Știri sociale

Полицейские, педагоги и социальные работники Гагаузии были ознакомлены с отечественным и международным законодательством по борьбе с домашним насилием, благодаря чему узнали основные положения и правду о Конвенции Совета Европы о предотвращении и борьбе с насилием в отношении женщин и домашним насилием (Стамбульской конвенции), восприятие этой конвенции у них улучшилось. Пониманию Конвенции способствовала изданная книга «Международные и национальные акты по борьбе с насилием». Об этом рассказала Елена Савина, директор Национального института женщин Молдовы «Равноправие», издавшего и бесплатно распространившего данную книгу.

«В октябре 2021 года Молдова ратифицировала Стамбульскую конвенцию и общество сразу же столкнулось с массовой дезинформацией о данной конвенции: многие СМИ дезинформируют общественность, утверждая, что Стамбульская конвенция легализует отнятие детей у родителей. И многие этому верят, так как не знакомы с положениями Стамбульской конвенции. Конвенция была принята недавно, и именно поэтому существует острая необходимость в ознакомлении с ее положениями полицейских, педагогов и социальных работников», сказала Елена Савина.

Также книга содержит Конвенцию о ликвидации всех форм дискриминации в отношении женщин, извлечения из Уголовного, Уголовно-процессуального и Гражданского процессуального кодексов Республики Молдова, Закона Республики Молдова о предупреждении и пресечении насилия в семье и др. актов.

Актуальность изданной книги заключается в том, что международные и национальные акты о противодействии домашнему насилию недостаточно известны как в Гагаузии, так и в Республике Молдова в целом. И изданная Национальным институтом женщин Молдовы «Равноправие» книга направлена на восполнение этого пробела, так как без знания современных законодательных актов о недопустимости домашнего насилия полицейские и социальные работники не смогут эффективно противодействовать этому явлению, а педагоги не будут иметь возможность рассказать молодёжи о недопустимости насилия, об ответственности за его применение.

Книга направлена на пропаганду нетерпимости к насилию. Актуальность формирования нетерпимости к насилию обусловлена существующими стереотипами. Так, по информации газеты Ziarul de Gardă, по данным одного из опроса было выявлено, что 27,7% мужчин и 17,5% женщин поддержали утверждение: «Женщина должна терпеть насилие, чтобы сохранить семью», а 41,1% мужчин и 19,1% женщин согласились с утверждением: «Бывают случаи, когда женщину нужно бить». Существование таких стереотипов показывает необходимость активно формировать нетерпимость к насилию в Молдове.

Книга была опубликована Национальным институтом женщин Молдовы «Равноправие» в рамках проекта по борьбе с насилием в отношении женщин, финансируемого за счет гранта Института по освещению войны и мира при поддержке Правительства Соединенного Королевства Великобритании и Северной Ирландии.

Изложенные мнения, выводы и заключения принадлежат авторам и не обязательно отражают точку зрения IWPR и Правительства Великобритании.

Săptămâna trecută în municipiul Cahul a fost lansat proiectul „Împreună cu cetățenii pentru combaterea corupției în comunitățile locale din raioanele Cahul și Căușeni”, implementat de Asociația pentru Combaterea Izolării Informaționale „ECOU”.

La eveniment au participat 40 persoane, reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova, partenerilor de dezvoltare a țării noastre, partenerii regionali de implementare ai proiectului, reprezentanți ai administrațiilor publice locale și serviciilor desconcentrate / descentralizate din cele două raioane, precum și numeroși reprezentanți din societatea civilă.

Proiectul își propune să dezvolte noi instrumente de informare a cetățenilor despre fenomenul corupției, precum și să creeze mecanisme de prevenire și combatere a corupției la nivel local, în administrația publică și în domeniile de interes sporit a cetățenilor: educație, sănătate și siguranța alimentelor.

Astfel, în cadrul proiectului vor fi create două Consilii Locale de Transparență și trei Comitete Cetățenești de Monitorizare, vor fi organizate 9 reprezentanții teatrale ale spectacolului social Oare și eu sunt corupt? și vor fi lansate concursuri de eseuri/video-uri pentru copii și tineri.

