia, Jurnal de Chisinau, JurnalTV, PRO TV.

Recent, Vladimir Turcanu, deputat comunist, presedintele Comisiei de stat pentru elucidarea evenimentelor din 7 aprilie, declara, intr-un interviu pentu "Imedia" ca e nevoie de anumite masuri ca Internetul "sa nu fie implicat" in actiuni "negative, antisociale, anticonstitutionale".

La 8 aprilie 2009, s-a constatat sistarea retransmisiei de catre cel putin doi distribuitorii de servicii (SUN TV si ARAX TV) a posturilor romanesti de televiziune pe teritoriul R. Moldova (Surse: Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatii, Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul Independent de Jurnalism).

Licentele

Licentele radio si TV sunt acordate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului pe criterii politice. În timp ce, de exemplu, postului NIT TV, care, conform monitorizarilor, face partizanat in folosul partidului de guvernamant, nu i s-a respins nici macar o singura cerere de licenta, asigurandu-i-se acoperire nationala, posturilor independente Vocea Basarabiei si PRO TV li se refuza in permanenta acordarea de noi frecvente, blocandu-se astfel dezvoltarea acestor posturi. De exemplu, in cadrul sedintelor din 7-8 mai 2008 ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cand au fost distribuite licentele pentru 16 frecvente radio si 60 frecvente TV, postul de radio "Vocea Basarabiei" nu a castigat nicio frecventa din cele 8 in banda FM solicitate. De mentionat ca acestui post i-a fost refuzata a 26 solicitare de frecventa pentru Chisinau. În schimb, postul de radio Antena C, care este loiala PCRM, a obtinut 5 frecvente, inclusiv 1 in Chisinau. Nu a obtinut nicio frecventa din cele 7 solicitate nici PRO TV Chisinau (in unele cazuri frecventa respectiva ramanand nedistribuita), in timp ce EU TV, administrat de PPCD, aliatul neformal al partidului de guvernamant, a obtinut 9, iar NIT - 12 licente.

În sedinta din 7 mai 2008, CCA a decis acordarea prin concurs a frecventei radio, utilizata de catre RADIO 21, a carui licenta expira pe 8 iunie 2008. CCA a votat acordarea acestei frecvente in contradictie cu Regulamentul cu privire la procedura si conditiile de eliberare a licentelor de emisie si a autorizatiilor de retransmisie, aprobat prin Hotararea Parlamentului nr.433-XVI din 28.12.2006. Regulamentul prevede expres in articolele 15 si 17 ca frecventele radio si TV disponibilizate se anunta la concurs numai dupa expirarea termenului de valabilitate a licentelor, iar din momentul expirarii termenului de valabilitate a licentei de emisie si pana la eliberarea unei licente noi, titularul licentei de emisie, prin decizia acordata de Consiliu, isi continua activitatea.

Un asemenea comportament al membrilor CCA compromite institutia pe care o reprezinta, care isi poate exercita in deplina masura functiile doar daca este independenta cu adevarat.

În lipsa unor criterii clare si transparente de evaluare a serviciilor de programe si de departajare a solicitantilor in baza carora sa se atribuie frecventele radio si canalele TV, in urma concursurilor desfasurate de CCA, din peisajul mediatic au disparut radiodifuzori afirmati pe piata informationala din RM precum Radio 103,5FM din Balti sau TVR1.

Desi refuzul de acordare a licentei poate fi atacat in justitie, judecatorii sunt dependenti de putere si, de regula, dau dreptate CCA. Un exemplu concludent este cazul TVR 1, a carui licenta a fost scoasa in mod nelegitim la concurs. Desi Curtea de Apel a decis ca TVR 1 are dreptul sa emita pe durata procesului, Curtea Suprema de Justitie s-a convocat imediat pentru a anula decizia respectiva, dand dovada de o operativitate nemaiintalnita pana la acest caz. Dosarul respectiv a fost acceptat la CEDO si Guvernul RM trebuie sa dea explicatii in legatura cu cazul TVR1. De asemenea, Curtea de Apel din Chisinau a respins cererea „PRO TV Chisinau" de chemare in judecata a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) pentru ca a refuzat sa prelungeasca de drept (automat) licenta postului respectiv.

Initial, in scrisoarea de raspuns la solicitarea Pro TV, CCA a enuntat ca demersul postului de televiziune nu intruneste conditiile prevazute de art.24 al Codului audiovizualului, deoarece pe parcursul de valabilitate a licentei, Pro TV nu ar fi respectat toate prevederile legislatiei audiovizuale si conditiile licentei de emisie. Însa cazurile calificate drept derogari de la prevederile legislatiei in vigoare, adunate pe parcursul a 5 ani de CCA, erau singulare si irelevante. Dandu-si seama de subrezenia argumentelor, CCA a schimbat ulterior macazul, afirmand, prin persoana presedintelui CCA, dl Gheorghe Gorincioi, in cadrul conferintei de presa din 12.12.2008, ca autoritatea de reglementare a refuzat sa prelungeasca licenta Pro TV deoarece, potrivit prevederilor art. 26 al Regulamentului cu privire la procedura si conditiile de eliberare a licentelor de emisie si a autorizatiilor de retransmisie, adoptat prin hotarare de Parlament, se prelungesc doar licentele de emisie „obtinute in temeiul Codului audiovizualului".

Ulterior, la propunerea presedintelui Voronin, CCA a suspendat procedura de acordare si prelungire a licentelor pana dupa campania electorala, demonstrand in felul acesta obedienta sa politica, deoarece legislatia nu prevede o asemenea "suspendare".

De mentionat ca inainte de termenul de expirare a licentei PRO TV, reprezentanti ai PPCD in Parlament au formulat acuzatii nefondate, fara precedent la adresa acestui post , invinuindu-l ca s-ar fi „specializat in atacarea, subminarea, discreditarea si culpabilizarea institutiilor statului de drept, in calomnii si etichetari gratuite, precum si in provocarea cu premeditare a starilor artificiale de instabilitate si panicii in societate", ca activitatea Pro TV s-ar incadra "in multiplele scenarii de subminare a intereselor nationale ale Republicii Moldova, puse la cale de neprietenii tarii din afara", iar pe data de 29 noiembrie, vicepresedintele Parlamentului Republicii Moldova, presedintele PPCD a amenintat in mod direct PRO TV ca va fi inchis, spunandu-i unei jurnaliste sa-si caute de lucru, caci foarte repede nu o sa mai aiba unde sa „se prostitueze".

