Știri sociale

"Amnesty International" Moldova cere autoritatilor sa nu mai exercite presiuni asupra ONG-urilor care se ocupa de protejarea drepturilor omului, transmite Agentia DECA-press.Evgheni Golosceapov, director executiv AE, a declarat, marti, ca dupa evenimentele din 7-8 aprilie, organele de forta au inceput verificarea masiva a mai multor ONG-uri. "Este prima data ca in organizatiile obstesti din Moldova sunt verificate masiv de fisc. De altfel, poate ca este o coincidenta, dar apartamentul meu a fost tinta unui atac cu pietre, iar cablul TV a fost taiat", a specificat Golosceapov. El afirma ca daca autoritatile au decis in asa mod sa-l sperie, au ales o tactica gresita.

"Noi vom continua sa aparam victimele care au avut de suferit in urma evenimentelor din 7-8 aprilie. Pana acum la noi dupa asistenta s-au adresat 150 de persoane", a mentionat el.

AMNESTY INTERNATIONAL
DECLARATIE

AI Index: EUR 59/006/2009
22 iunie 2009

Moldova: Înca mai ramin ingrijorari serioase privind drepturile omului

Amnesty International este ingrijorata de faptul ca dupa doua luni de lademonstratiile din Chisinau - care au urmat dupa alegerile parlamentare din 5aprilie si au dus la dezordinile din 7 aprilie 2009 - un progres neesential afost atins in investigarea sutelor de declaratii privind maltratarea si torturadin partea politistilor. Organizatia este, de asemenea, ingrijorata de faptul caactivistii societatii civile si politicienii de opozitie sunt persecutati sirisca sa faca inchisoare pentru exercitarea pasnica a dreptului la libertateade exprimare, precum si de faptul ca ONG-urile locale sunt persecutate aparentpentru activitatile acestora de monitorizare a drepturilor omului. Alegerilerepetate sunt programate pentru 29 iulie, iar Amnesty International ii estefrica de un nou val de incalcari ale drepturilor omului.

Tortura si maltratarea

Amnesty International a atras in mod repetat atentia asupra faptului ca torturasi maltratarea persoanelor aflate in custodia politiei constituie o problemasistematica in Moldova. Esecul in desfasurarea investigatiilor efective aleafirmatiilor de tortura si in atragerea la raspundere a celor vinovati augenerat imunitate larg raspindita pentru astfel de actiuni.

Într-o decizie emisa pe 16 iunie 2009 impotriva Moldovei, Curtea Europeana aDrepturilor Omului a conchis ca Serghei Gurgurov a fost supus torturii in anul2005, plingerea lui nu a fost investigata in modul corespunzator, iar el a fostlipsit garantii legale efective. Decizia prevede ca "procuratura nu aintreprins nici un efort autentic de a investiga cazul si a descoperi adevarul.Din contra, exista motive de crezut ca aceasta a incercat sa acopere faptele sisa creeze impedimente astfel incit sa faca imposibila identificarea sipedepsirea celor vinovati".

Sute de oameni au fost retinuti in timpul si nemijlocit dupa demonstratii.Retinerile continua pe masura ce colaboratorii politiei studiaza materialelevideo cu evenimentele respective. Nu este cunoscut numarul exact al celorretinuti, dar reiesind din relatarile o­nG-urilor locale, „MEMORIA", Promo-Lex,Institutul pentru Drepturile Omului, CReDO si altele, circa 150 oameni aurelatat ca au fost maltratati de politie. Avocatii reprezentanti ai victimelortorturii si altor tipuri de maltratare din partea politiei, au mentionat faptulca investigarea acestor plingeri nu s-a prea miscat din loc; trezesteingrijorari faptul ca unul dintre avocati a confirmat ca majoritatea clientilorlui si-au retras plingerile de maltratare, facind referire la hartuirea decatre colaboratorii locali de politie.

