Cauza corupţiei din Moldova este impunitatea persoanelor vinovate, cercetare

Majoritatea populaţiei consideră că în Moldova persistă corupţia pentru că persoanele vinovate nu sunt pedepsite, iar problema nu este abordată la modul serios de către guvernare. Concluzia se conţine în cercetarea sociologică „Corupţia în Republica Moldova: percepţiile şi experienţele proprii ale oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice”, efectuată de către Transparency International Moldova, transmite Info-Prim Neo.

Directorul Transparency International Moldova, Lilia Caraşciuc, a declarat că statul trebuie să desfăşoare o campanie extinsă de explicare a implementării angajamentelor pentru prevenirea corupţiei în instituţii aparte şi să-i pedepsească drastic pe cei care iau mită. Doar atunci societatea va susţine lupta împotriva corupţiei. Lilia Caraşciuc mai spune că este nevoie de o campanie amplă de informare a populaţiei despre ce înseamnă conflictul de interese. Rezultatele cercetării efectuate demonstrează că doar jumătate din respondenţi au putut explica ce înţeleg prin conflict de interese – acesta fiind una dintre cauzele corupţiei din ţară.

Respondenţii au menţionat că cel mai des se informează despre actele de corupţie de la televizor sau radio. Lilia Caraşciuc e de părere că nu trebuie să se cheltuiască surse financiare şi materiale pe desfăşurarea conferinţelor costisitoare, ci să se finanţeze campanii largi de informare în mass-media, deoarece acestea vor aduce mai mult folos.

În perceperea gospodăriilor casnice, fenomenul corupţie este mai larg răspândit în poliţie, medicină, învăţământ, vamă, procuratură şi instanţele de judecată. Oamenii de afaceri consideră practic la fel, dar aici mai apar şi inspectorii fiscali, care la fel sunt consideraţi coruptibili. Fiind întrebaţi care ramură a puterii de stat este cea mai coruptă, o majoritate copleşitoare a respondenţilor a optat pentru sistemul judiciar.

Potrivit cercetării, atât gospodăriile casnice, cât şi oamenii de afaceri consideră banii drept principala modalitate de rezolvare neoficială a problemelor cu funcţionarii publici. Pe locul doi sunt menţionate relaţiile de rudenie sau de prietenie şi pe locul trei – cadourile. Comparativ cu o cercetare similară din anul 2008, a crescut numărul celor care declară că ar refuza să achite mită în orice caz, însă se menţine numărul persoanelor care spun că depinde de situaţie dacă vor recurge la oferirea mitei sau nu. Totodată, a crescut numărul respondenţilor care spun că se vor simţi rău şi vor avea sentimente negative dacă vor fi nevoiţi să ofere mită.

Cercetarea a fost realizată în parteneriat cu CBS-AXA şi cu sprijinul Departamentului de Stat al SUA. În cadrul cercetării au fost intervievate două categorii de persoane – din gospodării casnice şi oameni de afaceri. Volumul eşantionului a fost de 1106 persoane în cazul gospodăriilor şi 490 de unităţi de business. Perioada de culegere a datelor este de 26 iulie – 10 septembrie.

 

Info-Prim Neo