Radioul si Televiziunea Publica

Derogarea autoritatilor de la principiile pluralismului si libertatii presei se reflecta in modul cel mai pregnant in activitatea Companiei „Teleradio-Moldova". Desi are statut de institutie publica, Moldova 1 si Radio Moldova isi concep politicile editoriale in functie de interesele politice si ideologice ale partidului de guvernamant.

Daca monitorizarile din primavara anului trecut indicau cel putin o tendinta slaba de schimbare in directia cuvenita la TV „Moldova 1" si „Radio Moldova", ulterior administratia a renuntat pana si la aceste eforturi. În iulie 2008, printr-o declaratie comuna, unsprezece misiuni diplomatice europene si-au exprimat ingrijorarea fata de actiunile intreprinse de catre organele de drept impotriva mass-media si fata de lipsa independentei editoriale a Companiei publice "Teleradio-Moldova".

În ultimele luni ale anului 2008 „Teleradio-Moldova" a fost de mai multe ori acuzata ca ar face partizanat in favoarea partidului de guvernamant. În octombrie 2008, Alianta „Moldova noastra" a pichetat Moldova 1 protestand fata de politica editoriala a acesteia, considerata de ea „o structura de propaganda a Partidului Comunistilor si a aliatilor sai". În noiembrie Moldova 1 refuza sa faca publicitate ziarului „Moldavskie vedomosti", refuz pe care ziarul il califica drept o comanda a partidului de guvernamant. Tot in noiembrie, un deputat din opozitie (Dumitru Diacov) declara in plenul Parlamentului ca formatiunile politice de opozitie nu au acces la cele doua institutii media din cadrul Companiei publice „Teleradio-Moldova" si ca si-ar dori un dosar penal, ca sa fie "observat" de televiziunea publica. În decembrie 2008, Alianta „Moldova noastra" acuza Moldova 1 de favorizarea partidului de guvernamant prin prezentarea exclusiva a Partidului Comunistilor in reportajele despre „Expozitia partidelor", la care au participat 17 formatiuni politice.

Conform raportului de monitorizare a campaniei electorale de catre mass-media, realizat in cadrul Coalitiei pentru alegeri libere si corecte - Coalitia 2009, posturile publice cu acoperire nationala Moldova 1 si Radio Moldova au activat ca un departament de manipulare si propaganda al PCRM, in detrimentul partidelor de opozitie. Toate buletinele de stiri ale acestor posturi au fost concepute cu intentia evidenta de a influenta electoratul in favoarea unui singur concurent electoral, discreditand in acelasi timp alti concurenti cu sanse de a accede in Parlament. Contrar principiilor democratice, ale sistemului pluripartidist, alegatorilor li s-a inoculat ideea ca partidul de guvernamant este singura formatiune care reprezinta ordinea, stabilitatea, bunastarea, partidele de opozitie fiind prezentate ca sinonime cu anarhia, haosul, saracia, zarva si cearta nesfarsita. În acest scop, s-a recurs la procedee ce vin in contradictie cu etica si deontologia profesionala: reflectarea tendentioasa, trierea informatiei, scoaterea acesteia din context, prezentarea informatiilor eronate, nerespectarea prezumtiei nevinovatiei etc.

Sfidarea obligatiunilor sale de a informa corect publicul a culminat cu ignorarea manifestatiilor miilor de tineri in centrul Chisinaului, din 6 aprilie 2009. Ulterior, reflectarea protestelor din 7 aprilie s-a facut cu incalcarea flagranta a principiilor etice si deontologice, nerespectandu-se prezumtia nevinovatiei, facandu-se partizanat politic, perpetuand imaginea pozitiva a guvernarii si a Partidului Comunistilor pe de o parte, si stereotipizarea negativa a liderilor a trei partide de opozitie - Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat si Alianta „Moldova Noastra", pe de alta parte. Moldova 1 a citat fidel acuzatiile formulate de seful statului la adresa opozitiei, acesta calificand actiunile lor ca „puci", „lovitura de stat", „rasturnare anticonstitutionala", desi nu au fost aduse probe care ar fi sustinut afirmatiile date. Jurnalistii nu au tinut cont de faptul ca citarea directa de catre mass-media si tirajarea acestor acuzatii poate sa duca la escaladarea situatiei si polarizarea societatii. În concluzie, postul public de televiziune Moldova 1, administrat din bani publici, nu a servit intereselor publicului si nu o oferit informatie complexa si nepartinitoare care ar fi ajutat telespectatorii sa-si creeze o opinie asupra a ceea ce se intampla la Chisinau si alte localitati din republica.

Acelasi lucru a fost constatat de delegatia Parlamentului European, care a mentionat ca postul TV Moldova 1 trebuie reformat de urgenta, deoarece aici au fost efectuate doar "reforme cosmetice". Marianne Mikko, sefa delegatiei parlamentare, a subliniat, intr-o conferinta de presa, la 29 aprilie, la Chisinau, ca reformele la Moldova 1"trebuie facute chiar acum, deoarece oamenii trebuie sa stie si, principalul, sa inteleaga ce se intampla in tara". În rezolutia din 29 aprilie, APCE de asemenea recomanda guvernului Republicii Moldova "sa transforme posturile tv si radio finantate de stat in servicii cu adevarat publice, care sa ofere populatiei o pluralitate de opinii".

Despre transformarea TV Moldova 1 in institutie publica se vorbeste mult in ultimii ani, dar autoritatile doar mimeaza dorinta de transformare, fara a intreprinde actiuni concrete in acest sens.