Amnesty International considera binevenit faptul ca autoritatile moldovenestiau invitat un expert international in medicina legala sa participe la autopsiacadavrului lui Valeriu Boboc, care a decedat in circumstante controversate intimpul demonstratiilor din 7 aprilie. Dar, totodata, face apel catre autoritatisa asigure investigarea prompta, independenta, impartiala si exhaustiva atuturor plingerilor de maltratare de catre politie si ca oricine va fiidentificat in mod echitabil ca fiind responsabil, sa fie adus in fatajustitiei in conformitate cu obligatiile Moldovei in baza legislatiei internationalein domeniul drepturilor omului.

Acuzatii penale motivate politic

În urma demonstratiilor un sir de oameni au fost acuzati de comitereainfractiunilor penale. Amnesty International este ingrijorata de faptul capolitia si procurorii ar putea sa nu faca distinctie intre cei care si-auexercitat pasnic dreptul la libertatea de exprimare si intrunire si ceisuspectati de comiterea actelor de violenta.

Pe 12 iunie, Dorin Chirtoaca, Primarul Chisinaului a fost acuzat de"organizarea dezordinilor in masa" si de tentativa de lovitura de stat,infractiune pasibila de pedeapsa maxima de 15 ani privatiune de libertate.Reiesind din declaratiile avocatului acestuia, acuzatiile sunt motivatepolitic. Dorin Chirtoaca este membru al Partidul Liberal si si-a declaratintentia de a candida in cadrul alegerilor parlamentare din 29 iulie. Acesta acondamnat de asemenea public incalcarile comise de politie in timpuldemonstratiilor. Avocatul acestuia a comunicat Amnesty International ca acestaa fost prezent la demonstratiile din 7 aprilie, dar convingea oamenii sa nurecurga la violenta.

Amnesty International ramine a fi ingrijorata de faptul ca Natalia Morari siGhenadie Brega au fost si ei acuzati de "organizarea dezordinilor inmasa". Ambii au fost in rindul unui grup de activisti ai societatiicivile, care a organizat la 6 aprilie un eveniment pasnic "ziua de doliunational", pentru a protesta impotriva rezultatelor alegerilor parlamentare dinMoldova. Acestia au informat autoritatile despre aceste planuri, in conformitatecu legea. Acestia au anuntat despre actiunile de protest planificate prinintermediul retelelor sociale din internet, prin mesaje pe telefoanele mobile,precum si din gura in gura. Natalia Morari a relatat Amnesty International caei se asteptau sa vina cel mult 300 de tineri si au ramasi uimiti cind li s-aualaturat tocmai 10,000 oameni, inclusiv liderii tuturor partidelor de opozitiemajore. În prezent, acestia sunt in asteptarea procesului de judecata.

Într-un raspuns standard la apelurile Amnesty International in sustinereaNataliei Morari si a lui Ghenadie Brega, Procuratura Generala a declarat ca"doar participantii activi la actiunile ilegale, calificati de legea penala sianume persoanele care au aplicat violenta impotriva reprezentantilor fortelorde ordine, au distrus, sau au indemnat la incendierea si distrugereaproprietatii publice, au fost retinuti si urmariti penal".

Amnesty International considera ca Natalia Morari, Ghenadie Brega si DorinChirtoaca au fost acuzati de comiterea de infractiuni penale pentru exercitarealegitima a dreptului acestora la libertatea de exprimare, iar daca vor ficondamnati, Amnesty International ii va considera prizonieri de constiinta.

Hartuirea aparatorilor drepturilor omului si a organizatiilor societatii civile

Într-o scrisoare catre Primul Ministru, la 29 aprilie, Amnesty Internationalsi-a exprimat ingrijorarea referitor la faptul ca cel putin sapte o­nG-uri,inclusiv oficiul local al Amnesty International, au primit scrisori din parteaMinisterului Justitiei datate cu 16 aprilie. Scrisorile cereau ca fiecareorganizatie sa-si explice pozitia vizavi de revolte, si sa expuna masurileluate de organizatie pentru prevenirea si oprirea violentei, precum si pentruasigurarea respectarii Legii cu privire la intruniri. Aceste sapte organizatiisi altele patru au primit de asemenea somatii neasteptate din parteainspectoratelor fiscale locale, datate cu 24 aprilie, in care li se cerea saprezinte pina la 28 aprilie documentele financiare pentru anii 2008 si 2009, sisa identifice sursele lor de venituri si cheltuieli. La 28 aprilie, oficiulAmnesty International in Moldova a fost vizitat de reprezentantiiinspectoratului fiscal local, care au cerut ca organizatia sa prezinte o copiecu lista membrilor care au depus cotizatii de membru. În plus, timp de citevazile incepind cu 9 aprilie, oficiul Amnesty International Moldova a fostsupravegheat de persoane neidentificate.

