Știri sociale

Гагаузская молодежь получила информацию о недопустимости домашнего насилия. Этому способствовали семинары, которые прошли в декабре 2022 г. в Комратском теоретическом лицее им. Г.А. Гайдаржи. Об этом рассказала Елена Савина, директор организатора мероприятия - Национального института Женщин Молдовы „Равноправие”.

Семинары были также направлен на пропаганду нетерпимости к насилию среди молодежи, представляющих этнические меньшинства РМ.

Это особенно актуально, так как в Молдове в среднем три из четырех женщин (73%) подвергались той или иной форме насилия со стороны своего партнера; три из четырех случаев психологического насилия (71%); один из трех случаев физического насилия на протяжении всей жизни (33%).

Актуальность формирования нетерпимости к насилию у молодежи обусловлена существующими стереотипами. Так, по данным газеты Ziarul de Gardă, по данным одного из опроса было выявлено, что 27,7% мужчин и 17,5% женщин поддержали утверждение: «Женщина должна терпеть насилие, чтобы сохранить семью», а 41,1% мужчин и 19,1% женщин согласились с утверждением: «Бывают случаи, когда женщину нужно бить». Существование таких стереотипов показывает необходимость активно формировать нетерпимость к насилию в Молдове, причём начать такое воспитание необходимо с юного возраста, в молодёжной среде.

В ходе практической части семинаров участники отметили, что в нашем обществе бытует много стереотипов («бьет – значит любит», «нас тоже били и ничего, семью сохранили и детей вырастили»), препятствующих эффективной борьбе с насилием.

Самой большой проблемой остается проблема необращение за помощью со стороны жертв насилия.

Большинство участников семинаров ошибочно считали, что домашнее насилие проявляется в нанесении побоев или применении других физических воздействий. Благодаря проведенным занятиям они узнали, что в не меньшей степени это касается эмоционального насилия, когда один партнер пытается установить власть и контроль над жизнью другого, диктует, как ему поступать, с кем общаться, какую одежду носить, сколько денег тратить, как часто посещать родственников.

В ходе моделирования конкретных примеров участники отметили, что в нашем обществе бытует много стереотипов («бьет – значит любит», «нас тоже били и ничего, семью сохранили и детей вырастили»), препятствующих эффективной борьбе с насилием. Более того, многие до сих пор не видят разницы между актами домашнего насилия и обычными семейными ссорами, которые случаются в любой семье.

Также гагаузская молодежь узнала правду о Конвенции Совета Европы о предотвращении и борьбе с насилием в отношении женщин и домашним насилием (Стамбульской конвенции), восприятие этой конвенции у них улучшилось. Пониманию способствовали семинары, которые прошли в декабре 2022 г. в Теоретическом лицеи им. Д. Карачобан (м. Комрат) для этой категории слушателей. Об этом рассказала IPN Елена Савина, директор Национального института Женщин Молдовы „Равноправие”, организатора мероприятия.

«В октябре 2021 года Молдова ратифицировала Стамбульскую конвенцию и общество сразу же столкнулось с массовой дезинформацией о данной конвенции: многие СМИ дезинформируют общественность, утверждая, что Стамбульская конвенция легализует отнятие детей у родителей. И многие этому верят, так как не знакомы с положениями Стамбульской конвенции. Конвенция была принята недавно, и именно поэтому существует острая необходимость в проведении семинаров для молодежных лидеров по содержанию конвенции», сказала Елена Савина.

По итогам семинаров участники высоко оценили неформальную обстановку мероприятия, получение ими новой и полезной информации. Они поблагодарили организаторов и донора, отметив большую практическую значимость занятия.

Также и молодежь г. Чадыр-Лунга прослушала семинары, посвящённые Конвенции Совета Европы о предотвращении и борьбе с насилием в отношении женщин и домашним насилием (Стамбульской конвенции), восприятие этой конвенции у них улучшилось. Семинары были организованны в декабре 2022 г. в Теоретическом лицее им. М.Чакира г. Чадыр-Лунга. Об этом рассказала Елена Савина, директор организатора мероприятия - Национального института Женщин Молдовы „Равноправие”.