Concentrarea si monopolizarea mass-media

Conform Legii Presei si Codului Audiovizualului, mass-media sunt obligate sa indice fondatorii mass-media, insa de cele mai multe ori proprietarul adevarat ramane in umbra. În aceasta situatie, o serie de statii radio si TV au fost procurate, prin persoane interpuse, de partidul de guvernamant si aliatul sau crestin-democrat. Conform unui studiu, publicat in revista analitica Mass-media in RM, iunie 2008, toate posturile TV cu acoperire nationala si o serie de posturi audiovizuale locale sunt concentrate in "trustul comunist".

În loc sa propuna perfectionarea legislatiei in corespundere cu normele europene, pentru a se cunoaste adevaratii proprietari ai mass-media din RM si a preveni concentrarea si monopolizarea mass-media de anumite grupuri politice sau de afaceri, un reprezentant al PPCD, aliat cu partidul de guvernamant, a cerut, in decembrie 2008, Serviciului de Informatii si Securitate sa afle cine sta in spatele PRO TV. Acesta nu a formulat cereri similare cu privire la cine sta in spatele altor posturi, inclusiv a celora care fac partizanat procomunist sau in folosul PPCD.

Discriminarea mass-media independente

Conform legislatiei RM, mass-media publice si cele private trebuie tratate pe picior de egalitate, fara nicio discriminare. În realitate, puterea discrimineaza mass-media private atat in ce priveste accesul la informatie, cat si plasarea publicitatii platite din bani publici. Conform unui studiu efectuat de Centrul Independent de Jurnalism, publicat in octombrie 2008, in Republica Moldova volumul publicitatii de stat nu depinde de tirajul publicatiei. Cotidianul Timpul de dimineata, cu 5 aparitii pe saptamana, cu un „tiraj saptamanal" de 46750 exemplare, a beneficiat de un volum de peste 4 ori mai mic de anunturi si materiale publicitare furnizate de institutiile de stat, administratiile publice locale, intreprinderile de stat si municipale decat fostul ziar guvernamental „Moldova Suverana", editat de 4 ori pe saptamana, cu un „tiraj saptamanal" de 19 452 exemplare. În provincie, discriminarea publicatiilor private in raport cu cele publice este si mai evidenta.

Un exemplu de atitudine partinitoare a statului fata de mass-media loiala puterii il reprezinta postul de televiziune NIT, printre actionarii caruia se regasesc si doi reprezentanti ai PCRM. Conform unei investigatii efectuate de Jurnal de Chisinau, pe parcursul ultimilor patru ani, Consiliul Coordonator al Audiovizualului i-a oferit canalului NIT zece frecvente tv care i-au asigurat acoperire pentru aproape 80% din teritoriul republicii. Un numar atat de mare de frecvente nu a obtinut de la CCA pana la acest moment nici un post privat de televiziune. Vlad Turcanu, un fost membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, declara ca, analizand rapoartele de activitate ale CCA, a constatat ca din 2001 incoace NIT nu a primit niciun refuz din partea CCA privitor la frecvente. Pe de alta parte, „PRO TV Chisinau" n-a obtinut in acest an (2008) nici o frecventa din cele solicitate. Este cert ca tot ce se face pentru „NIT" reprezinta o comanda de sus", sustine fostul membru al CCA. În 2004, I.S.„Radiocomunicatii" i-a vandut NIT sase statii TV (antene si emitatoare) pentru circa 327 de mii de euro. Expertii afirma insa ca pretul real al acelor echipamente tehnice era atunci mai mare cu cateva zeci de mii de euro si NIT ar fi trebuit sa plateasca cu 53 de mii de euro mai mult. La finele anului 2008, Guvernul RM a aprobat cererea NIT de privatizare a unei parti din sediul Biroului National de Statistica, mutat, in mod fortat, cu cativa ani in urma, la marginea orasului.

Potrivit documentelor, in proprietatea privata a postului procomunist de televiziune au intrat 1732 din cei 4445,9 metri patrati de spatiu pe care il inchiriaza in cladirea de pe sos. Hancesti 53, la un pret de circa 6 milioane de lei, in timp ce expertii estimeaza ca un asemenea spatiu ar costa de 3 ori mai mult. De mentionat, ca privatizarea s-a facut fara licitatie, in secret.

Desi in mod oficial nu exista subsidii guvernamentale pentru mass-media, se poate considera ca Guvernul acorda totusi asistenta financiara unor mass-media prin transmiterea de utilaje, prin plasarea publicitatii si prin privatizari ieftine, fara organizarea unor licitatii, cum a fost cazul NIT, Moldova Suverana si Nezavisimaia Moldova. „Prin Planul de Actiuni UE-RM, statul s-a obligat sa ofere presei scrise si electronice ajutor in baza unor criterii obiective si corecte. Acest lucru nu s-a intamplat. Din pacate avem finantare directa din partea statului doar pentru mass-media care prezinta informatii benefice autoritatilor publice", afirma Eugen Ribca, expert mass-media, autor al studiului „Evolutia libertatilor mass-media in contextul implementarii Planului de Actiuni UE-RM", lansat la 17 noiembrie 2009, la Chisinau (Sursa: Info-Prim Neo).

Reprezentantii PCRM refuza sa colaboreze cu mass-media independente, neloiale partidului de guvernamant. De asemenea, aceste posturi sunt discriminate in privinta accesului la informatie.

Exemple: Dupa intrevederea presedintelui moldovean Vladimir Voronin cu omologul sau rus Dmitri Medvedev de la Soci, Rusia, la 25 august 2008, la conferinta de presa de la Presedintie au fost invitati doar ziaristii de la institutiile media loiale puterii.

La 6 noiembrie unei echipe de la "PRO TV Chisinau" i-a fost interzis accesul la o adunare solemna organizata la Balti de reprezentantii locali ai partidului de guvernamant, cu prilejul aniversarii revolutiei bolsevice din 1917. Evenimentul a avut loc in sala de festivitati a Sectiei Balti de evidenta si documentare a populatiei. Refuzul a fost motivat prin faptul ca dupa ora cinci institutia publica este inchisa si ca ziaristii de la PRO TV nu au fost inclusi in lista invitatilor.

