Quo vadis, Transnistria? O ”fereastră de oportunitate” pentru reintegrarea țării

RM are nevoie de fixarea și cimentarea direcției pentru politica sa de reintegrare teritorială a Transnistriei, conforme intereselor naționale și a contextului favorabil. Societatea civilă propune o schimbare radicală de paradigmă asupra acestor politici: de la pași mici, șovăielnici la politica afirmării unor alternative față de un status-quo toxic pentru populația din regiune. O viziune nouă este esențial importantă autorităților RM pentru a cimenta avantajul strategic pe care-l deține, în acest moment, prin existența unui parteneriat strategic cu ambii săi vecini, Ucraina și România, un statut de membru-asociat la Uniunea Europeană și accesul la cea mai importantă piață globală, piața Uniunii Europene. Nucleul unei noi viziuni privind re-integrarea regiunii de est a Republicii Moldova ține de nevoia spațiilor unice, circumscrise Constituției RM, integrării businessului transnistrean, creării de coridoare de acces și circulație liberă pentru grupuri favorabile obiectivului de reintegrare, concomitent cu înăsprirea sancțiunilor pentru factorii de conflict, de ilegalități și de propagandă agresivă contra Republicii Moldova. Schimbarea se poate produce atunci când există ”ferestre de oportunitate”, adică acum, și asta cere voință politică și consistență programatică, nu populism ieftin. Acestea au fost, în temei, mesajele centrale ale Conferinței Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS), ieri, 6 iunie, „Reglementare prin europenizare. Quo Vademus în procesul de reintegrare a Transnistriei?”

La Conferință s-a vorbit însă nu doar de obligațiile guvernului central al RM față de această oportunitate, dar și despre riscurile existente, mutle dintre care izvorăsc din corupție, din înțelegeri făcute pe sub masă de grupuri influente, și de rolul trupelor militare și de intelligence rusești, aflate în stânga Nistrului, un factor de instabilitate continuă, care otrăvesc atmosfera procesului de reintegrare. Conferința a fost structurată în două paneluri, Mecanisme și pârghii pentru transformarea conflictului transnistrean și Condiționalități în susținerea unei reglementări durabile. Rolul Parteneriatelor strategice.

Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu a ținut să menționeze că, ”Atâta timp cât conflictul transnistrean va mocni, atâta timp insecuritatea, pericolul militar și de subversiune, va plana asupra instituțiilor fragile ale statului de drept din dreapta Nistrului”. Regiunea este legată prin mii de fire și legături de economia, statul și funcționarea regulilor în Republica Moldova, astfel încât politica păstrării așa-zisului ”status-quo” nu este nici dreaptă, nici sustenabilă, și nici folositoare interesului național”. O fereastră reală de oportunități pentru RM este legată de noul context regional, conflcitul militar ruso-ucrainean a închis pe jumătate accesul Rusiei în regiune, iar acordurile semnate cu UE au deschis, pentru prima dată după 26 de ani de separare artificială a malului stâng, niște instrumente deosebit de puternice, prin comerț, circulația liberă a cetățenilor RM, și alte vehicole, care ar putea ajuta la transformarea acestui conflict într-o problemă de politică teritorială, nu de criză militară. Totuși, RM trebuie să învețe cum să folosească aceste resurse strategice, să fie principial și pragmatic, și totodată să-și adopte o politică consolidată și bine coordonată pe plan național, care să fie crdibilă și adaptată interesului său național”.

”În curând vom prezenta o viziune, de reglementare a conflictului de pe Nistru, tuturor participanților din formatul 5+2: Ucrainei, Federației Rusiei, UE, SUA, OSCE și nu în ultimul rând Tiraspolului. Ca urmare, negocierile pentru reglementarea conflictului transnistrean se vor duce având ca bază această viziune elaborată de Chișinău”, a menționat vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan.

Potrivit lui, viziunea de reintegrare a țării are principii esențiale. Este vorba de oferirea regiunii transnistrene unui statut special în limitele Constituției Republicii Moldova cu respectarea integrității și suveranității. Or, scopul principal al rezolvării transnistrene este un stat integru să funcționeze în interesul ambelor maluri ale Nistrului și care să păstreze vectorul european al dezvoltării Republicii Moldova. Un detaliu important este crearea fondului pentru reintegrare, iar partenerii de dezvoltare deja sunt de acord să contribuie la acest fond.

Mihai Godea, consilierul pe securitate al premierului Republicii Moldova a afirmat că în prezent au apărut un șir de oportunități ale politicii de reintegrare a țării. Este vorba de schimbarea contextului în regiune, înțelegerea deplină a aspirațiilor și înțelegerilor Republicii Moldova pe care o avem în persona partenerilor ucraineni. Setul de acțiuni care se implementează în acest moment sunt în deplină corespundere cu Constituția Republicii Moldova.

”Pe masa de negocieri nu poate fi pus un document care pune sub semnul întrebării suveranitatea și independența Republicii Moldova. În condițiile în care pe teritoriul Ucrainei se duce un război trebuie să fim foarte atenți ce negociem și cu cine negociem reglementarea conflictului transnistrean. Acest lucru prevede acordarea un statut special sub formă de autonomie acordat regiunii, care să păstreze elementele statalității”, a explicat, deputatul, Eugen Carpov.

Directorul Promo-Lex, Ion Manole s-a referit la practica sistematică de încălcare a drepturilor omului în regiunea secesionistă și la impunitatea autorităților de la Tiraspol. Deși s-au scris numeroase strategii, a susținut Manole, lipsa lor de impact se explică prin absența unei viziuni a RM, și mai ales a unui plan strategic privind apărarea drepturilor și libertăților oamenilor. Observăm că după cazul Ilașcu, tot mai multe dosare ajung pe rol la CEDO privind încălcarea drepturilor omului. Acest lucru denotă creșterea încrederii cetățenilor în a-și apăra drepturile. Doar Promo-Lex are expediate la CEDO 60 de dosare.

Referindu-se la integrarea sistemelor Financiare de pe ambele maluri ale Nistrului, expertul Veaceslav Ioniță a spus  că este nevoie de unificarea sistemului de impozitare, politicilor vamale și taxelor locale, aplicarea TVA în stânga Nistrului, consolidarea pe principii unice a autonomiei locale financiare, patrimoniale și administrative, integrarea și politici unice de gestionare a patrimoniului public și gestionarea unică a datoriilor publice.

Conferința a găzduit participarea unor distinși decidenți politici și experți independenți, think tankuri și profesori universitari, diplomați și formatori de opinie.

Evenimentul a fost organizat cu suportul Black Sea Trust Fund.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.