Știri sociale

Fiind cititori fideli cunoaşteţi deja că atât în raionul Criuleni, cât şi în raionul Sîngerei este implementat conceptul de LIDER LOCAL. Era de aşteptat faptul ca la tinerii activi din aceste raioane să apară dorinţa de a face cunoştinţă şi a împărtăşi atâtsuccesele, cât şi eşecurile propriilor experienţe. Astfel la data de 2 august 2008 tinerii activi din Criuleni au fost primiţi cu multă ospitalitate la Centrul de Resurse pentru Tineri „Progres” din orăşelul Sîngerei.

Pentru a sparge barierele  psihologice şi a crea o atmosferă de încredere reciprocă care să predispună spre o comunicare cât mai eficientă, moderatorii au propus o serie de jocuri de cunoaştere şi jocuri de colaborare care au ca scop creşterea gradului de participare individuală, formarea capacităţii de rezolvare în colectiv a unor probleme. Scopul fiind îmbunătăţirea spiritului de echipă, înlăturarea barierelor şi stereotipurilor psihologice, creşterea încrederii în sine a jucătorilor şi creşterea solidarităţii.

Tinerii din Criuleni au avut deosebita ocazie să cunoască povestea de succes a înfiinţării Centrului de Resurse pentru Tineri „Progres”, tinerii din Sîngerei şi fondatorii centrului au relatat şi demonstrat în fotografii etapele creării, munca asiduă depusă şi credinţă neclintită în visul lor.

Tinerii din Sîngerei au fost plăcut surprinşi de rezultatele proiectelor implementate de tinerii din Criuleni, au identificat obstacole comun întâlnite şi au împărtăşit modalităţi de soluţionare, astfel urmând ca practicile de succes să fie preluate de alte comunităţi.

Liderii locali în formare au petrecut timpul eficient, s-au simţit bine, astfel cresc şansele să devină prieteni şi să stabilească relaţii de lungă durată în scopul soluţionării problemelor cu care ei se confruntă la ei în comunitate.

Următoarea activitate de acest tip se preconizează să fie desfăşurată în oraşul Orhei, unde vrem să lansăm Cursul Practic de Liderism pentru a dezvolta LIDERI LOCALI.

http://www.liderlocal.com

Un an după războiul dintre Georgia şi Federaţia Rusă, mii de civili rămîn în continuare departe de casele lor, cu puţine şanse de a se întoarce în viitorul apropiat. Aceştia, împreună cu mulţi dintre cei care au reuşit totuşi să se întoarcă, se confruntă cu perspectiva unui viitor incert, a declarat Amnesty International într-un raport publicat astăzi.

”Sute de mii de persoane trebuie să se confrunte cu o nouă realitate, generată de conflict, iar autorităţilor le revine responsabilitatea de a asigura ca adaptarea să fie cît mai uşoară. Şi tot responsabilitatea autorităţilor este să facă dreptate şi să despăgubească victimele conflictului”, a declarat Nicola Duckworth, Directorul Programului pentru Europa şi Asia Centrală Amnesty International.

”Autorităţile tuturor părţilor implicate în conflict au obligaţia de a garanta întoarcerea în siguranţă, fără discriminare, a oamenilor strămutaţi şi să ofere posibilitatea ca aceştia să devină stăpînii propriului destin.”

Aproximativ 192,000 de persoane au fost dislocate în timpul desfăşurării războiului, care a izbucnit în noaptea din 7 spre 8 august 2008. Din cele 38.500 de persoane care au părăsit Osetia de Sud pentru a se refugia în Federaţia Rusă, conform unor estimări prealabile, doar 4,000 nu au reuşit să se întoarcă. De asemenea, 30,000 din circa 138.000 de etnici georgieni dislocaţi din cauza conflictului, nu se pot întoarce la casele lor. Din restul, aproximativ 18,500 de etnici georgieni, care au părăsit Osetia de Sud şi districtul Akhalgori, pot fi consideraţi refugiaţi pe termen lung.