La 8 decembrie 2008, jurnalistii „PRO TV Chisinau" nu au fost admisi la sedinta Guvernului, unde se discuta despre situatia creata in tara in legatura cu „criza gazelor". În acelasi timp, jurnalisti de la postul public „Moldova 1" si postul privat NIT au avut acces in sala de sedinte a Guvernului, unde s-a reunit comisia pentru situatii exceptionale. „PRO TV Chisinau" a anuntat ca a facut demersurile necesare pentru a avea acces la sedinta comisiei pentru situatii exceptionale.

La 20 februarie 2009, o echipa de filmare de la postul „TV 7" din Chisinau nu a fost admisa la o reuniune a sefului statului cu medici din majoritatea raioanelor tarii. Jurnalistul Petru Terguta spune ca agentii din paza sefului statului au interzis echipei „TV7" sa filmeze in timp ce presedintele Voronin intra sau iesea din sediul Guvernului. În acelasi timp, dupa cum a anuntat „TV 7", la reuniunea presedintelui cu medicii au fost admise postul public de televiziune TV „Moldova 1" si cateva posturi private (N4 si NIT) procomuniste.


Abuzuri asupra jurnalistilor si hartuirea mass-media

În perioada 3 mai 2008 - 3 mai 2009, in RM au fost comise mai multe actiuni ce contravin prevederilor Legii Presei care interzic „imixtiunea in activitatea de pregatire si de difuzare a informatiei" (art. 1) de catre presa si stipuleaza ca, „in scopul exercitarii atributiilor profesionale", jurnalistul are dreptul „a) sa obtina si sa difuzeze informatii; ...c) sa faca imprimari audiovizuale, sa filmeze si sa fotografieze; .... sa asiste la mitinguri, demonstratii si la alte manifestatii publice" (art. 20).

În mai 2008, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a supus ziarul „Moldavskie vedomosti" unor controale financiare, in cadrul unui proces de urmarire penala initiat de Procuratura Generala pentru o presupusa infractiune de „delapidare a averii straine in proportii deosebit de mari". Aceasta invinuire i s-a adus ziarului dupa publicarea in paginile sale a materialelor publicitare ale intreprinderii „Cariera de la Soroca".

La 10 mai 2008, jurnalistul Ghenadie Brega, care protesta in fata Guvernului impotriva arestarii fratelui sau, a fost agresat de catre ofiteri de politie imbracati in civil, apoi arestat si dus la comisariatul de politie al sectorului Buiucani, Chisinau, unde a fost tinut timp de 48 de ore in conditii inumane si degradante, fiind invinuit de "nesubordonare cu rea-vointa la cerintele legitime ale colaboratorilor de politie, opunere de rezistenta si ultragierea politiei".

Pe data de 10 iulie 2008, jurnalistul Ghenadie Brega, venit la Procuratura municipala din Chisinau pentru a lua imagini cu unul dintre tinerii anchetati in cazul forumistilor acuzati ca ar fi lansat „prin intermediul portalurilor forum.md, torrentsmd.com, desteptarea.info si unimedia.md .... multiple chemari publice la rasturnarea prin violenta a oranduirii constitutionale si lichidarea statalitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova", a fost atacat fizic si verbal de catre o persoana in civil, iesita din sediul Procuraturii.

La 11 iunie, Procuratura din Chisinau a invitat un grup de tineri pentru a fi audiati in cadrul unui dosar de urmarire penala, dupa ce acestia au publicat pe mai multe site-uri comentarii critice la adresa actualei guvernari de la Chisinau. Pana a merge la procurori, unora dintre tineri le-au fost ridicate calculatoarele personale de pe care isi scriau comentariile.

La 10 noiembrie, administratorul Societatii "Termocom" a respins invitatia canalului PRO TV de a participa la o emisiune in direct despre problema agentului termic in Chisinau, etichetandu-l drept "post tiganesc de televiziune".

În noiembrie Procuratura Generala a demarat o ancheta in baza interpelarii deputatului PPCD Stefan Secareanu, pentru a stabili cine sunt proprietarii postului de televiziune PRO TV Chisinau. Procuratura l-a informat pe deputat ca legalitatea activitatii postului de televiziune este examinata de un grup de lucru constituit din reprezentantii Procuraturii Generale, ai Procuraturii Anticoruptie si ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Procuratura a mai comunicat ca Inspectoratului Fiscal Principal de Stat i-a fost solicitat sa efectueze un control din care sa rezulte daca a fost sau nu respectata legislatia fiscala, in ceea ce priveste achitarea impozitelor, iar Consiliului Coordonator al Audiovizualului i s-a cerut sa verifice modul in care au fost respectate principiile comunicarii audiovizuale, prevazute de Codul audiovizualului.

La, 25 noiembrie 2008, ca urmare a unei scrisori adresate de catre deputatul PPCD Stefan Secareanu premierului, Centrul de Medicina Preventiva a verificat respectarea nivelului sonor in preajma postului PRO TV Chisinau. Anterior, alti specialisti testasera nivelul radiatiei din preajma sediului statiei tv. Într-o plangere anonima cauza radiatiei era invocata drept motiv ca frunzele de pe copacii din preajma ar fi cazut mai devreme ca de obicei.

La 29 noiembrie, liderul PPCD Iurie Rosca a agresat verbal un reporter de la postul PRO TV Chisinau (Tatiana Turcanu), spunandu-i: „Duduie, dati-mi voie sa ma exprim romaneste: sterge-ti mucii. ...Foarte repede nu o sa mai ai unde sa te prostituezi". Incidentul s-a produs in finalul unor dezbateri din cadrul „ThinkMoldova" desfasurate la Academia de Studii Economice din Chisinau. Reporterul „PRO TV Chisinau" i-a solicitat lui Iurie Rosca explicatii pe marginea unor declaratii ce vizau postul respectiv de televiziune. În aceeasi zi, un comportament brutal a avut cu un alt reporter (Sorina Obreja) de la PRO TV Chisinau si presedintele Vladimir Voronin.