В Молдове доминируют патриархальные отношения к женщинам, в результате чего насилие в отношении женщин является серьезной и широко распространенной проблемой. Гагаузия - самый патриархальный регион Молдовы, и женщины в регионе часто страдают от домашнего насилия.

Однако большой проблемой в этом плане остается необращение за помощью. По мнению гражданского общества, около 73% женщин подвергались насилию. Многие жертвы домашнего насилия часто даже не осознают, что произошел факт насилия, т.к. считают, что домашнее насилие проявляется в физических воздействиях. Поэтому факты эмоционального, психологического насилия, как и экономического насилия часто игнорируются.

В ходе моделирования конкретных примеров участники семинаров отметили, что многие не видят разницы между актами домашнего насилия и обычными семейными ссорами, которые случаются в любой семье, рассказали, что в нашем обществе бытует много стереотипов («бьет – значит любит», «нас тоже били и ничего, семью сохранили и детей вырастили»), препятствующих эффективной борьбе с насилием.

По итогам семинаров участники высоко оценили неформальную обстановку мероприятий, получение ими новой и полезной информации. Они поблагодарили организаторов и донора, отметив большую практическую значимость занятия.

Семинары был организованы Национальным институтом женщин Молдовы «Равноправие» в рамках проекта по борьбе с насилием в отношении женщин, финансируемого за счет гранта Института по освещению войны и мира при поддержке Правительства Соединенного Королевства Великобритании и Северной Ирландии.

În perioada 2020-2023 în ASEM derulează Proiectul „DEZVOLTAREA POLITICILOR PE PIAȚA MUNCII ÎN VEDEREA SPORIRII OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ” cu cifrul: 20.80009.1606.09.

Scopul proiectului este de cercetare a comportamentului pieței muncii din Republica Moldova, inclusiv cererea de forță de muncă exprimată prin aspectele calitative cu referire la necesitățile de competențe generale și profesionale solicitate din perspectiva angajatorilor, precum și analiza cantitativă privind implementarea politicilor pieței muncii prin prisma indicatorilor de performanță.

Pentru atingerea scopului proiectului, au fost stabilite OBIECTIVELE ETAPEI 2022:

• Evaluarea aspectelor cantitative ce caracterizează piața muncii din Republica Moldova, prin evidențierea riscurilor din partea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea organizațiilor cu resursele umane necesare, în contextul înregistrării unui deficit sporit de forță de muncă.
• Analiza pe bază de chestionar a consecințelor economice și sociale ale crizei pandemice COVID-19 asupra activității organizațiilor, precum și impactul acestora asupra parcursului profesional al angajaților.
• Aprecierea elementelor flexicurității muncii din partea angajatorilor autohtoni, ca opțiune strategică de implementare a acestora pe piața muncii din perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu impact pozitiv asupra sporirii nivelului de ocupare a forței de muncă.
• Evaluarea aspectelor calitative ce caracterizează piața muncii din Republica Moldova, inclusiv a competențelor generale și profesionale care asigură un nivel mai înalt de ocupare a forței de muncă.
• Aprecierea factorilor determinanți cu efecte directe și indirecte asupra dezvoltării capitalului uman pe piața muncii din perspectiva implementării sistemului de învățare pe parcursul întregii vieți.
• Determinarea necesităților viitoare de competențe profesionale în vederea reorientării programelor de formare profesională continuă care să asigure un nivel mai mare de ocupare a forței de muncă.
• Evaluarea metodologiei pentru implementarea politicilor pe piața muncii și a indicatorilor aferenți care vizează anumite categorii de forță de muncă.
• Analiza tendințelor demografice și a consecințelor acestora asupra viitorului pieței muncii din Republica Moldova.

