REPUBLICA MOLDOVA
Seful statutului:                          Vladimir Voronin
Seful guvernului:                         Vasile Tarlev
Pedeapsa cu moartea:                abolita pentru toate crimele
Populatia:                                  4,2 milioane
Speranta de viata:                      68,4 ani
Rata mortalitatii pina
la virsta de 5 ani  (m/f):               30/26 per 1000
Nivelul de alfabetizare la adulti:    99,1%
____________________________________________________

Guvernul a continuat sa manifeste dorinta de a alinia sistemul juridic la standardele internationale si europene, dar practica si atitudinile inca nu reusesc sa tina pasul cu aceste schimbari. Tortura si maltratarea au continuat sa fie pe larg raspindite iar victimele au intimpinat dificultati majore in urmarirea procesului de examinare a plingerilor pe care le depuneau si sa obtina despagubiri. In pofida eforturilor organizatiilor locale si internationale de a face public pericolul traficului, barbatii, femeile si copii au continuat sa fie traficati, iar desfasurarea anchetelor penale era impiedicata de conditiile de protectie inadecvata a martorilor. Statul a continuat limitarea libertatii de exprimare.

Tortura si maltratarea

Persista raspandirea pe larg a torturii si maltratarii la nivel de sistem. Se atesta si in continuare lipsa masurilor adecvate de protectie a detinutilor care deseori petreceau mult timp in conditii rele in institutiile de detentie sub jurisdictia organelor de politie. Insuficienta resurselor pentru activitatea politiei si presiunea exercitata asupra politistilor de a trimite cit mai multe cazuri posibile in instanta de judecata, a incurajat ofiterii de politie sa practice obtinerea marturiilor prin aplicarea fortei.
Investigatiile afirmatiilor cu privire la cazurile de aplicare a torturii nu se efectuau eficient si impartial, fapt care ducea la o atmosfera de impunitate. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis in cinci dosare ca Moldova a incalcat dreptul persoanelor de a nu fi supuse torturii si altor tipuri de maltratare.

In iunie Parlamentul a aprobat amendamentele la Legea cu privire la avocatii parlamentari pentru a crea un organ independent de monitorizare a locurilor de detentie in conformitate cu angajamentele Moldovei asumate prin Protocolul Optional la Conventia o­nU impotriva torturii (POCT). Amendamentele propuneau constituirea unui Consiliu Consultativ in cadrul Centrului pentru drepturile omului (oficiul avocatilor parlamentari), care sa includa reprezentantii organizatiilor neguvernamentale pentru drepturile omului. Cu toate acestea, amendamentele nu au reusit sa garanteze independenta financiara si functionala si nici finantarea adecvata a Consiliului Consultativ in conformitate cu POCT.

In noiembrie a fost publicat raportul preliminar al Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) in urma vizitei din septembrie a delegatiei in Moldova. Potrivit CPT aproximativ o treime din persoanele intervievate in timpul vizitei, au facut acuzatii credibile cu privire la tortura si alte tipuri de maltratare.

• Viorica Plate a declarat organizatiei Amnesty International ca pe 19 mai a fost torturata de catre politisti in sectia de politie din sectorul Botanica, din Chisinau. Ea a fost arestata la domiciliul sau din Orhei si acuzata de furtul a 7,000 $ de la fostul sau sot. Trei politisti au aruncat-o pe canapeaua din apartamentul ei, i-au sucit miinile, i-au pus catuse si au dus-o la sectia de politie din sectorul Botanica. Ea a declarat ca la sectie, politistii i-au imbracat o masca antigaz si au lovit-o la talpi in timp ce inchideau accesul aerului prin masca antigaz, fapt care a dus la pierderea cunostintei. Mai apoi, ei au agatat-o de un cuier, agatat intre doua scaune si au continuat s-o bata la talpi. In cele din urma, ea a reusit sa ia un cutit de pe birou si si-a taiat incheietura minii, a fost chemata ambulanta si ea a fost transportata la spital. Viorica Plate a depus o plingere la Procuratura Generala si a fost initiata o ancheta. Cu toate acestea, politisti nu au fost suspendati din functie si ea a comunicat ca in iunie acestia au amenintat-o ca o vor aresta din nou. Doi dintre politistii in cauza au fost condamnati la sfirsitul anului la sase ani de inchisoare si cel de-al treilea politist a primit o pedeapsa conditionata.
• Pe 23 octombrie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca Vitalie Colibaba a fost maltratat de politisti in aprilie 2006 si ca statul nu a efectuat o investigatie efectiva a acuzatiilor aduse. De asemenea, instanta a hotarit ca statul nu a facilitat accesul la Curtea Europeana din cauza ca pe data de 26 iunie 2006 Procurorul General a adresat o scrisoare Baroului avocatilor din Republica Moldova, in care declara ca atit impotriva avocatului lui Vitalie Colibaba, cit si impotriva unui alt avocat pot fi intentate dosare penale pentru faptul ca au oferit informatii despre cazuri de tortura organizatiilor internationale. Amnesty International a pledat in favoarea lui Vitalie Colibaba si a avocatilor si a cerut in repetate rinduri efectuarea unei investigatii efective si impartiale a cazurilor de tortura. In luna iunie, Procuratura Generala a informat Amnesty International ca Vitalie Colibaba a fost traumat in timpul arestului sau, dar traumele nu erau rezultatul torturii sau altor tipuri de maltratare.
• Pe data de 26 noiembrie, opt detinuti infectati cu HIV de la izolatorul de detentie preventiva Nr.13 din Chisinau si-au taiat venele in semn de protest impotriva conditiilor in care erau detinuti. Toti opt erau detinuti in intr-o celula suprapopulata de 20 m2. Unii detinuti infectati cu HIV sufereau de tuberculoza rezistenta la medicamente si exista un pericol inalt de infectare a celorlalti detinuti. Fortele speciale din penitenciar, dupa informatiile obtinute, au inabusit protestul aplicind bastoane de cauciuc, iar citiva detinuti au fost raniti. Alti patru detinuti au fost ulterior plasati impreuna intr-o carcera din subsol, fapt ce a inrautatit si mai mult starea sanatatii lor.

