Știri sociale

Șase persoane cu dizabilități mintale și psiho-sociale din raionul Fălești vor fi încadrate în serviciul social Casă Comunitară, creat de Asociația Părinților Persoanelor cu Dizabilități „Eternitate” în parteneriat cu Consiliul Raional Fălești, cu suportul Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova. Casa Comunitară este o locuință obișnuită, amenajată și dotată cu toate cele necesare, iar persoanele care trăiesc în ea sunt asistate de profesioniști pentru ca să-și dobândească abilități de viață independentă. Un astfel de serviciu este o soluție pentru evitarea plasării acestor persoane în instituții rezidențiale.

Din resursele proiectului, care a avut un buget total de 60 000 de euro, Asociația „Eternitate” a procurat o locuință, a mobilat-o și amenajat-o conform nevoilor beneficiarilor, a dotat-o cu electrocasnice, a angajat și instruit specialiștii care vor lucra în cadrul serviciului.

„Persoanele cu dizabilități mintale și psiho-sociale din serviciul Casă Comunitară au nevoie de îngrijire și suport continuu, pentru a-și dezvolta potențialul și abilitățile de trai independent. Locuind aici, ele pot participa la viața comunității, deoarece au acces la serviciile publice, școală, centru medical, casă de cultură, iar de sărbători pot primi oaspeți. Oamenii din sat le cunosc, le pot vizita, pot merge împreună în excursii. Astfel se evită izolarea, iar calitatea vieții lor este îmbunătățită”, a declarat, la conferința de lansare a serviciului, Ludmila Jalbă, președintă a Asociației „Eternitate”.

Pentru anul 2024, Consiliul Raional Fălești a prevăzut în buget o finanțare completă a acestui serviciu, de 900 de mii de lei, ceea ce îi va asigura durabilitatea: „Ne-am propus să dezvoltăm un serviciu pentru persoane cu dizabilități psiho-sociale reieșind din nevoile din raion. Dacă știm că avem persoane din raionul Fălești plasate în vreo instituție rezidențială undeva în țară, noi avem obligația să-i aducem acasă. De asemenea, dacă știm că există persoane care riscă să rămână fără suportul rudelor și persoanelor apropiate, noi trebuie să avem grijă să prevenim instituționalizarea și să le oferim servicii la noi acasă”, a spus Emilia Ciobanu, șefa Direcției Asistență Socială Protecția Familiei și Copilului Fălești.

Victoria Neaga, manageră de proiecte la Delegația Uniunii Europene la Chișinău, și Petru Culeac, director executiv al Fundației Soros Moldova, au menționat că succesul unor asemenea proiecte este asigurat de deschiderea și profesionalismul administrațiilor locale. „Avem servicii bune dezvoltate la nivel local doar în cazurile în care avem o cooperare bună cu autoritățile locale”, a spus Victoria Neaga.

„Ne place să spunem în ultimul timp că Republica Moldova este parte a familiei europene, iar această afirmație se materializează anume prin astfel de proiecte. Casa Comunitară inaugurată la Fălești este unul dintre cele 40 de servicii sociale create în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu IP Keystone Moldova și Institutum Virtutes Civilis. Fundația Soros Moldova este onorată să fie parte a acestui consorțiu care dezvoltă servicii în toată țara. Ele îmbunătățesc viața mai multor categorii de oameni – copii, persoane în etate, persoane cu dizabilități”, a spus Petru Culeac.

Asociația „Eternitate” a fost creată în anul 2016 și a dezvoltat până în prezent, în parteneriat cu autoritățile locale și organizații donatoare, mai multe servicii sociale.

Persoană de contact: Ludmila Jalbă, tel. 062187830, email: info@eternitate.md

Atunci când vorbim despre verificarea faptelor, în contextul tendințelor de dezinformare, este important să începem prin a verifica cine este emițătorul de informații, pentru că avem fenomenul dezinformării la general, dar avem și unele cazuri de propagare a unor fapte neadecvate sau a unor informații parțial veridice. În toate cazurile trebuie să pornim de la a verifica cine a transmis aceste mesaje”, a spus Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, jurnalistă de investigație, în cadrul sesiunilor 7, 8 și 9 ale programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate miercuri și joi, 17 și 18 mai.

Alina Radu a explicat în cadrul sesiunilor ce este verificarea faptelor și cum funcționează, dar și care sunt tehnicile de combatere a dezinformării și a prezentat instrumentele disponibile în acest sens. „Tot ce primim noi sub formă de informații este ca o capsulă. Fie că este vorba de îndemnuri politice, informații despre produse alimentare, medicamente, servicii etc. Toate sunt o capsulă, și cineva vrea să ne facă să credem că această capsulă ne face bine, dar noi trebuie totuși să verificăm ce conține în interior această capsulă și dacă într-adevăr ne poate face bine”, a explicat Alina Radu participanților esența procesului de verificare a faptelor.

Potrivit Alinei Radu, atunci când îți dorești să știi ce este cu o televiziune, un ziar, o revistă, un portal, o pagină web, trebuie să verifici cui aparține, inclusiv cu ajutorul paginii web https://nic.md/ro/whois/. Despre un ziar îți dai seama ce credibilitate are dacă are un spațiu dedicat informațiilor de bază: cine face ziarul, tipografia unde se tipărește, în câte exemplare apare, cine sunt reporterii, directorii, contactele etc.. „Dacă ai niște nume ale reporterilor, redactorilor șefi, îți poți da seama ce cultură și ce identitate are acest ziar și poți înțelege mai lesne care sunt riscurile și problemele care pot veni de la acest ziar. Din păcate aceste ziare pe internet nu sunt obligate să aibă un astfel de spațiu informativ și asta complică munca de verificare și de monitorizare”, a declarat Alina Radu.