REZULTATELE PRINCIPALE OBȚINUTE ÎN CADRUL PROIECTULUI PENTRU ANUL 2022 sunt:

1. Procesul de îmbătrânire a populației și migrația forței de muncă, în special a celei tinere, accentuează deficitul forței de muncă în Republica Moldova. Deficitul sporit de forță de muncă face ca rata șomajului să fie destul de mică în Republica Moldova. Există discrepanțe destul de mari în ceea ce privește rata de ocupare în aspect teritorial.
2. Deficitul sporit de forță de muncă face ca tot mai multe organizații autohtone să se confrunte cu acoperirea posturilor vacante, respectiv cu atragerea forței de muncă necesară. Cele mai multe din organizațiile respondente se confruntă cu atragerea muncitorilor calificați (48,9%), apoi urmează cele care au probleme în atragerea muncitorilor necalificați (46,6%). Aproape 1/3 din organizațiile respondente se confruntă cu probleme în atragerea specialiștilor cu studii superioare.
3. Elementele ce caracterizează flexibilizarea muncii, ca prim element al flexicurității muncii, au fost apreciate diferit de angajatorii autohtoni. Or, diversificarea formelor de flexibilizare a muncii are efecte pozitive asupra creșterii nivelului de ocupare a forței de muncă.
4. Calitatea resurselor umane are un rol esențial pe piața muncii care contribuie în mod direct la asigurarea unui nivel înalt de ocupare. Nivelul calității resurselor umane, exprimat prin profesionalismul acestora, depinde de mai mulți actori: instituțiile guvernamentale, instituțiile de învățământ, organizații profesionale, companiile și, nu în ultimul rând, de fiecare persoană în parte.
5. Rezultatele cercetării dovedesc faptul că angajatorii simt un deficit de competențe în domeniul IT și cel lingvistic pentru toate categoriile de angajați. Aceste 2 competențe au fost cel mai slab apreciate de respondenți pentru toate categoriile de angajați (personal auxiliar, muncitori, specialiști și manageri).
6. Piața educațională de formare profesională continuă în Republica Moldova nu este suficient de dezvoltată, (doar o apreciere de 3,46) iar multe organizații au anumite reticențe în ceea ce privește calitatea programelor de instruire profesională. Aceasta determină și o apreciere de doar 3,44 din totalul de 5,0 a volumului resurselor financiare alocate pentru instruirea angajaților.
7. În condițiile reducerii populației cu un milion de persoane, în mare parte datorită emigrării populației, forța de muncă s-a redus cu 10%. Îmbătrânirea populației este însoțită inevitabil din perspectiva demografică și de o îmbătrânire a forței de muncă, la care are implicații evoluția speranței de viață care este într-o creștere modestă, comparativ cu statele UE. Reproducerea populației dezavantajează formarea forței de muncă tinere iar migrația reduce participarea în câmpul muncii unde ultimele studii confirmă că încă 15% în special tineri au intenții de strămutare.

REZULTATE CUANTIFICABILE PENTRU ANUL 2022: 

1. A fost elaborat un capitol din monografie care reflectă viziunea angajatorilor privind principalele dimensiuni ale pieței muncii și a modului de implementare a politicilor pieței muncii, în urma prelucrării datelor din chestionar.
2. A fost organizată o manifestare științifică (Masă Rotundă) cu genericul „Politici active pe piața muncii: realități, provocări și perspective pentru Republica Moldova” (26 octombrie 2022) la care au participat peste 60 de invitați din Republica Moldova, reprezentanți ai mediului academic, reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale aferente domeniului de cercetare, precum și reprezentanți ai patronatului din Republica Moldova.
3. Au fost elaborate și publicate 24 de lucrări, dintre care 8 lucrări în Reviste științifice indexate în Baze de Date Internaționale și 16 lucrări în Volumele unor Conferințe Științifice Internaționale desfășurate atât în țară, cât și în străinătate.
4. Au fost înregistrate 16 participări din partea membrilor echipei de cercetare la Conferințele Științifice Internaționale desfășurate atât în Republica Moldova, cât și în străinătate.