Majoritatea dintre persoanele dislocate au beneficiat de adăposturi şi despăgubiri. Optsprezece mii de persoane, la momentul de faţă, trăiesc în 36 spaţii locative noi în zonele rurale şi urbane, dotate cu mobilier şi obiecte de primă necesitate. Potrivit celor spuse reprezentanţilor Amnesty International, cele mai importante probleme cu care se confruntă rămîn unele din locuinţele noi ce sunt amplasate în zone izolate. Acest fapt limitează acesul la spitale şi şcoli, iar cel mai important, la locuri de muncă, făcîndu-i să fie dependenţi de ajutorul umanitar.

Raportul Amnesty International întitulat “Civilii în urma războiului: Un an după conflictul ruso-georgian” analizează în detaliu problemele cu care se confruntă refugiaţii, care încearcă să-şi reconstruiască vieţile şi, mai ales, situaţia precară şi de nesiguranţă în care se află aceştia, în timp ce nimeni nu a fost tras la răspundere pentru numeroasele încălcări ce cad sub incidenţa dreptului internaţional, care au avut loc în timpul desfăşurării conflictului.

O mare provocare rămîne a fi securitatea în regiunea de conflict, unde cîteva regiuni au rămas depopulate. Mai mult decît atît, mulţi dintre etnicii georgienii care s-au reîntors în regiunile din apropierea Osetiei de Sud nu mai au acces la propriile terenuri agricole şi livezi, deoarece acestea acum sunt amplasate pe teritoriul aflat sub jurisdicţia autorităţilor “de facto” ale Osetiei de Sud, sau deoarece teritoriile regiunii respective nu a fost asanate de materiile explozive.

Lipsa unei linii de demarcare exacte între teritoriul Georgiei şi a Osetiei de Sud, stabilită după încetarea ostilităţilor, continuă să fie o cauză a insecurităţii.

Situaţia este agravată şi de faptul că, imediat după închiderea misiunilor de monitorizare ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi ONU, nu este posibilă desfăşurarea unei misiuni de cercetare a comunităţii internaţionale, în timp ce unica echipă de observatori autorizaţi, cea a misiunii de monitorizare a UE, are acces interzis în regiunile aflate sub controlul autorităţilor “de facto” din Osetia de Sud (şi în altă regiune separatistă georgiană – Abhazia).

“Autorităţile părţilor implicate în conflict trebuie să garanteze, fără discriminare, siguranţa tuturor persoanelor din zonele afectate de conflict, precum şi a celor care au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele, dar care acum îşi doresc să se întoarcă. Preocupările de ordin politic nu trebuie să împiedice părţile implicate în conflict să-şi îndeplinească obligaţiile, asumate în cadrul dreptului internaţional, de a asigura respectarea drepturilor persoanelor aflate sub jurisdicţia lor”, a declarat Nicola Duckworth.

În urma misiunilor de cercetare, realizate de către Amnesty International imediat după încetarea conflictului, au fost descoperite dovezi semnificative a faptului că în timpul ostilităţilor militare şi după acestea, au fost comise crime de război şi posibil chiar crime împotriva umanităţii. Forţele armate georgiene, se pare, nu au întreprins nici o măsură corespunzătoare pentru a asigura protecţia populaţiei civile, mulţi dintre care au fost ucişi în timpul asaltului asupra oraşului Tskhinvali, în noaptea din 7 spre 8 august 2008. Potrivit informaţiilor raportate, miliţiile Osetiei de Sud au jefuit şi distrus locuinţele şi proprietăţile civile în cîteva sate din Osetia de Sud, populate majoritar de etnici georgieni. De asemenea, în aceste rapoarte este menţionat faptul că forţele ruse nu au reuşit să întreprindă nici o măsură adecvată pentru a preveni asemenea acţiuni. Atacurile organizate de forţele aeriene şi artileria rusă au lovit regiunile rurale şi urbane, iar unele atacuri au fost fie la întîmplare sau direct ţintite asupra populaţiei civile. Atît armata georgiană, cît şi cea rusă au folosit bombe cu fragmentaţie.