Violenta impotriva femeilor

In pofida existentei programelor de protectie a martorilor, foarte putine victime ale traficului in scopul exploatarii sexuale au putut sa beneficieze de protectie eficienta, atunci cind erau de acord sa depuna marturie. Femeilor li se oferea protectie in calitate de martori doar daca putea fi dovedit faptul ca exista riscul unui atac din partea traficantilor si in majoritatea cazurilor aceasta insemna dovada unui atac sau a unor amenintari anterioare. Potrivit Raportului cu privire la Traficul de Persoane,  publicat in iunie de catre Departamentul de Stat al SUA, Moldova nu a reusit sa abordeze problema complicitatii reprezentantilor autoritatilor publice in formele severe de trafic.

Libertatea de exprimare

Printr-o rezolutie adoptata in octombrie Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a chemat autoritatile Moldovei "sa consolideze toate garantiile necesare pentru a asigura respectarea libertatii de exprimare conform Articolului 10 al Conventiei Europene pentru Drepturile Omului".

• In aprilie, al treilea an consecutiv, Primaria municipiului Chisinau a respins cererea organizatiei ”GenderDoc-M” de a organiza parada gay-ilor. Aceasta decizie a fost luata in pofida hotaririi din februarie a Curtii Supreme de Justitie, conform careia refuzul similar din aprilie 2006 fusese ilegal.

Justitia internationala

Pe data de 2 octombrie Curtea Constitutionala a hotarit ca Moldova poate ratifica Statutul de la Roma al Curtii Penale Internationale fara a fi necesara introducerea unor schimbari in Constitutie. Moldova a semnat  Statutul de la Roma al Curtii Penale Internationale in 2000, insa mai tirziu Guvernul a cerut Curtii Constitutionale sa decida daca Statutul de la Roma nu contravine  Constitutiei.

Auto-proclamata Republica Moldoveneasca Nistreana (Transnistria)

In luna iunie in Moldova au avut loc alegeri locale. Insa autoritatile transnistrene au impiedicat desfasurarea lor in satul Corjova, unul dintre cele noua sate situate geografic in Transnistria, dar aflate sub jurisdictia autoritatilor centrale din Moldova. Valentin Besleag, persoana care candida la functia de primar in alegerile locale, a fost tinut la sectia de militie din Dubasari timp de 15 zile si acuzat de comiterea infractiunii administrative care consta in distribuirea materialelor electorale aduse de peste hotare. Iurie Cotofan, care a incercat sa voteze pe 3 iunie, se presupune ca a fost batut de citiva militieni transnistreni. El a fost dus la sectia de militie din Dubasari unde a fost retinut pina la miezul noptii, apoi a fost eliberat fara a primi vreo explicatie sau acuzatie.

• Ultimii doi membri ramasi din grupul lui Ilascu - Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa, condamnati la inchisoare in Transnistria in 1993 pentru "acte de terorism", inclusiv uciderea a doi oficiali transnistreni, au fost eliberati pe 2 iunie si, respectiv, 4 iunie odata cu ispasirea pedepsei. Ei s-au aflat in penitenciarul din Tiraspol, capitala Transnistriei, in pofida faptului ca in iulie 2004 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca retinerea lor este arbitrara si contravine Conventiei Europene pentru Drepturile Omului. Ambii au fost eliberati si expulzati din Transnistria. Andrei Ivantoc a incercat sa revina in Transnistria, dar a fost fortat sa urce intr-un autoturism si dus la Chisinau.

Vizitele / Rapoartele Amnesty International

Delegatii Amnesty International au vizitat Moldova in martie, iulie si octombrie

Moldova (Auto-proclamata Republica Moldoveneasca Nistreana): posibil prizonier de constiinta / motive de ingrijorare legate de sanatate / probleme juridice: Valentin Besleag (EUR 59/001/2007)

Moldova: Tortura si maltratarea din partea politiei: "E doar normal."(EUR 59/002/007)

Europe and Central Asia: Summary of Concerns in the Region, January – June 2007 (EUR 01/010/2007)

www.amnesty.md