Într-un raspuns adresat Amnesty International pe 22 mai, Ministerul Justitiei adeclarat ca actiunile autoritatilor fiscale de stat nu au legatura cu actiunileMinisterul Justitiei si ca Ministerul Justitiei a actionat in conformitate culegea. Autoritatile fiscale de stat nu au dat nici o explicatie.

Amnesty International indeamna autoritatile din Moldova nu doar sa asiguredesfasurarea nestingherita a activitatii aparatorilor drepturilor omului, darsi sa le asigure protectia impotriva "violentei, amenintarilor, razbunarii,discriminarii ostile de facto sau de jure, presiunii sau oricaror alte actiuniarbitrare" legate de activitatea lor in domeniul drepturilor omului, inconformitate cu Declaratia Organizatiei Natiunilor Unite privind Drepturile siResponsabilitatile Indivizilor, Grupurilor si Organelor Societatii dePromovare si de Protejare a Drepturilor Omului si a Libertatilor FundamentaleUniversal Recunoscute.

Pentru mai multe informatii, contactati: Inna Guleac, Ofiter de presa, AmnestyInternational Moldova,  tel: (+373-22) 83-58-08, mob. (+373) 69 33 78 41,e-mail: media@amnesty.md.


Inna Guleac,
Press Officer,
Amnesty International Moldova

www.Amnesty.MD
tel.: /+373-22/ 83-58-08, ext. 13
fax: /+373-22/ 290-927
mob.: + 373-69-33-78-41
mob.: + 373-79-99-35-30
e-mail: media@amnesty.md

Studiul asupra influentei cetatenesti a fost realizat de Sarah Goff, absolventa a Universitatii Princeton cu ocazia reuniunii Midwest Political Science Association din 2008 si urmareste construirea unui raspuns la problema slabei influentari a procesului international de luare a deciziilor de catre cetateanul obisnuit, ridicata de Robert Dahl (important politolog contemporan). Autoarea incearca sa atace prin mai multe argumente ideea lui Dahl ca o astfel de participare nu este fezabila. Dimpotriva, ea este posibila, dar greu de pus in practica.

Argumentatia incepe prin expunerea motivatiilor de participare, motivatii instrumentaliste (cetateanul doreste sa se implice in anumite politici care il intereseaza in mod particular) si motivatii etice (determinate de simtul civic). Totusi, scopul participarii nu este in principal acela de a influenta personal procesul guvernarii, ci acela de respectare a datoriei civice pentru realizarea binelui public, datorie ghidata de valori (un exemplu dat este acceptarea efectuarii stagiului militar datorita constientizarii importantei lui pentru siguranta nationala). Astfel, datoria civica este factorul principal care determina implicarea cetateanului.

Ca replica la teza lui Dahl potrivit careia nu exista un proces democratic de luare a deciziilor in care cetateanul obisnuit sa aiba un cuvant de spus, Goff da o solutie pentru ca participarea publica sa se concretizeze si sa fie semnificativa - guvernul va trebui intotdeauna sa asigure rezolvarea problemelor de prim interes. De asemenea, este reluata o afirmatie a Nadiei Urbinati care introduce o alta idee esentiala si anume ca trebuie facuta intotdeauna diferenta intre definirea democratiei ca practica participativa si ca sistem de guvernare (democratia participativa presupune nu doar delegarea unor reprezentanti, ci si mentinerea contactului si a dialogului intre acestia si electorat, electorat ce constituie sursa legitimitatii regimului). Studiul se concentreaza asupra teoriei democratiei deliberative, concept introdus pentru prima data de Gutmann si Thompson ( cetateanul poate influenta politicile guvernului fiind activ in dezbaterile publice), asupra teoriei liberale, explicata de John Rawls (cetatenii au legitimitatea de a influenta politicile daca pot argumenta ca viziunea lor este conforma cu binele public) si teoriei constitutionale, conceputa de Eisgruber (constitutia reprezinta cadrul pentru o auto-guvernare a cetatenilor).

