Știri sociale

Organizatia de aparare a drepturilor omului Amnesty International Moldova va picheta pe 4 iunie 2009 Ambasada Republicii Populare Chineze. Membrii si activistii organizatiei vor comemora 20 ani de la reprimarea singeroasa a demonstratiilor studentesti de pe piata Tiananmen din Beijing. În cadrul protestului, participantii isi vor exprima nemultumirea fata de suprimarea opiniilor alternative si persecutarea aparatorilor drepturilor omului si activistilor civili in China si vor chema autoritatile chineze sa-si respecte obligatiile lor in sfera drepturilor omului.

Protestul va avea loc cu incepere la ora 12.00, vis-a-vis de Ambasada Republicii Populare Chineze (str. Mitropolit Dosoftei, 124, Chisinau). Actiunea de pichetare va fi insotita de elemente teatralizate. Amnesty International Moldova va transmite reprezentantilor Ambasadei Chinei scrisoarea dnei Irene Khan, Secretarului General AI, adresata Presedintelui Comitetului Permanent al Congresului Popular National al Chinei, Wu Bangguo Weiyuanzhang. Aceasta solicita Comisiei Permanente sa inceapa o investigatie deschisa si independenta asupra evenimentelor din Tiananmen.

În anul 1989 in Beijing au inceput protestele studentesti, care s-au extins si asupra altor orase si provincii mari din toata China. Protestatarii au apelat la guvern solicitind combaterea coruptiei, inceperea schimbarilor si reformelor democratice in domeniul drepturilor politice si sociale. În noaptea din 3 spre 4 iunie 1989, armata chineza a adus tancurile pe piata Tiananmen, care au ucis in calea lor sute de cetateni neinarmati. Ulterior, pe teritoriul intregii tari au fost arestati zeci de mii de oameni pentru sustinerea si participarea la demonstratii.

Deja de 20 ani autoritatile detin in inchisori o multime de oameni care au fost implicati in protestele prodemocratice din 1989 de pe piata Tiananmen, altii sunt arestati si amenintati. Multi din participantii la acele evenimente au disparut si pina in prezent despre soarta lor nu se stie nimic.

Pentru mai multe informatii, contactati: Inna Guleac, Ofiter de presa, Amnesty International Moldova, tel: (+373-22) 83-58-08, mob. (+373) 69 33 78 41, e-mail: media@amnesty.md.

 

Subsemnatii declara importanta depolitizarii functiei de Presedinte al Republicii Moldova. Depolitizarea institutiei Presedintelui constituie un standard European si reprezinta o practica constanta a tarilor europene cu regim constitutional parlamentar. Practica Europeana dicteaza alegerea in functia de presedinte a unei personalitati care se bucura de o acceptare larga a societatii si reprezinta simbolul consolidarii societatii.  

Constitutiile tarilor europene, cu regim constitutional parlamentar, fie cu alegere directa sau indirecta a Presedintelui, prevad restrictii ferme pentru cumularea functiei de Presedinte al tarii cu orice alta functie in stat. În Germania, tara cu alegere indirecta a Presedintelui, sunt alese doar personalitatile acceptate pe larg in societate. Alegerea indirecta a Presedintelui contribuie la asigurarea lipsei de legitimitate populara si impiedica subminarea de catre Presedinte a altor institutii ale statului (spre exemplu dominarea functiilor Parlamentare sau a prim-ministrului).

Conform traditiei europene, Presedintele ales al tarii va avea o inalta autoritate morala. De regula, Presedintele tarii, pe durata exercitarii functiei sale, nu este membru al vreunui partid politic. În Estonia, Presedintele ales isi suspenda sau termina orice alta functie detinuta. Mai mult ca atat, suspendarea apartenentei politice este recomandata chiar de la etapa de depunere a candidaturii pentru functia de presedinte.  În Italia, presedintele tarii simbolizeaza mai mult unitatea nationala, decat o miscare politica concreta. In Cehia, presedintii alesi incununeaza ideea comuna consolidata a natiunii.

Constitutia Republicii Moldova se inscrie, de jure, in  formula constitutionala a familiilor parlamentare europene. Desi prevederile constitutionale si legislative relevante necesita imbunatatire, normele respective obtin un caracter formal si doar declarativ daca nu se aplica consistent si conform practicii europene.             

Subsemnatii recomanda Parlamentului si actorilor politici relevanti adoptarea urmatoarelor principii in procesul de alegere a Presedintelui Republicii Moldova:

• suspendarea de catre presedintele ales a calitatii sale de membru al oricarui partid politic din momentul depunerii cererii in aceasta inalta functie si, ulterior, pe toata durata mandatului;
• promovarea in functia de presedinte al tarii a unei personalitati care se bucura de o autoritate si legitimitate morala considerabila in tara, inclusiv posedarea de catre candidatul la functia de presedinte a competentelor de comunicare si negociere cu toti actorii si fortele din tara;
• alegerea in functia de presedinte a unei personalitati care simbolizeaza unitatea societatii, are premize puternice pentru cultivarea increderii din partea principalilor actori ai societatii;
• inadmisibilitatea cumularii functiilor de presedinte al tarii cu orice alta functie publica, aceasta fiind expresia principiului constitutional de separare a puterilor in stat;
• examinarea oportunitatii introducerii principiilor europene in constitutia si cadrul legislativ relevant din Republica Moldova;
• angajarea actorilor politici in consultari si discutii constructive in vederea punerii in aplicare a principiilor si criteriilor enuntate in aceasta Declaratie.

Subsemnatii:
Sergiu Ostaf, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, CReDO, www.CReDO.md,
Vanu Jereghi, Institutul pentru Drepturile Omului, IDOM, www.IDOM.md,
Liubov Nemcinova, Societatea Internationala pentru Drepturile Omului-sectia din Moldova, www.ISHR.md,

Nota: 11 tari europene, din care 5 din europa centrala au un regim constitutional parlamentar cu alegerea indirecta (parlamentul) a presedintelui tarii, printre care: Albania, Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Malta, Elvetia si Republica Moldova. Înca 13 tari europene cu regim constitutional parlamentar aleg presedintele tarii cu vot direct (vot general): Austria, Bulgaria, Croatia, Finlanda, Irlanda, Islanda, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia.

 

Locuitorii si oaspetii capitalei sunt invitati la traditionala Sarbatoare a capsunei si a mierii de albine. Targul, care este unul de binefacere, va avea loc la 7 iunie, in scuarul magazinului UNIC. Fondurile colectate vor fi directionate pentru sustinerea bolnavilor de cancer, inclusiv a copiilor.

„Ne dorim ca mai multa lume sa constientizeze ca e de datoria societatii sa-i sustina pe cei neajutorati. Statul nu are grija de toti bolnavii, astfel ca trebuie sa implicam comunitatea", a spus pentru Info-Prim Neo Victoria Condrat, responsabila la Fundatia Filantropica Medico-Sociala „Angelus Moldova", coorganizator al actiunii.