Jurnalista de investigație susține că uneori, unii oameni, care nu sunt rău intenționați, dau like, share la unele informații ne știind despre ce este vorba și cred în aceste informații. „Pe paginile web se întâmplă tot felul distorsiuni și omisiuni de informații. Sunt pagini web unde la prima vizualizare arată că totul este frumos, dar unele informații importante lipsesc din context. Este creată o falsă impresie despre o persoană, că ar fi una ideală, dar fiind omise unele informații importante, de fapt nu se spune tot despre acea persoană. Este problema mass-mediei că prezintă selectiv o personalitate sau o persoană publică”, a spus jurnalista.

Vorbind despre tehnicile de combatere a dezinformării și instrumentele disponibile, Alina Radu a menționat în primul rând jurnaliști și grupurile de investigație, inclusiv organizațiile care analizează falsurile. Mai este vorba și de instituțiile statului, editorialele explicative ale specialiștilor etc..

„Rolul gândirii critice și valoarea alfabetizării media sunt incontestabile pentru mine. Suntem ceea ce consumăm. Sesiunea dată nu doar amintește despre pericolul dezinformării, dar oferă tehnici, metode și instrumente viabile pentru combaterea fenomenului. Este important că s-a vorbit despre verificarea faptelor, prin prisma verificării emițătorilor informațiilor false, a surselor false, tipuri de informații false, atât în contextul Republicii Moldova, cât și pe mapamond. De asemenea, un impact aparte îl are partea practică a sesiunilor, studiile de caz ancorând teoriile și concluziile specialiștilor în realități”, spune Mariana Ionel, participantă a programului.

„Dezinformarea generează aspecte negative în societate. Sesiuniele susținute de către Alina Radu pentru mine au fost binevenite, deoarece au fost prezentate exemple, studii de caz concrete, pe care am avut posibilitatea de a le analiza din alte aspecte, punându-se accentul pe detalii, pe care uneori nu le observăm în mod firesc. Acest lucru consider că mă ajută la informarea corectă și găsirea unor soluții echilibrate, referitoare la diverse evenimente expuse în spațiul public”, susține Lilia Ghenea, de asemenea participantă la program.

„Noi suntem prezenți mai mult în mediul online și mai puțin citim ziare, în special tinerii. De aceea, informația prezentată la aceste sesiuni a fost foarte utilă pentru mine, care sunt specialist în relații cu publicul, sunt pezentă frecvent în mediul online, observ toate știrile care apar, de aceea este important pentru mine să fac diferență dintre o știre care este falsă și una care este adevărată”, afirmă Sabina Rotaru, și ea participantă a programului.

În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Joi, 18 mai 2023, pe scena Teatrului Republican Muzical-Dramatic „B.P. Hasdeu” din municipiul Cahul a fost dat startul maratonului spectacolului anticorupție „Oare și eu sunt corupt?”.  La eveniment au fost prezenți tinerii și tinerele de la Colegiul de Medicină din Cahul și reprezentanți ai Consiliului Local de Transparență Cahul. În calitate de oaspete de onoare a fost actorul și regizorul Mihai Fusu care s-a implicat activ în dezbaterile publice pe tema corupției imediat după încheierea spectacolului.

Ulterior, maratonul a continuat cu reprezentații teatrale în raionul Căușeni. Astfel, vineri, 19 mai 20223, spectacolul a fost montat în incinta Liceului Teoretic "Meșterul Manole" din satul Sălcuța și pe scena Casei de Cultură din satul Cîrnățeni. 

Spectacolul social va fi prezentat în lunile mai și iunie în opt localități din Sudul Republicii Moldova în cadrul proiectului "Împreună cu cetățenii pentru combaterea corupției în comunitățile locale din raioanele Cahul și Căușeni" implementat de Asociația pentru Combaterea Izolării Informaționale "ECOU".

Scopul acestui spectacol este de a crește gradul de conștientizare al cetățenilor cu privire la consecințele devastatoare ale corupției, piesa teatrală abordează într-un stil caricatural practicile corupției din societatea moldovenească, cu accent pe domeniile educației, ocrotirii sănătății, administrației publice și justiției.

Realizarea acestor spectacole este posibilă datorită Proiectului național „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). În Regiunea de Dezvoltare Sud, partenerii proiectului sunt „Pro-Europa” și „REDI”, care implementează proiectul „Sprijinirea implicării societății civile în procesele de construire a infrastructurii anticorupție în Regiunea Sud a Republicii Moldova”.

Anterior, spectacolul social „Oare și eu sunt corupt?” a fost montat de către Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B.P. Hasdeu” din Cahul, în cadrul proiectului  “Împreună cu cetățenii pentru o mai bună guvernare a orașului Cahul”, implementat în anul 2015 de AO Asociația Cetățenilor cu Inițiativă (ACI) în parteneriat cu Primăria orașului Cahul, finanțat de Ambasada Marii Britanii în Republica Moldova.