La 25 decembrie mai multe ONG-uri de media si pentru apararea drepturilor omului au organizat un mars de protest in semn de solidaritate cu persoanele si organizatiile care au fost impiedicate de autoritati sa organizeze intruniri publice. Protestatarii nu au fost lasati de catre politisti sa se apropie de sediul legislativului si nici de Presedintie. Marsul de protest s-a incheiat in fata Ministerului Afacerilor Interne unde, un angajat al MAI, recunoscut de protestatari ca fiind Petru Corduneanu, fost vicecomisar al orasului, i-a etichetat pe protestatari cu "rasuri si lepadaturi ale societatii care de dimineata umbla pe strazi si incurca sarbatorile religioase de iarna".

La 26 septembrie, publicatia «Edinaya Gagauzia», editata de miscarea politica cu acelasi nume din autonomia gagauza, a declarat ca a devenit victima atacurilor puterii comuniste de la Chisinau, care prin Procuratura Generala intentioneaza sa lichideze publicatia. Redactia afirma ca presiunile asupra gazetei au inceput dupa publicarea unui sir de articole critice la adresa unor functionari din organele de drept.

La 8 octombrie, o echipa a postului „PRO TV Chisinau" a fost bruscata de catre un politist si de vicecomisarul raionului Orhei in incinta Judecatoriei din aceasta localitate. Politistii au ingradit accesul jurnalistilor in sala de judecata. Ulterior, la 16 octombrie, cei doi politisti au fost sanctionati disciplinar „pentru comportament neadecvat cu jurnalistii". Sanctiunea disciplinara a fost ordonata de ministrul Afacerilor Interne. Este unul din putinele cazuri de reactie la agresivitatea politiei fata de jurnalisti.

La 10 octombrie, Veronica Russu, jurnalista la "Ziarul de garda", a fost intimidata de catre unul dintre gardienii care insoteau un inculpat in sala de judecata. Incidentul s-a produs in incinta Judecatoriei Militare din Chisinau. Desi presedintele instantei i-a permis reporterului sa fotografieze in sala - dupa pronuntarea sedintei sau in pauza - gardianul i-a interzis sa-si exercite meseria, fara a avea un drept in acest sens.

Cameramanul Vasile Costiuc de la postul de televiziune pe Internet „Jurnal TV" a fost intimidat de politisti la 11 octombrie, in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau, unde se desfasurau manifestari de Ziua Nationala a Vinului. Cameramanul filma momentele cand seful statului gusta din vinuri. El a fost acostat de patru indivizi care l-au rugat, „fara sa faca show", sa-i urmeze. A fost urcat intr-o masina si plimbat vreo patruzeci de minute prin Chisinau. În acest timp, un bodyguard al sefului statului a vizionat materialul filmat de cameraman. Dupa aproape o ora, cameramanul a fost adus in Piata Marii Adunari Nationale si sfatuit sa plece acasa pentru propria lui siguranta.

La 27 noiembrie, un cameraman al postului „PRO TV Chisinau" a fost obligat de catre agentii din paza Presedintelui Vladimir Voronin sa stearga imaginile in care apar doi ofiteri de paza urcand in masina. Incidentul s-a produs dupa vizita sefului statului la Centrul Anticoruptie. Serviciul de presa al Presedintiei a declarat ca ofiterii nu vor sa fie filmati, insa a recunoscut ca acestia au reactionat inadecvat, deoarece nu exista nici o prevedere legala care le-ar permite sa stearga imaginile filmate de catre cameraman.

La 26 decembrie, jurnalista Domnica Negru de la postul „PRO TV Chisinau" a fost agresata fizic de catre un politist. Acesta i-a sucit mainile la spate si i-a distrus microfonul in timp ce realiza un reportaj despre jaful produs la o filiala a unei banci din Chisinau.

La 3 februarie 2009, un soldat dintr-o patrula de carabinieri care facea serviciul langa sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a deteriorat partial camera unui cameraman de la „JURNAL TV", cerandu-i sa nu filmeze „pentru ca nu-i voie". Cameramanul Vasile Costiuc s-a legitimat, informand carabinierul ca filmeaza pe un domeniu public. Un functionar de rang inalt al MAI nu s-a implicat in acest conflict, desi Vasile Costiuc i-a solicitat sa intervina.

La 25 februarie 2009, reprezentanti ai politiei au descins la Albasat TV din Nisporeni fara mandat de perchezitie, cerand acte contabile si demontand hardurile de la calculatoare, comportandu-se brutal. Explicatia MAI a fost ca astfel s-a dat curs plangerii unui cetatean privitor la nereguli in evidenta contabila a acestui post. Ulterior, politia a formulat o noua acuzare: folosirea softurilor nelicentiate, acuzare respinsa de administratia postului respectiv. La 9 martie, reprezentantii MAI s-au prezentat la postul TV Albasat cu o noua acuzare, cerand administratiei dovezi in ce priveste realizarea unor emisiuni in 2006 si anuntand ca postului in cauza i-a fost intentat dosar penal. Organizatii de media locale si din strainatate s-au aratat ingrijorate de incidentul de la Nisporeni, calificand-l in mod justificat drept caz de presiune asupra jurnalistilor, de ingradire a dreptului la libertatea de exprimare.

La 10 martie, Oleg Brega, cameraman la „JURNAL TV" a fost agresat de reprezentanti ai serviciului de securitate al premierului. Incidentul s-a produs in holul Teatrului de Opera si Balet din Chisinau, unde premierul Zinaida Greceanii participa la o reuniune cu circa o mie de lucratori ai Societatii „Moldova-Gaz". Bodyguarzii au interzis accesul jurnalistilor de la „JURNAL TV". Oleg Brega a incercat sa intre in sala, dar un barbat in civil a aplicat forta fizica pentru a-i impiedica accesul. El a lovit peste camera si a deteriorat parasolarul de la obiectiv. Cameramanul de la „JURNAL TV" a depus o plangere la procuratura in care cere tragerea la raspundere a celor care l-au intimidat.