În cuvântul de salut adresat participanților la eveniment, Vitalie Ponomariov, directorul executiv al Asociației ECOU, a menționat că scopul major al proiectului este de a sensibiliza, abilita și implica cetățenii în activități de prevenire a corupției la nivel local: Corupția este deseori și rezultatul nepăsării noastre. Dorim să contribuim la diminuarea indiferenței cetățenilor față de fenomenul corupției prin implicarea lor în transparentizarea activității autorităților publice locale și a serviciilor publice din cele două raioane, precum și printr-o campanie de informare și conștientizare privind consecințele acestui flagel.

Reprezentantul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ Moldova), Corneliu Omelian, și expertul internațional în domeniul justiției, Carsten Mahnke, au evidențiat rolul pe care trebuie să-l aibă asociațiile obștești locale, cât și fiecare cetățean în parte pentru a preveni și combate corupția.

Directoarea executivă a Centrului European 'Pro-Europa Comrat, Snejana Caledji, a reiterat că prin sprijinirea implicării societății civile în procesele de construire a infrastructurii anticorupție în Regiunea Sud a Republicii Moldova se investește, de facto, în dezvoltarea unei societăți democratice sănătoase.

Directorul General a Agenției Relații Interetnice, Dmitri Moruz, a menționat că întreaga societate, inclusiv reprezentanții minorităților naționale/etnice, trebuie să fie implicați în activități anticorupție: Corupția este un fenomen negativ al societății noastre care ne afectează  pe toți, indiferent de ce limbă vorbim, indiferent că locuim la Cahul, Căușeni, Comrat, Bălți, Soroca sau Edineț. Salut intenția Asociației ECOU de a include în componența Consiliilor și Comitetelor care vor fi create a reprezentanților minorităților naționale/etnice și a refugiaților din Ucraina, care trebuie integrați în procesele sociale la nivel local.

Șeful adjunct al Direcției Generale Teritoriale Sud CNA, Denis Țuțuianu, a declarat că instituția pe care o reprezintă este deschisă spre cooperare cu societatea civilă în acțiuni de prevenire a corupției: Salut inițiativa de a implementa acest proiect. Suntem deschiși pentru a colabora cu societatea civilă. Anual facem ample campanii de informare prin care îndemnăm pe toți cei care se vor ciocni cu situații coruptibile să ne sesizeze imediat prin intermediul liniei fierbinți CNA.

La rândul său, directorul Executiv al Alianței INFONET, Victor Koroli, a reiterat importanța implicării persoanelor cu dizabilități în procesele democratice din comunitățile locale, fapt pentru care autoritățile publice ar trebui să-și îmbunătățească comunicarea: Corupția este un fenomen social și pentru a eradica acest flagel este nevoie de implicarea întregii comunități. În Republica Moldova locuiesc 6,5%  (sau 168 mii) de persoane cu dizabilități. Pentru a-i implica plenipotențiar în această luptă este nevoie ca materialele campaniilor de informare anticorupție să fie elaborare într-un limbaj accesibil pentru ei - limbaj mimico-gestual, sistem Braille, audio etc..

În cadrul panelului Rolul teatrului social și artelor creative în prevenirea corupției, Gheorghe Mândru, directorul Teatrului B.P. Hasdeu din Cahul și Maxim Cârlan, directorul Asociației MOLDOX, au evidențiat rolul important al culturii în transmiterea mesajelor anticorupție.

Deseori omul percepe mai ușor mesajele transmise prin intermediul teatrului social decât prin comunicarea oficială practicată de instituțiile naționale. La Teatrul din Cahul am montat spectacole sociale care s-au bucurat de un mare succes în rândul populației. Spectacolul cu care participăm în acest proiect, Oare și eu sunt corupt?, relevă practicile de corupție cu care oamenii se ciocnesc foarte des la nivel local. Sperăm că vom ajunge la inimile celor circa 1000 spectatori din cele două raioane, iar mesajele anticorupție vor fi transmise mai departe rudelor, apropiaților și prietenilor, a concluzionat Gheorghe Mândru.

