Știri sociale

Cel puțin 30 de tineri, fete și băieți, din localitățile raionului Ialoveni, care, la moment, nu sunt încadrați profesional și nu urmează programe educaționale sau de formare vor beneficia de servicii sociale de calitate în cadrul unui proiect implementat de Asociația Obștească Eco-Răzeni, cu suportul Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova.

Prin crearea Centrului de (re)integrare socială a tinerilor cu oportunități reduse din localitățile raionului Ialoveni, AO Eco-Răzeni își propune să faciliteze accesarea, de către tineri, a serviciilor de informare, consiliere, educație extracurriculară, facilitare a accesului pe piaţa muncii, la locuinţă, la servicii medicale şi de educaţie, la servicii de formare, reconversie profesională și de orientare vocaţională. În cadrul proiectului, tinerii vor mai beneficia de activităţi de petrecere a timpului liber, precum și de masă caldă și/sau rece (în funcție de resursele disponibile), în concordanță cu nevoile individuale identificate.

„Inițiativele dezvoltate până acum de AO Eco-Răzeni au creat un impact real în comunitățile din Moldova. Sperăm că și acest proiect va servi drept exemplu de succes pentru alte localități și organizații în materie de contribuție activă la dezvoltarea unei democrații și economii funcționale la nivel local. Tinerii care nu au o ocupație pot fi o resursă valoroasă pentru comunități, deaceea investiția în viitorul lor prin intervenții eficiente este cea mai bună soluție. Fundația, împreună cu partenerii, susține organizațiile să devină piloni în crearea comunităților incluzive și prietenoase persoanelor din grupurile vulnerabile”, a spus, la evenimentul de lansare a proiectului Petru Culeac, director executiv al Fundației Soros Moldova.

Tudor Mancaș, secretar general la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a apreciat drept binevenită inițiativa de creare a Centrului de (re)integrare socială la Răzeni, spunând că doar cu eforturi comune se va reuși reducerea numărului tinerilor dezavantajați, dezvoltarea serviciilor de integrare și facilitarea accesului lor la serviciile de care au nevoie. Reprezentantul Ministerului a reiterat angajamentul Guvernului de a deveni partenerul actorilor societății civile în soluționarea problemelor la care sunt expuși tinerii.

Noul serviciu social va activa în satul Răzeni, oficiul Eco-Răzeni, cu implicarea a 5 specialiști. Anual, circa 50 de fete și băieți aflați în dificultate, cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani din localitățile raionului Ialoveni, vor beneficia de servicii sociale integrate şi facilităţi sporite de incluziune.

Serviciul va fi prestat de către AO Eco-Răzeni în parteneriat cu Consiliul raional Ialoveni și alți actori comunitari. „Aș vrea să cred că relațiile de colaborare fructuoasă cu AO Eco-Răzeni, stabilite de mai bine de 10 ani, vor aduce și de această dată rezultate frumoase sub aspectul implicării și participării tinerilor, inclusiv a celor din categoriile vulnerabile, la dezvoltarea comunităților raionului Ialoveni”, a menționat Mihail Silistraru, președintele raionului Ialoveni.

„Împreună cu partenerii de implementare și autoritățile publice locale și centrale (Primăria Răzeni, Consiliul raional Ialoveni, Ministerul Muncii și Protecției Sociale), ne propunem să contribuim la îmbunătățirea politicilor publice în domeniu, să dezvoltăm servicii sociale care să susțină procesul de învățare și integrare socială a tinerilor din Moldova, astfel ca cei din categoriile cu risc de excluziune să beneficieze de servicii de calitate”, a concluzionat directorul executiv al AO Eco-Răzeni, Sergiu Gurău.

Agenda evenimentului a cuprins și o sesiune participativă – Vocea tinerilor NEET, panel de discuții cu potențiali beneficiari ai proiectului, în cadrul căruia au fost dezbătute teme de interes precum nevoile și dificultățile de angajare a tinerilor, susținerea activităților de lucru cu tinerii, standarde și metode de lucru cu tinerii, instrumente de monitorizare și impactul activităților cu tinerii.

