Studiul
asupra influentei cetatenesti a fost realizat de Sarah Goff, absolventa
a Universitatii Princeton cu ocazia reuniunii Midwest Political Science
Association din 2008 si urmareste construirea unui raspuns la problema
slabei influentari a procesului international de luare a deciziilor de
catre cetateanul obisnuit, ridicata de Robert Dahl (important politolog
contemporan). Autoarea incearca sa atace prin mai multe argumente ideea
lui Dahl ca o astfel de participare nu este fezabila. Dimpotriva, ea
este posibila, dar greu de pus in practica.
Argumentatia incepe prin expunerea motivatiilor
de participare, motivatii instrumentaliste (cetateanul doreste sa se
implice in anumite politici care il intereseaza in mod particular) si
motivatii etice (determinate de simtul civic). Totusi, scopul
participarii nu este in principal acela de a influenta personal
procesul guvernarii, ci acela de respectare a datoriei civice pentru
realizarea binelui public, datorie ghidata de valori (un exemplu dat
este acceptarea efectuarii stagiului militar datorita constientizarii
importantei lui pentru siguranta nationala). Astfel, datoria civica
este factorul principal care determina implicarea cetateanului.
Ca replica la teza lui Dahl potrivit careia nu exista un
proces democratic de luare a deciziilor in care cetateanul obisnuit sa
aiba un cuvant de spus, Goff da o solutie pentru ca participarea
publica sa se concretizeze si sa fie semnificativa - guvernul va trebui
intotdeauna sa asigure rezolvarea problemelor de prim interes. De
asemenea, este reluata o afirmatie a Nadiei Urbinati care introduce o
alta idee esentiala si anume ca trebuie facuta intotdeauna diferenta
intre definirea democratiei ca practica participativa si ca sistem de
guvernare (democratia participativa presupune nu doar delegarea unor
reprezentanti, ci si mentinerea contactului si a dialogului intre
acestia si electorat, electorat ce constituie sursa legitimitatii
regimului). Studiul se concentreaza asupra teoriei democratiei
deliberative, concept introdus pentru prima data de Gutmann si Thompson
( cetateanul poate influenta politicile guvernului fiind activ in
dezbaterile publice), asupra teoriei liberale, explicata de John Rawls
(cetatenii au legitimitatea de a influenta politicile daca pot
argumenta ca viziunea lor este conforma cu binele public) si teoriei
constitutionale, conceputa de Eisgruber (constitutia reprezinta cadrul
pentru o auto-guvernare a cetatenilor).
Potrivit lui Goff, procesul de luare a deciziilor de catre
cetateni nu se desfasoara doar in cadrul statului-natiune, in afacerile
interne, ci si in cadrul international, cadru ce favorizeaza
eficientizarea participarii. O alta teza combatuta de Sarah Goff este
aceea ca un cetatean obisnuit este incapabil sa influenteze orice fel
de actiune, forta sa fiind nula in raport cu grupul din care face
parte. Autoarea demonstreaza ca elementul crucial nu este dimensiunea,
ci eficienta guvernului si managementul problemelor politice. În ceea
ce priveste complexitatea deciziilor si problemelor internationale,
Dahl afirma ca majoritatea cetatenilor nu sunt familiarizati sau nu au
competenta necesara de a evalua situatii internationale. De asemenea,
problemele interne sunt considerate a fi mai importante decat cele
externe. Totusi, se poate afirma ca nu doar problemele externe sunt
complexe ci si cele interne, asadar, spune Sarah Goff, cetatenii pot
intelege si problemele internationale. Continuand sa raspunda
argumentelor lui Dahl, autoarea neaga ipoteza ca dezbaterea
internationala nu include si cetatenii obisnuiti. Din contra, daca
cetatenii sunt interesati de problema respectiva, ei isi vor da toata
silinta sa se informeze si sa se implice, facand o alegere rationala,
bine gandita.
Atingand problema raportului intre cooperarea internationala
si participarea publica, autoarea constata ca apartenenta unei tari la
diferite organizatii internationale favorizeaza participarea
cetateanului. Cooperarea internationala are efecte in democratizarea
regimurilor, fapt ce are drept consecinte cresterea participarii,
masurata prin influenta asupra procesului de decizie. Desi cooperearea
internationala inseamna compromis, negociere, deci ajustarea politicii
interne pentru respectarea unor norme, exista intotdeauna avantaje si
parti bune. Este vital ca reprezentantii cetatenilor sa stie sa
echilibreze cerintele organizatiilor internationale cu dorintele
cetatenilor. Astfel, pentru pastrarea unor angajamente democratice
trebuie sa se tina cont de necesitatile cetatenilor si de prioritatile
comunicate de acestia. Pentru ca acest lucru sa se intample, este
nevoie de un bun management si, in acelasi timp, trebuie sa se tina
cont de faptul ca participarea publica creste calitatea actului de
guvernare.
În ceea ce priveste birocratia, Goff, mai optimista decat
Dahl, sustine faptul ca procesele de luare a deciziilor pot fi
eficiente daca nivelul de birocratie este scazut. Reluand argumentatia,
Goff afirma ca Dahl nu reuseste sa isi sustina cele 2 argumente:
birocratia ca obstacol in calea accesului cetatenesc la procesul de
luare a deciziilor si inexistenta participarii publice. Pentru a
preveni lipsa transparentei si a eficacitatii acuzate de Dahl, solutia
este alegerea unor delegati reprezentativi, care va dovedi gradul de
interes pentru politica.
În incheierea articolului, Sarah Goff concluzioneaza ca
influenta cetateanului poate exista doar in contextul unui guvern
capabil de politici eficiente si ca procesul luarii deciziilor poate fi
un prilej pentru a mentine eficacitatea participarii cetatenilor cu
privire la politicile pe care acestia le considera importante. Un
posibil raspuns la intrebarea pusa inca din titlul studiului, avand in
vedere argumentatia autoarei, este ca modelul sceptic al lui Dahl
privind influenta cetateanului aupra procesului de luare a deciziilor
nu este intemeiat in totalitate.
prezentare realizata de Elena Bunaoara,
voluntara CeRe
http://www.ce-re.ro