Echipa de filmare de la Agentia multimedia OMEGA a fost agresata, la 22 martie 2009, in cadrul unei actiuni de protest organizate la Chisinau de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Reprezentantul Organizatiei teritoriale Calarasi a PLDM, Ion Chitoroaga, a fost iritat de faptul ca este filmat si a deteriorat camera de filmat si microfonul jurnalistilor. Ulterior, Ion Chitoroaga, care figura cu numarul 56 in lista electorala a PLDM, a fost retras de pe lista PLDM. El a fost arestat si Procuratura i-a intentat un dosar penal.

La 26 martie 2009, editorul saptamanalului „SP" din Balti, Slava Perunov, a fost agresat la o intrunire electorala a sefului statului Vladimir Voronin, la Palatul de Cultura din localitate. În pofida faptului ca s-a legitimat, lui Perunov i-a fost interzis accesul in sala, iar cand a insistat, unul dintre tinerii care i-au barat calea l-a lovit cu pumnul si a inchis usa. Conform legislatiei, accesul jurnalistilor la evenimentele electorale este liber. Slava Perunov a declarat ca are dovezi fotografice si va depune o plangere la politie in care va cere pedepsirea huliganilor. PCRM si Procuratura nu au reactionat la acest caz de agresiune fata de presa.

La 7 aprilie 2009, cel putin 18 jurnalisti romani care circulau dinspre Romania spre Chisinau, au fost opriti si intorsi din drum de la punctele Galati-Giurgiulesti si Oancea-Cahul, conform datelor Agentiei de Monitorizare a Presei ActiveWatch din Romania si a Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigatie. Vamesii moldoveni au invocat defectiuni ale sistemului computerizat si le-au solicitat jurnalistilor mai multe acte: invitatii scrise, asigurari medicale speciale, acreditari de presa din partea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene (MAEIE) de la Chisinau, in timp ce pentru a trece frontiera dintre Romania si R. Moldova e necesara doar prezentarea pasaportului strain. Jurnalistii reprezentau agentiile Associated Press, EPA, France Press, Intact Images, NewsIn, Mediafax, Reuters, ziarele Evenimentul Zilei, Jurnalul National, Ziua si televiziunea Realitatea TV.

La 8 aprilie 2009, doi jurnalisti de la Antena 3 (post TV din Romania), Iosif Buble si Robert Dicu, au fost tinuti o noapte pe Aeroportul Chisinau sub supravegherea politiei, intr-o sala de asteptare neincalzita. Ajunsi in Republica Moldova, ei au fost informati ca au nevoie de viza, pe care cei doi nu o aveau. Li s-a spus ca, in cazul in care nu se intorc in tara de bunavoie, vor fi expulzati. Ei au refuzat sa plece, astfel ca le-au fost inmanate documentele de expulzare. Reporterul Iosif Buble si operatorul Robert Dicu ajunsesera pe aeroport in jurul orei 00.20, cu o cursa de la Budapesta. Ei au povestit ca au fost supusi unui interogatoriu de cateva ore, dupa care au fost condusi la terminalul de plecari al aeroportului, unde au fost inchisi intr-o camera. Aici au asteptat sa li se aduca pasapoartele, care le fusesera luate. Pe 9 aprilie dimineata au fost imbarcati intr-un avion cu destinatia Budapesta.

În aceeasi zi, fotoreporterul Horia Calaceanu, de la publicatia bucuresteana Adevarul, a fost si el nevoit sa se intoarca in Romania, dupa ce ajunsese cu o cursa de la Budapesta pe aeroportul din Chisinau, potrivit Mediafax. Aici, fortele de ordine i-au luat pasaportul si l-au condus sub paza militara intr-o camera de la aeroport, unde jurnalistul a fost pazit timp de cinci ore.

Catalin Gombos, reporter special si tehnicianul de sunet Laurentiu Stangaciu, de la postul public Radio Romania Actualitati, au sosit la Chisinau miercuri, 8 aprilie, cu o cursa a companiei Air Moldova, venind de la Budapesta. Pe aeroport, la verificarea pasapoartelor si la intrebarile de rutina despre scopul calatoriei cei doi au mentionat ca urmau sa se alature celor doua jurnaliste ale SRR aflate deja la fata locului pentru a relata despre evenimentele petrecute la Chisinau dupa alegerile de la 5 aprilie 2009. Au fost chestionati si despre biletele de intoarcere si despre rezervarea la hotel, ambele fiind asigurate, ca si despre ruta prin Budapesta aleasa pentru calatorie. Întrebarile au fost reluate in mai multe randuri si de alti politisti de frontiera ca si de personal civil al aeroportului. Dupa o asteptare de peste o ora si fara nicio explicatie, li s-a comunicat ca vor fi condusi la terminalul „Plecari". Pasapoartele erau retinute, cu precizarea ca le vor recupera de la comandantul aeronavei cu care vor reveni in Romania (tratament aplicat, de regula, deportatilor). Cea mai apropiata ora de plecare a fost cu o cursa de Istanbul, iar dupa ce jurnalistii au prezentat biletele pe care le cumparasera, li s-au restituit totusi pasapoartele.

Tot la 8 aprilie 2009, ziaristul Dragos Bota, de la cotidianul Gandul, a fost retinut o noapte pe aeroportul din Chisinau, dupa care a fost expulzat din tara.

Patru reporteri ai Ziarului de Garda, publicatie de investigatie, au fost intimidati, la 8 aprilie, de catre reprezentanti ai fortelor de ordine. Cei patru reporteri (Alina Radu, Anastasia Nani, Tatiana Etco si Nicolae Cuschevici) au fost agresati in spatele Palatului National de catre politisti. Jurnalistii au fost amenintati ca li se vor distruge camerele de fotografiat. Reporterilor le-au fost rasucite mainile, au fost lovite camerele foto. Reporterii au mers in scuarul din spatele Palatului National pentru a se documenta si lua imagini dupa ce au observat ca un grup de persoane imbracate in negru au trantit la pamant si au lovit cativa tineri. Desi toti reporterii s-au legitimat, nici unul dintre agresori n-a vrut sa se legitimeze.

În aceeasi zi, la 22:20, Oleg Brega, reporter al postului TV pe Internet JurnalTV, a fost batut in spatele cladirii Guvernului de niste politisti, unul dintre ei in echipament Scut, acestuia fiindu-i sustrase 2 camere de filmat, una proprietate privata si alta proprietate a JurnalTV. Oleg Brega a mers acolo in calitate de jurnalist la chemarea unei colege care declara ca a vazut un caz de agresare a unei persoane de catre niste indivizi in civil.