AO Eco-Răzeni este una din cele 11 organizații care au beneficiat de finanțare la runda a doua a Programului de granturi desfășurat în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis. În total, în cadrul acestui proiect, 39 de organizații ale societății civile de nivel local beneficiază de granturi și de asistență calificată pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare eficiente și incluzive.

Pentru un serviciu social calitativ și durabil este esențial ca riscurile și vulnerabilitățile să fie identificate și evaluate încă la etapa de creare, ca ulterior să fie elaborate și strategii de gestionare a riscurilor. Tot la etapa de creare, organizația trebuie să-și planifice strategii de asigurare a rezilienței serviciului, astfel ca acesta să nu dispară urmare a unor vulnerabilități sau șocuri. Sunt două dintre elementele principale ale instruirii desfășurate timp de două zile (21 și 22 iunie) de Keystone Moldova la Bălți, pe tema gestionării riscurilor și asigurarea rezilienței, pentru organizațiile societății civile din zona de Nord a țării, care dezvoltă servicii sociale cu sprijinul Uniunii Europene.

Ludmila Jalbă conduce Asociația părinților persoanelor cu dizabilități „Eternitate” din Fălești și în prezent este în proces de creare a unui serviciu social absolut nou pentru raion – Casă Comunitară pentru persoane cu dizabilități mintale și psihosociale. Două riscuri la care ea atrage atenția în mod special sunt posibila neonorare de către partenerul de proiect a obligațiilor contractuale și selectarea adecvată a personalului care urmează să fie anagajat. „Încă la etapa de scriere a conceptului serviciului, trebuie identificate riscurile și discutate responsabilitățile fiecărei părți, pentru ca partenerul de proiect, în cazul nostru, administrația publică locală, să înțeleagă care îi este menirea și ce trebuie să facă pentru ca serviciul într-adevăr să fie de bună calitate și să fie durabil în timp. Respectiv, acordul de parteneriat trebuie să conțină clauze specifice, cu responsabilități bine formulate și chiar ca parte a acordului să fie un plan de acțiuni pe un termen concret. Am avut o experiență anterioară când organizația parteneră nu-și onora la timp obligațiile și astfel a apărut riscul să nu putem implementa la timp proiectul și, respectiv, să nu obținem rezultatele planificate”, explică Ludmila Jalbă. Un al doilea risc ar fi, în opinia sa, selectarea necorespunzătoare a personalului angajat: „În special într-un serviciu ca al nostru, dedicat persoanelor cu dizabilități psihosociale, este riscul ca specialiștii angajați să muncească un timp scurt, să nu se regăsească în această muncă și să plece. De aceea este important ca ei să fie bine instruiți, să înțeleagă care le sunt responsabilitățile și atribuțiile în cadrul serviciului și să răspundă nevoilor beneficiarilor”.

De cealaltă parte, Veronica Rotaru, specialistă principală în cadrul Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului Fălești, cel mai important prestator public de servicii sociale, care deține și rolul de partener de implementare pentru unele organizații ale societății civile (OSC), vede riscuri majore în fluctuația de cadre din sistemul serviciilor sociale, dar și diferențele de viziuni la decidenții politici care iau decizii în privința serviciilor sociale. „Sunt președinți de raion sau primari care manifestă preocupare pentru crerea și menținerea serviciilor sociale, dar sunt și dintre cei care, dimpotrivă, vin în funcție și, din anumite motive, nu au nici un interes să le susțină și dezvolte. Acesta este un mare risc pentru buna funcționare și pentru reziliența serviciilor sociale. În acest caz soluția e informarea. Primarii, consilierii trebuie duși în teritoriu, să vadă pe teren beneficiarii, să discute cu ei și cu specialiștii din teren și astfel vor deveni mai bine informați și sensibili la problemele grupurilor vulnerabile”.