”Trebuie de menţionat faptul că, nimeni nu a fost tras la răspundere, nici autorităţile Federaţiei Ruse şi nici cele din Georgia, nu au încercat să stabilească cine este responsabil pentru încălcările flagrante ale dreptului internaţional sau naţional, care au fost comise în timpul conflictului şi în perioada post-conflict”, a declarat Nicola Duckworth.

”Nu există şansa unei reconcilieri, nu există şansa unei păci durabile, dacă nu se cunoaşte adevărul şi dacă nu sunt găsiţi vinovaţii”.

Amnesty International face apel către părţile implicate în conflict de a întreprinde măsurile necesare pentru a asigura realizarea unor cercetări prompte, independente, minuţioase şi imparţiale referitor la declaraţiile precum că forţele lor armate au comis crime pe parcursul desfăşurării conflictului, ce cad sub incidenţa dreptului internaţional, inclusiv crime de război. În cazul în care există dovezi suficiente, părţile trebuie să asigure faptul că orice persoană responsabilă şi suspectată de comiterea crimelor ce cad sub incidenţa dreptului internaţional să fie trasă la răspundere, într-un proces de judecată echitabil, care corespunde standardelor internaţionale.

Informaţii suplimentare găsiţi în rapoartele în limba engleză:

Civilians in the line of fire: the Georgia-Russia conflict;

Civilians in the aftermath of War: The Georgia – Russia conflict one year on.

Rezumate ale rapoartelor în limba rusă:

Мирные жители на линии огня: грузино-российский конфликт;

Мирные жители и последствия войны: грузино-российский конфликт год спустя.

Patru posturi de televiziune - N4, NIT, Moldova 1 si Eu TV, au admis, in perioada campaniei electorale, abateri serioase de la deontologia profesionala, legislatia in domeniu si standardele internationale. Aceasta este concluzia raportului final de monitorizare a 9 canale TV in perioada electorala, realizat de catre Asociatia Presei Electronice.

“Aceste posturi au prezentat in programele de stiri in mod inechitabil, disproportionat si tendentios actorii politici si acest lucru nu a contribuit la o alegere libera si corecta a populatiei”, a declarat astazi, intr-o conferinta de presa, coordonatorul proiectului APEL, Vasile State.

Potrivit raportului, NIT si N4, in mod deosebit, dar si Moldova 1, au mediatizat masiv in stiri, in context pozitiv, reprezentantii Partidului Comunistilor, precum si ai Partidului Popular Crestin-Democrat, iar Eu TV a favorizat in stiri, in exclusivitate, membrii PPCD.

Totodata, aceste patru televiziuni au prezentat masiv, dar in context negativ, reprezentantii partidelor de opozitie. N4 si NIT in special, dar si Moldova 1 si Eu TV au avut o atitudine defavorizanta exclusiv pentru PLDM, PL, AMN si PD.

In acelasi timp, PRO TV si TV 7 au adoptat o atitudine mai echilibrata si, alaturi de Prime si TVC 21, care au avut mai putine programe relevante, nu au admis incalcari grave.

Raportul cuprinde perioada de monitorizare 17 iunie - 29 iulie si a fost realizat de APEL, cu suportul Delegatiei Comisiei Europene, Fundatia Soros-Moldova si Fundatia Eurasia.

Pe de alta parte, Compania publica “Teleradio-Moldova” sustine ca nu a facut partizanat politic si nici propaganda pentru vreun partid, in campania electorala.

Potrivit unui raport intern de monitorizare, prezentat ieri de compania publica, Moldova 1 ar fi respectat regula “trei treimi”, care prevede prezenta in proportii egale a Guvernului, partidului de guvernamant si partidelor de opozitie. Astfel, in campania electorala la Moldova 1, Guvernul a fost prezentat timp de 5678 secunde, PCRM – 14770 secunde, iar partidele de opozitie – 60082.

Teleradio-Moldova sustine ca diferenta mare dintre raportul intern si cele prezentate de societatea civila se datoreaza unor interese, care ar sta in spatele realizatorilor lor.

Stirea Zilei