Coordonatorul Proiectului „DEZVOLTAREA POLITICILOR PE PIAȚA MUNCII ÎN VEDEREA SPORIRII OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ” cu cifrul: 20.80009.1606.09 este Alic Bîrcă, dr. hab., prof. univ

În Academia de Studii Economice din Moldova este în derulare Proiectul post-doctoral: „Evoluții comportamentale ale consumatorilor de servicii financiar-bancare în noua configurație economică”, cu cifrul 21.00208.0807.14/PD II.

Obiectivul general al Proiectului constă în cercetarea teoretică și practică a comportamentului consumatorilor de servicii financiar-bancare în noua configurație economică din Republica Moldova și formularea unor recomandări de îmbunătățire a reacției băncilor, în sensul adaptării serviciilor acestora la stilul comportamental al consumatorilor, prin elaborarea unor strategii de dezvoltare și de marketing coerente, menite să contribuie la îmbunătățirea relațiilor bancă-client, la consolidarea potențialului financiar al băncilor și clienților acestora.

În activitatea de cercetare desfășurată pe parcursul anului 2022, s-a pus accentul pe următoarele aspecte:
– formularea unor recomandări științifice și practice privind formarea strategiei de dezvoltare a relației cu clientul;
– crearea unui cadru de gestionare a relațiilor cu clienții în scopul fidelizării acestora;
– analizarea modificărilor comportamentale ale consumatorilor de servicii financiar-bancare din Republicii Moldova, în contextul noii configurații economice;
– elaborarea unor recomandări privind măsurile de creștere a gradului de încredere al consumatorilor în instituțiile financiar – bancare și consolidarea impactului pozitiv asupra clienților, băncilor și economiei naționale, în ansamblu;
– proiectarea modelului de influențare a deciziei de consum a clientului bancar în Republica Moldova.

Pentru atingerea scopului și obiectivelor planificate, au fost realizate următoarele acțiuni:
– elaborarea cadrului logic privind metodologia de cercetare a comportamentului consumatorilor de servicii financiar – bancare;
– cuantificarea și analiza datelor obținute din chestionarea consumatorilor de servicii financiar-bancare din Republica Moldova;
– elaborarea unor recomandări privind creșterea nivelului de educație financiară a populației Republicii Moldova;
– identificarea conținutului deciziei de cumpărare a clienților bancari și a factorilor determinanți;
– evaluarea gradului de satisfacțiea consumatorilor de servicii financiar-bancare din Republica Moldova și elaborarea unor recomandări privind fidelizarea clienților.
– elaborarea unor recomandări privind creșterea nivelului de încredere al consumatorului în instituțiile financiar – bancare și căile de consolidare a acesteia;

Indicatorii de performanță aferenți Proiectului în anul 2022, au înregistrat următoarele valori:
Elaborarea și publicarea unor capitole în editură internațională -1
Articole în reviste științifice în străinătate – 1
Abstracte în culegeri științifice, în lucrările conferințelor științifice internaționale (peste hotare) -3
Articole în lucrările conferințelor științifice internaționale în Republica Moldova -1
Raportor – cheie (keynote speaker) la conferințe științifice internaționale, organizate peste hotare -1
Participări la conferințe științifice internaționale, organizate peste hotare -3
Participări la conferințe științifice internaționale, organizate în Republica Moldova -2
Organizarea și desfășurarea chestionării consumatorilor de servicii financiar-bancare din Republica Moldova – 522 de respondenți
Vizită de studiu la Çanakkale Onsekiz Mart University, Çanakkale ,Turcia
Vizită de studiu la ASE București, România

Coordonatorul proiectului „Evoluții comportamentale ale consumatorilor de servicii financiar-bancare în noua configurație economică”, cu cifrul 21.00208.0807.14/PD II: Larisa MISTREAN, dr. conf. univ., ASEM