Natalia Morari, corespondent in Chisinau pentru publicatia The New Times din Moscova, a fost acuzata de organizarea protestelor violente din 7 aprilie din Chisinau. Jurnalista a fost plasata pe 16 aprilie in arest la domiciliu pentru 15 zile, conform jurnalul sau electronic actualizat de sotul ei, Ilia Barabanov.

La 8 aprilie 2009, cameramanul ProTV, Constantin Rogodantev, a fost agresat de catre politisti cu cagule. Camera de filmat a jurnalistului a fost aproape distrusa.

Conform mass-media georgiene, in pofida implicarii consulatului georgian, un grup de jurnalisti georgieni de la „Imedi", Rustavi-2" si „Primul canal" au fost trimisi de pe aeroportul Chisinau inapoi spre Riga, interzicandu-li-se intrarea in R. Moldova.

Echipa Realitatea TV, post romanesc TV, formata din jurnalista Evghenia Kironaki, cameramanul Mihai Valentin Buzduga si soferul Gabriel Colac, au fost retinuti la 9 aprilie pentru 4 ore de catre fortele de ordine si obligati sa paraseasca tara. Ei au declarat ca au fost intimidati cu expresii de genul „mai bine ii impuscam", „vor primi sigur 2 ani de arest".

La 9 aprilie politistii au intrat in casa in care se aflau Oleg Brega, cameraman al postului de televiziune pe Internet JurnalTV, si alte trei persoane si au perchezitionat toate incaperile, confiscand mai multe obiecte si bunuri. Politistii nu s-au legitimat si nu au prezentat niciun mandat de perchezitie.

La 10 aprilie 2009, la ora 11.40, redactorul-sef al publicatiei Jurnal de Chisinau, Rodica Mahu, a fost retinuta pe strada de catre 4 politisti in civil, impinsa intr-o masina si dusa intr-o directie necunoscuta. Telefonul redactiei care se afla la ea a fost deconectat pentru cateva ore. Dupa doua ore si jumatate ea a fost eliberata. Jurnalista a declarat ca a fost retinuta la Departamentul Misiuni Speciale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, de catre politistii Catlabuga si Pantea, fiind acuzata de „colectarea informatiei despre cladirea Guvernului pentru a o ataca".

În aceeasi zi, Petru Terguta, jurnalist la TV7 si corespondent la Antena 3, post TV romanesc, cameramanul Dan Nitescu, asistentul de imagine Victor Alexandru au fost hartuiti si amenintati de catre organele de securitate si au decis sa paraseasca Republica Moldova. Petru Terguta a fost anterior amenintat telefonic si avertizat ca va fi arestat. Echipa Antena 3 a reclamat comportamentul violent si abuziv al sefului misiunii OSCE in Moldova, Philip N. Remler in timpul aflarii lor la OSCE in Chisinau unde solicitau protectie. Aflata in incinta cladirii OSCE, la invitatia ofiterului de presa, echipa Antena 3 a declarat ulterior ca ar fi fost atacata verbal de catre Remler, care a somat violent jurnalistii sa paraseasca imediat cladirea OSCE "altfel va fi chemata politia". Echipa Antena 3 a parasit fortat cladirea OSCE, dupa care a parasit Republica Moldova sub escorta.

La 10 aprilie, Doru Dendiu, corespondent TVR, post public TV romanesc, a fost retinut in jurul amiezii si dus la Departamentul Servicii Operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Nimeni nu a putut afla nimic despre el pana aproximativ la ora 18.00. Jurnalistul a fost retinut pentru 6 ore fara acces la un avocat si i-a fost confiscat telefonul mobil.

Tot la 10 aprilie 2009, Ion Terguta care relata pentru Antena 3, a fost retinut pe strada si dus la Departamentul Servicii Operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. A fost retinut pentru 6 ore, fara acces la un avocat. Telefonul mobil i-a fost confiscat.

La 11 aprilie 2009, corespondentul TVR Doru Dendiu a fost chemat la Ministerul de Externe, unde i s-a cerut acreditarea. El a refuzat sa o predea pentru ca nu a primit o motivatie scrisa prin care sa i se spuna de ce i se retrage aceasta acreditare care ii permite sa lucreze ca jurnalist in R. Moldova. La 13 aprilie, a fost chemat din nou si i s-a dat o hartie scrisa, fara semnatura si stampila, in care era acuzat ca a incalcat punctul 18 din Regulamentul de acreditare a jurnalistilor straini. Conform punctului respectiv din regulament, "jurnalistii straini acreditati si membrii familiilor lor sunt obligati sa respecte Constitutia Republicii Moldova, legile si alte acte normative ale Republicii Moldova, principiile internationale ale eticii profesionale a jurnalistului. În caz de nerespectare a acestor prevederi, precum si de falsificare premeditata sau tendentioasa in presa a datelor in stare sa aduca prejudicii grave politicii externe si interne a Republicii Moldova sau stabilitatii ei social-economice, de instigare la actiuni si fapte care pot pune in pericol unitatea si integritatea teritoriala a statului, jurnalistii pot fi lipsiti de calitatea de acreditat si dreptul la acreditare". Jurnalistului i s-a dat ultimatum sa paraseasca teritoriul R. Moldovei in 24 de ore. La vama Sculeni, insa, jurnalistului i s-a cerut viza de iesire de catre vamesii moldoveni. Dupa interventia unui diplomat, dupa 30 de minute, Dendiu a fost lasat sa treaca vama.

La 15 aprilie 2009, doi ofiteri de politie in uniforme l-au cautat pe Vasile Costiuc, cameramanul JurnalTV, la resedinta acestuia, spunand proprietarei apartamentului ca il cauta pe jurnalist fara a prezenta motivul sau vreo citatie. Imediat dupa plecarea politistilor, proprietara l-a anuntat pe Costiuc ca este cautat de organele de ordine. El a fost nevoit sa se ascunda cateva zile de frica sa nu fie retinut si batut.