Ludmila Jalbă și Veronica Rotaru, deși au experiență în gestionarea serviciilor sociale, spun că la instruirea desfășurată de Keystone Moldova au reușit să-și sintetizeze cunoștințele și abilitățile și astfel se simt mai pregătite pentru a asigura buna funcționare a serviciilor de care sunt responsabile. „Important e să te asiguri, la creare, că serviciul pe care îl lansezi este cu adevărat necesar comunității. În acest caz el va fi și rezilient și nu va dispărea la primul șoc”, spune Ludmila Jalbă cu referire la reziliența serviciilor sociale.

Formatoarea instruirii, Valentina Prițcan, dr., conf. universitar, a apreciat faptul că unele dintre organizațile participante au deja elaborate la nivel de organizație planuri de dezvoltare strategică care includ și managementul riscurilor, iar altele chiar au managementul schimbării ca prioritate organizațională. „Totuși, organizațiile care au aceste documente sunt puține, ceea ce denotă că pe acest segment avem mult de lucrat, or, competențele sunt doar inițiale, nu sunt competențe avansate de gestionare a riscurilor. În schimb, atunci când am realizat sarcini practice am conchis că reprezentanții organizațiilor au înțeles și și-au dezvoltat o viziune comună cu referință la riscuri, la toleranță la risc, toleranță personală și toleranță instituțională, ceea ce ar însemna asumarea de decizii cu privire la mărimea „poverii” pe care o poate duce pe umerii săi o organizație sau o persoană în raport cu o provocare. Am văzut că s-au descurcat foarte bine la specificarea riscurilor externe, celor operaționale și celor care sunt generate de necesitatea de schimbare organizațională”, apreciază Valentina Prițcan.

„Instruirea este axată pe consolidarea competențelor reprezentanților a 15 OSC-uri beneficiare de granturi și ai autorităților publice locale din 9 unități administrativ teritoriale din regiunea de Nord a țării. Ne-am propus să oferim unele perspective privind managementul riscurilor în procesul de creare și dezvoltare a serviciilor sociale pentru grupurile vulnerabile, precum și stabilirea unor strategii privind dezvoltarea rezilienței și a modalităților de gestionare a vulnerabilității. Este foarte important ca prestatorii de servicii sociale să cunoască mecanismele prin intermediul cărora să răspundă creativ la relațiile și contextele de lucru. Pentru ca să menținem sănătatea relațională și pentru a fi eficienți este necesar să fii rezilient rapid în revenire. În acest scop, prestatorii și dezvoltatorii de servicii sociale trebuie să aplice strategii sustenabile și inovatoare, bazate pe planificarea strategică și sistemică”, a explicat Marcela Dilion-Strechie, manageră de program la Keystone Moldova, organizație parteneră în implementarea proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru.servicii sociale mai bune”. Acest proiect, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis, oferă susținere pentru 40 de OSC-uri din toată țara să dezvolte în următorii doi ani servicii sociale.

O instruire similară Keystone Moldova a desfășurat la începutul lunii iunie pentru organizațiile din zona Centru, iar la 23 și 24 iunie va instrui organizațiile din zona de Sud.

Academia de Studii Economice din Moldova devine prima universitate cu profil economic din ţară care implementează modelul de învăţământ dual, graţie implementării proiectului „COOPERA – Integrating Dual Higher Education In Moldova and Ukraine” (număr de referință: 617490-EPP-1-2020-1-MD-EPPKA2-CBHE-SP), cofinanțat de programul Erasmus+ al Uniunii Europene.

Învățământul dual în ASEM este o noutate pentru sistemul educațional al Republicii Moldova şi va fi aplicat în cadrul programelor de studii „Business şi Administrare” şi „Informatică Aplicată”. Acesta este o oportunitate de a combina dezvoltarea cunoștințelor teoretice cu formarea competențelor practice în medii reale de afaceri. 

