Asociația Presei Independente (API) a organizat o şedinţă a Clubului de discuții „STOP FALS!” la tema protecţiei spaţiului informaţional autohton de propaganda externă şi internă. Discuțiile au avut loc în contextul în care mâine, 26 iulie, Parlamentul Republicii Moldova organizează dezbateri publice a două proiecte de legi pentru completarea şi modificarea Codului Audiovizualului (proiectul nr. 125, elaborat de Partidul Liberal, şi proiectul nr. 218, elaborat de Partidul Democrat). Potrivit unor jurnaliști și experţi media, proiectele sunt confuze, conţin elemente de promovare a concurenţei neloiale pe piaţa audiovizuală, iar încercarea de a grăbi adoptarea lor este parte a unei strategii de pregătire pentru alegerile prezidenţiale, ca să-şi asigure loialitatea mass-mediei.

„Deşi preşedintele comisiei parlamentare pentru media a promis că aceste două proiecte de lege vor fi comasate cu proiectul noului Cod al audiovizualului, adoptat în prima lectură, iată că guvernarea forţează adoptarea separată a acestor proiecte. În opinia mea, proiectul de lege nr. 218, elaborat de Partidul Democrat, urmărește „epurarea” anumitor posturi TV de pe piața audiovizuală, pentru că la momentul actual nu toţi radiodifuzorii își pot permite să producă conținut autohton la cotele indicate în proiectul de lege. În loc să creeze condiţii care ar stimula creşterea volumului şi a calităţii produsului autohton, parlamentarii impun restricţii convenabile unor proprietari de media. Totodată, proiectul Partidului Democrat ridică alte semne de întrebare, cum ar fi excluderea prevederii, prin care retragerea licenţei de emisie este posibilă doar după epuizarea celorlalte modalităţi de sancționare graduală; la fel, limitarea condiţiilor de aflare a radiodifuzorilor sub jurisdicţia Republicii Moldova”, a precizat Petru Macovei, directorul executiv al API.

Juristul Eugen Rîbca a accentuat confuziile pe care le conţine proiectul de lege nr. 218. „Chiar dacă autorii încearcă să-l prezinte ca o soluţie pentru protecţia spaţiului informaţional autohton, în realitate, proiectul nu va aduce îmbunătățiri. Vă reamintesc, experții europeni au apreciat negativ această iniţiativă, menționând cel puțin cinci încălcări ale standardelor europene privind libertatea de exprimare. Proiectul nu are nimic în comun cu diminuarea propagandei, doar se creează condiții de concurență neloială, cu sancțiuni dure, care ne fac să credem că este o pregătire pentru alegerile din toamnă”.

Și Ion Bunduchi, directorul Asociației Presei Electronice, pune la îndoială eficiența proiectului de lege nr. 218. „Acest proiect este copiat selectiv din proiectul Codul Audiovizualului. Nu este un exercițiu democratic să interzici ceva. Trebuie să luptăm cu propaganda, dar nu în asemenea mod, interzicând alte posturi TV”.

„Felul cum are loc promovarea forţată a acestui proiect de lege în ultimele zile indică asupra faptului că autorii trişează. În Consiliul consultativ creat de preşedintele comisiei parlamentare media s-a convenit una, în realitate se întâmplă alta. Noi vrem să vedem o dorință reală a autorităților de a face schimbări în acest domeniu, nu promovarea unor interese private. Dacă guvernanţii nu dispun de resurse financiare necesare, măcar să fie deschise să ne susțină în activitățile noastre”, a precizat Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, amintind de necesitatea de promovare a educaţiei mediatice în instituţiile de învăţământ.

Prin skype a intervenit politologul Lasha Tughushi, directorul Fundaţiei “Iniţiativa europeană – Academia liberală Tbilisi” din Georgia. El a povestit despre experiența Georgiei în contracararea propagandei, inclusiv despre recomandările pe care le-a făcut autorităţilor georgiene în acest domeniu, influenţa străină asupra mass-mediei georgiene şi implicaţiile politicienilor locali. „Transparența este foarte importantă, şi nu doar transparenţa proprietăţii media, ci şi transparenţa surselor de finanţare. Este foarte important să știm de unde vin banii pentru media. În Georgia legea obligă instituţiile media să publice datele despre orice transfer mai mare de trei mii de dolari. La fel, și fondurile de stat destinate unor instituții media trebuie să fie transparente și să explice după ce criterii sunt distribuite”.

Alina Radu, directoarea publicației de investigații „Ziarul de Gardă”, a sugerat organizațiilor media să semneze și să publice un memorandum în care să explice carenţele proiectelor de lege promovate de guvernanţi şi să ceară ca instituțiile media să fie obligate să publice sursele de finanţare.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).

Pentru detalii, contactați-o pe Diana Lungu, coordonatoare comunicare API la numărul d etelefon 0 22 210602 sau la adresa de e-mail diana.lungu@api.md.