La 28 aprilie, Centrul Independent de Jurnalism a fost vizitat de un reprezentant al Inspectoratului fiscal de Stat (IFS), care a cerut sa i se puna la dispozitie, pentru verificare, un sir de documente si informatii ce tin de sursele de finantare a organizatiei. Anterior, la 24 aprilie, organizatia de media, primise o citatie in care directorul CIJ era invitat la sediul IFS ca sa prezinte marti documente cu privire la activitatea organizatiei din ultimii doi.
Citatii de la organele fiscale, prin care i-au fost solicitate informatii cu privire la sursele de finantare, au primit Asociatia pentru Democratie Participativa ADEPT, Institutul IDIS Vitorul, Institutul de Politici Publice si Asociatia Presei Electronice APEL, care au semnalat, in perioada preelectorala si electorala, cazuri de incalcari grave ale legislatiei electorale si ale drepturilor omului. (surse: Monitor Media, jurnaltv.md, jurnal.md, ifex.org, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatii si Agentia de Monitorizare a Presei, cotidianul.ro, adevarul.ro, jurnalul.ro, tvr.ro, gandul.info, tvr.ro, hotnews.ro, mediafax.ro, antena3.ro, curaj.net)

De regula, autoritatile si organele de drept au ignorat apelurile organizatiilor neguvernamentale mass-media privind asigurarea respectarii intocmai a dreptului la libera exprimare si pedepsirea celor care au comis abuzuri impotriva jurnalistilor si a presei, care au ingradit accesul jurnalistilor la informatia si evenimentele de interes public.

Cazurile de agresiune impotriva jurnalistilor sunt mediatizate, de obicei, doar de presa de opozitie. Si autoritatile reactioneaza selectiv la agresarea jurnalistilor. De exemplu, in timp ce agresorul jurnalistilor de la Omega a fost arestat, agresorii (cunoscuti) ai lui Ghenadie Brega si ai altor jurnalisti de la presa care critica guvernarea au fost lasati in pace. Actele de obstructionare publica a jurnalistilor de catre persoane oficiale incurajeaza o atitudine ostila fata de presa din partea organelor de forta si a functionarilor de toate rangurile.

Pe 17 iulie 2008, presedintele Vladimir Voronin, in cadrul unei sedinte a Comisiei Nationale pentru Integrare Europeana, invinuia presa de opozitie pentru imaginea proasta a RM in Europa. Seful statului considera ca "problema actualei perceptii a R. Moldovei in multe capitale din Uniunea Europeana o constituie faptul ca multi evalueaza situatia pe baza unor zvonuri, cred in vechile stereotipuri, se informeaza exclusiv din presa de opozitie si din presa electronica care poate sa arunce, si arunca, ce vrei pe paginile internetului", ca ziaristii "trebuie sa aiba soveste, ca asta-i tara noastra" si ca "trebuie sa aratam lumii intregi care sunt eforturile concrete ale R. Moldova, dar nu acele supte din degetele murdare ale cuiva si cu interesele respective.".

Autocenzura si principiile de etica profesionala

Conditiile economice precare de azi, dar mai cu seama presiunile politice si ideologice ale partidului de guvernamant, determina extinderea fenomenelor autocenzurii, a nerespectarii normelor etice si deontologice de catre jurnalisti. Partizanatul politic a patruns adanc pana si in productia de stiri a agentiilor informationale, incepand cu agentia guvernamentala Moldpres.

Presa straina

Exista un dezechilibru evident pe piata informationala a RM in defavoarea presei occidentale, spatiul informational al RM fiind dominat in continuare de mass-media rusesti. În aceste conditii, evenimentele internationale, cum ar fi razboiul din Georgia, situatia din Ucraina etc. le sunt prezentate populatiei prin prisma oficialitatilor ruse, liderii Rusiei figurand printre cele mai populare personalitati politice in Republica Moldova. De asemenea, prin intermediul presei ruse moldovenilor li se inoculeaza in continuare sentimentele anti-NATO, presa rusa mediatizand prejudecatile si stereotipurile anti-NATO din perioada sovietica.

Recomandari:

Pentru asigurarea unei libertati reale a presei, in conformitate cu principiile unei societati deschise, democratice si in corespundere cu normele internationale, autoritatile din RM ar trebui:

• Sa stopeze actiunile agresive, de intimidare si hartuire a jurnalistilor, a presei independente si organizatiilor neguvernamentale din domeniul mass-media;
• Sa reactioneze si sa pedepseasca vinovatii in cazurile de agresiune impotriva jurnalistilor, de intimidare si hartuire a presei, de violare a dreptului la exprimare, de ingradire a accesului la informatia de interes public;
• Sa asigure aplicarea jurisprudentei si practicii CEDO de catre instantele judecatoresti si organele de drept;
• Sa asigure transparenta proprietatii mass-media si sa se evite monopolizarea mass-media de anumite forte politice si grupuri de interese;
• Sa perfectioneze cadrul legal si sa asigure functionarea legilor in vigoare, inclusiv: sa depolitizeze Consiliul Coordonator al Audiovizualului si sa perfectioneze cadrul legislativ privind acordarea licentelor de emisie si a frecventelor; sa revizuiasca legislatia privind Institutia publica a audiovizualului pentru asigurarea independentei reale a companiei publice; sa modifice Codul Civil astfel incat marimea compensatiilor sa fie proportionala cu prejudiciile aduse, iar in cazul persoanelor publice sa se ia in considerare un grad mai mare de expunere fata de critica;
• Sa nu admita discriminarea mass-media in functie de forma de proprietate si pe criterii politice, sa ia masuri pentru incurajarea investitiilor locale si internationale in domeniul mass-media.

Semneaza:
Centrul Independent de Jurnalism
Asociatia Presei Independente
Asociatia Presei Electronice APEL
Centrul „Acces-Info"
Centrul de Investigatii Jurnalistice
Comitetul pentru Libertatea Presei
Uniunea Jurnalistilor din Moldova
Centrul Tanarului Jurnalist din Moldova