Noi mizăm pe forța tinerilor și energia lor de a schimba comportamente și practici sociale negative. În cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială MOLDOX noi deja am abordat problema corupției în Republica Moldova și suntem bucuroși să ne alăturăm acestui proiect, deoarece, din experiențele anterioare, ne-am convins că arta cinematografică are un aport semnificativ în combaterea fenomenelor toxice precum  este corupția, a punctat Maxim Cârlan.

Menționăm că în vederea implicării active a tinerilor în proiect, Asociația ECOU a semnat un Acord de Parteneriat cu Asociația MOLDOX. Tinerii care vor fi premiați pentru cele mai reușite filmulețe / video-uri despre impactul negativ al corupției în societatea moldovenească, vor participa la atelierele de instruire în cadrul ediției a VIII-a a Festivalului MOLDOX, care se va desfășura la mijlocul lunii iunie 2023, la Cahul.

*****************************************************************

Material informativ realizat în cadrul Proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” care este cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). În Regiunea de Dezvoltare Sud partenerii proiectului sunt Centrul „Pro-Europa” Comrat împreună cu Institutul Regional pentru Dezvoltare Economică „REDI”, care implementează proiectul „Sprijinirea implicării societății civile în procesele de construire a infrastructurii anticorupție în Regiunea Sud a Republicii Moldova”.

Asociația pentru Combaterea Izolării Informaționale „ECOU” este beneficiar al Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene și al Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementează proiectul „Împreună cu cetățenii pentru combaterea corupției în comunitățile locale din raioanele Cahul și Căușeni”.

Peste 60 de reprezentanți ai societății civile au participat la un eveniment organizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în cadrul căruia a fost prezentat ghidul privind controlul fiscal al organizațiilor necomerciale. Documentul are drept scop pregătirea organizațiilor pentru o eventuală interacțiune cu autoritatea fiscală.

Lucrarea, elaborată de experții Asociației FINedu, care este specializată în educația financiară, conține atât informații cu caracter general pentru fazele de pregătire, control nemijlocit și post-control, cât și o serie de sfaturi utile în baza experienței practicienilor în domeniul consultanței financiare.

În cadrul evenimentului de lansare a ghidului au fost discutate situații concrete, problemele și soluțiile pentru anumite organizații necomerciale care au fost supuse controalelor fiscale. La fel, au fost analizate și situații ipotetice prin care au fost evidențiate drepturile și obligațiile organizațiilor în raport cu autoritatea fiscală.

„Prin coordonarea apariției acestui Ghid, alături de Uniunea Europeană și partenerii noștri, Centrul de Resurse Juridice din Moldova continuă eforturile de capacitare a organizațiilor necomerciale, pentru a contribui la o societate civilă rezilientă și mai pregătită de interacțiunea cu autoritățile de control”, a declarat președintele CRJM, Ilie Chirtoacă.

Unul din autorii studiului, Iuri Cicibaba, a trecut în revistă noutățile fiscale legate de controlul organizațiilor necomerciale, a atras atenția asupra principalelor documente ce sunt supuse verificărilor și a exemplificat cum are loc, de obicei, controlul fiscal.

 „Este important să ținem cont că, în 2023, din cauza inflației, au crescut foarte mult penalitățile pentru neplata impozitelor și taxelor prevăzute de Codul Fiscal. În acest an, cu atât mai mult trebuie să fim vigilenți în prezentarea rapoartelor și dărilor de seamă către Serviciul Fiscal de Stat”, a punctat expertul Asociației FINedu.

Ghidul privind controlul fiscal al organizațiilor necomerciale este disponibil pe pagina web a Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în cadrul proiectului „Scut pentru apărătorii drepturilor omului – Sprijin apărătorilor drepturilor omului în Republica Moldova”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Conținutul prezentat este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat viziunea Uniunii Europene.