Potrivit lui Goff, procesul de luare a deciziilor de catre cetateni nu se desfasoara doar in cadrul statului-natiune, in afacerile interne, ci si in cadrul international, cadru ce favorizeaza eficientizarea participarii. O alta teza combatuta de Sarah Goff este aceea ca un cetatean obisnuit este incapabil sa influenteze orice fel de actiune, forta sa fiind nula in raport cu grupul din care face parte. Autoarea demonstreaza ca elementul crucial nu este dimensiunea, ci eficienta guvernului si managementul problemelor politice. În ceea ce priveste complexitatea deciziilor si problemelor internationale, Dahl afirma ca majoritatea cetatenilor nu sunt familiarizati sau nu au competenta necesara de a evalua situatii internationale. De asemenea, problemele interne sunt considerate a fi mai importante decat cele externe. Totusi, se poate afirma ca nu doar problemele externe sunt complexe ci si cele interne, asadar, spune Sarah Goff, cetatenii pot intelege si problemele internationale. Continuand sa raspunda argumentelor lui Dahl, autoarea neaga ipoteza ca dezbaterea internationala nu include si cetatenii obisnuiti. Din contra, daca cetatenii sunt interesati de problema respectiva, ei isi vor da toata silinta sa se informeze si sa se implice, facand o alegere rationala, bine gandita.

Atingand problema raportului intre cooperarea internationala si participarea publica, autoarea constata ca apartenenta unei tari la diferite organizatii internationale favorizeaza participarea cetateanului. Cooperarea internationala are efecte in democratizarea regimurilor, fapt ce are drept consecinte cresterea participarii, masurata prin influenta asupra procesului de decizie. Desi cooperearea internationala inseamna compromis, negociere, deci ajustarea politicii interne pentru respectarea unor norme, exista intotdeauna avantaje si parti bune. Este vital ca reprezentantii cetatenilor sa stie sa echilibreze cerintele organizatiilor internationale cu dorintele cetatenilor. Astfel, pentru pastrarea unor angajamente democratice trebuie sa se tina cont de necesitatile cetatenilor si de prioritatile comunicate de acestia. Pentru ca acest lucru sa se intample, este nevoie de un bun management si, in acelasi timp, trebuie sa se tina cont de faptul ca participarea publica creste calitatea actului de guvernare.

În ceea ce priveste birocratia, Goff, mai optimista decat Dahl, sustine faptul ca procesele de luare a deciziilor pot fi eficiente daca nivelul de birocratie este scazut. Reluand argumentatia, Goff afirma ca Dahl nu reuseste sa isi sustina cele 2 argumente: birocratia ca obstacol in calea accesului cetatenesc la procesul de luare a deciziilor si inexistenta participarii publice. Pentru a preveni lipsa transparentei si a eficacitatii acuzate de Dahl, solutia este alegerea unor delegati reprezentativi, care va dovedi gradul de interes pentru politica.

În incheierea articolului, Sarah Goff concluzioneaza ca influenta cetateanului poate exista doar in contextul unui guvern capabil de politici eficiente si ca procesul luarii deciziilor poate fi un prilej pentru a mentine eficacitatea participarii cetatenilor cu privire la politicile pe care acestia le considera importante. Un posibil raspuns la intrebarea pusa inca din titlul studiului, avand in vedere argumentatia autoarei, este ca modelul sceptic al lui Dahl privind influenta cetateanului aupra procesului de luare a deciziilor nu este intemeiat in totalitate.

 

prezentare realizata de Elena Bunaoara, 
voluntara CeRe

 

http://www.ce-re.ro