Consolidarea măsurilor de încredere, impulsionarea relațiilor economice și stabilirea parteneriatelor mai strânse dintre cele două maluri ale Nistrului sunt trei elemente care trebuie să ducă la soluționarea diferendului transnistrean. Este concluzia celor trei studii, ”Problemele de tranziție la standardele și normele internaționale în domeniul sanitar și fitosanitar pe ambele maluri ale râului Nistru”, „Creșterea competitivității întreprinderilor de pe ambele maluri ale Nistrului” și „Regândirea paradigmei relațiilor economice-financiare între Chișinău și Tiraspol” elaborate în cadrul proiectului „Stimularea măsurilor de încredere între Chișinău și Tiraspol”, implementat cu sprijinul PNUD Moldova și finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al României prin programul asistenței oficiale pentru dezvoltare.

”Toate evenimentele desfășurate în cadrul proiectului respectiv, implementat de IDIS ”Viitorul” (Chișinău) și Agenția europeană pentru cercetări economice, reconstrucție și dezvoltare (Tiraspol),  au fost pregătite cu atenție și orientate spre sporirea măsurilor de consolidare a încrederii, intre comunitățile de experți și asociațiile de afaceri, de pe ambele maluri ale Nistrului, astfel încât să fie constituită ulterior o bază solidă pentru soluționarea unor probleme mai complexe”  a menționat Liubomir Chiriac, managerul proiectului.

 ”Sunt niște studii care abordează tematici sensibile  în relația dintre Chișinău și Tiraspol. Ambele maluri ale Nistrului trebuie să coopereze pe dimensiunea economică pentru a spori accesul pe piața din UE în condițiile în care, în ultimii ani, exporturile pe piața comunitară le-au devansat pe cele din CSI. România este interesată să sprijine dezvoltarea economică de pe cele două maluri ale Nistrului”, a declarat ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.

În publicația ”Regândirea paradigmei relațiilor economice-financiare între Chișinău și Tiraspol”, Veaceslav Ioniță a menționat că: ”s-au făcut încercări de finanțare a companiilor din stânga Nistrului și chiar înființarea de filiale ale băncilor de la Chișinău, însă incertitudinea juridică, statutul ambigu al dreptului de proprietate pe malul stâng al Nistrului, crează dificultăți substanțiale în aprofundarea relațiilor economico-financiare între maluri”.

Potrivit lui Viorel Chivriga, expert în cadrul IDIS, competitivitatea entităților economice din regiunea transnistreană este afectată de dificultățile specifice cu care se confruntă individual agenții economici din stânga Nistrului, la care se adăugă factorii care afectează competitivitatea la nivel de ramură și specificitatea mediului de afaceri regiunea transnistreană. În cazul regiunii din stânga Nistrului, situația este îngreunată de mediul specific unei economii izolate, cu deschidere și funcționalitate redusă.

”Economia ambelor maluri ale Nistrului este interesată de dezvoltarea capacităților de comerț în cadrul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE. Pentru a elabora o soluție de compromis durabil și incluziv între Chișinău și Tiraspol, UE a introdus pentru regiunea din stânga Nistrului un regim tranzitoriu până în 2018”, a concluzionat Tatiana Lariușin, senior economist la IDIS Viitorul.

Publicațiile pot fi descărcate aici.

Pentru detalii, contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.