Învățământul dual reprezintă o formă alternativă de studii, care în cadrul pregătirii tinerilor specialiști pune un accent semnificativ pe formarea competențelor practice în mediul real de muncă, cu un grad înalt de implicare în acest proces al reprezentanților mediului de afaceri.

În cadrul proiectului COOPERA, a fost realizat un studiu ce a evidențiat faptul, că mediul de afaceri resimte o necesitate acută de specialiști cu studii superioare, dar nu este mulțumit de nivelul de pregătire al absolvenților instituțiilor de învățământ superior. Astfel, principalul obiectiv al sistemului de învăţământ dual este de a contribui la organizarea unui proces de pregătire a viitorilor specialiști, care să asigure economia națională cu cadre înalt calificate, ce posedă nu numai cunoștințe teoretice, dar și abilități practice.

Este necesar ca acest model de învăţământ să țină cont de interesele studenților, care vor avea de realizat mai multe sarcini în comparație cu cei ce studiază în universități în mod tradițional. Trebuie de asigurat un mentorat permanent atât din partea instituțiilor, cât și din partea companiilor, pentru a oferi o ghidare corespunzătoare fiecărei etape a procesului de studiu.

În urma consultării cu reprezentanții companiilor, s-a decis de a opta pentru următorul model de instruire: 60% din numărul total de ore de studiu vor fi petrecute la instituție, 40% la întreprindere. În așa mod, toate prelegerile vor avea loc la universitate, fiind predate de către profesori titulari și de către specialiști atrași din mediul de afaceri. Seminarele și lecțiile de laborator vor fi divizate. O parte din ele vor fi petrecute la universitate, iar cealaltă parte vor fi realizate în cadrul unităților economice, studenţii fiind remuneaţi financiar pe parcursul studiilor. 

Încadrarea studenților în mediul de afaceri va facilita dezvoltarea unui spectru larg de competențe importante pentru viitorii specialiști în acest domeniu. Astfel, vor fi create condiții prielnice pentru dezvoltarea competențelor profesionale specifice, inclusiv în vederea planificării, organizării, gestionării și evaluării activităților. 

Conlucrarea dintre ASEM și agenții economici se va efectua la toate etapele realizării învățământului superior dual. Astfel, entitatea economică va fi implicată în elaborarea planurilor de învățământ în corespundere cu necesitățile actuale și de perspectivă; în selectarea potențialilor studenți din primul an de studii și formarea competențelor profesionale în mediul real de muncă; în asigurarea salariului studenților, pe parcursul întregului proces de formare; să implice studenți pregătiți în dual în soluționarea unor probleme reale ale entității; să fie facilitată angajarea studenților absolvenți, care vor realiza instruirea practică în întreprinderea partener.

Departamentele „Management și Antreprenoriat”, și „Informatică Aplicată în Business”, care au fost alese pentru pilotarea învățământului dual, vor fi responsabile de asigurarea calității procesului educațional derulat în format dual.

Inițial, înmatricularea studenților se va efectua în mod similar pentru toți studenții, care vor fi informați la depunerea actelor, că ulterior o să existe posibilitatea de a alege modul de studiu: tradițional sau dual.

Beneficiile modelului de învăţământ dual pentru studenți:

– Învățare în condiții reale de muncă (acces la echipamente și utilaje, procese de lucru etc.);

– Predarea este efectuată atât de profesori academicieni, cât și de experți din industrie;

– Se identifică cu firma de formare și se integrează treptat în personal;

– Perspective excelente pe piața muncii datorită experienței de lucru valoroase;

– Studentul este remunerat pentru munca prestată pe parcursul procesului de învățământ;

– Studentul se adaptează din anii universitari la cultura organizațională și piața muncii.

Anume introducerea învățământului dual la un nivel superior de formare va permite de a combina eficient dezvoltarea cunoștințelor, abilităților și atitudinilor adecvate fiecărui context prin colaborare cu mediul de afaceri, astfel oferind oportunități de valorificare a competențelor teoretice în sectorul real.