ȘTIRI SOCIALE

Constitutiile tarilor europene, cu regim constitutional parlamentar, fie cu alegere directa sau indirecta a Presedintelui, prevad restrictii ferme pentru cumularea functiei de Presedinte al tarii cu orice alta functie in stat. În Germania, tara cu alegere indirecta a Presedintelui, sunt alese doar personalitatile acceptate pe larg in societate. Alegerea indirecta a Presedintelui contribuie la asigurarea lipsei de legitimitate populara si impiedica subminarea de catre Presedinte a altor institutii ale statului (spre exemplu dominarea functiilor Parlamentare sau a prim-ministrului).

Conform traditiei europene, Presedintele ales al tarii va avea o inalta autoritate morala. De regula, Presedintele tarii, pe durata exercitarii functiei sale, nu este membru al vreunui partid politic. În Estonia, Presedintele ales isi suspenda sau termina orice alta functie detinuta. Mai mult ca atat, suspendarea apartenentei politice este recomandata chiar de la etapa de depunere a candidaturii pentru functia de presedinte.  În Italia, presedintele tarii simbolizeaza mai mult unitatea nationala, decat o miscare politica concreta. In Cehia, presedintii alesi incununeaza ideea comuna consolidata a natiunii.

Constitutia Republicii Moldova se inscrie, de jure, in  formula constitutionala a familiilor parlamentare europene. Desi prevederile constitutionale si legislative relevante necesita imbunatatire, normele respective obtin un caracter formal si doar declarativ daca nu se aplica consistent si conform practicii europene.             

Subsemnatii recomanda Parlamentului si actorilor politici relevanti adoptarea urmatoarelor principii in procesul de alegere a Presedintelui Republicii Moldova:

• suspendarea de catre presedintele ales a calitatii sale de membru al oricarui partid politic din momentul depunerii cererii in aceasta inalta functie si, ulterior, pe toata durata mandatului;
• promovarea in functia de presedinte al tarii a unei personalitati care se bucura de o autoritate si legitimitate morala considerabila in tara, inclusiv posedarea de catre candidatul la functia de presedinte a competentelor de comunicare si negociere cu toti actorii si fortele din tara;
• alegerea in functia de presedinte a unei personalitati care simbolizeaza unitatea societatii, are premize puternice pentru cultivarea increderii din partea principalilor actori ai societatii;
• inadmisibilitatea cumularii functiilor de presedinte al tarii cu orice alta functie publica, aceasta fiind expresia principiului constitutional de separare a puterilor in stat;
• examinarea oportunitatii introducerii principiilor europene in constitutia si cadrul legislativ relevant din Republica Moldova;
• angajarea actorilor politici in consultari si discutii constructive in vederea punerii in aplicare a principiilor si criteriilor enuntate in aceasta Declaratie.

Subsemnatii:
Sergiu Ostaf, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, CReDO, www.CReDO.md,
Vanu Jereghi, Institutul pentru Drepturile Omului, IDOM, www.IDOM.md,
Liubov Nemcinova, Societatea Internationala pentru Drepturile Omului-sectia din Moldova, www.ISHR.md,

Nota: 11 tari europene, din care 5 din europa centrala au un regim constitutional parlamentar cu alegerea indirecta (parlamentul) a presedintelui tarii, printre care: Albania, Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Malta, Elvetia si Republica Moldova. Înca 13 tari europene cu regim constitutional parlamentar aleg presedintele tarii cu vot direct (vot general): Austria, Bulgaria, Croatia, Finlanda, Irlanda, Islanda, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia.