Duminică, 7 mai, 2023, în satul Slobozia Mare, raionul Cahul, a fost organizat primul festival transfrontalier, denumit Festivalul din Luncă, pentru promovarea tradițiilor și obiceiurilor specifice regiunii de sud a Republicii Moldova, în special specifice raionului Cahul. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România; și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina)”, BSB 817. Un festival similar, în cadrul aceluiași proiect, va avea loc la Galați, pe data de 9 iunie 2023.

Câteva mii de oameni, de prin părțile locului, și nu numai, au profitat de ziua însorită, venind la festival pentru a fi martorii unei parade a portului popular, de prezentare a iilor, a expoziițiilor meșterilor populari din regiune. Colectivele artistice din raion au întregit buna dispoziție cu muzică și dansuri de muzică populară pe tot parcursul zilei. S-a organizat și echitație pentru copii. Participanții la festival au avut ocazia să se distreze în cadrul activităților scoutistice desfășurate, să mănânce bucate cu specific local în cadrul atelierelor gastronomice, să facă plimbări cu barca, drumeții, să observe păsările etc.

„Promovarea turismului verde, dar și a turismului în general, este o oportunitate pentru a dezvolta satele din această zonă care se bucură de așezarea geografică în această luncă frumoasă. De astăzi ne luăm angajamentul să fim mai buni și mai prietenoși cu natura și să ne promovăm acest frumos loc care este unul fenomenal. Avem obligația să păstrăm natura, să o folosim în scopul dezvoltării localităților”, a declarat Valentina Carastan, primar de Slobozia Mare.

„Festivalul este unul de o mare avergură, deoarece noi știm să sărbătorim frumos natura, turismul verde. La festivalul nostru au venit oaspeți din Ucraina, din România, au venit să se bucure alături de noi, în aceste locuri frumoase, de lucrurile care ne înconjoară, pentru că noi știm să ne bucurăm împreună”, a spus președintele raionului Cahul, Nicolae Dunas.

„Festivalul are menirea de a promova turismul verde, ecologic. Ne bucurăm că am reușit să păstrăm ceea ce am moștenit în acest colțișor de plai, pe care trebuie să-l promovăm”, a afirmat Tatiana Seredenco, vicepreședinta raionului Cahul.

„Acest eveniment din lunca Prutului de Jos și din preajma lacului Beleu este un prilej pentru alte ediții ale Festivalului din Luncă, dar și alte evenimente frumoase, care promovează turismul verde, ecologic”, a menționat Sergiu Rența, coordonatorul proiectului din partea Consiliului raional Cahul.

„Astfel de evenimente ne fac să iubim și mai mult țara și locurile noastre verzi și frumoase. Astfel de evenimente ne fac să înțelegem că ne putem odihni și acasă. În primul rând noi trebuie să înțelegem că avem o țară frumoasă, despre care trebuie să vorbim, și astfel vom atrage și străinii la noi”, este de părere Veaceslav Ioniță, expert în dezvoltarea afacerilor în cadrul proiectului.

„Suntem bucuroși că avem o astfel de colaborare transfrontalieră în domeniul turismului verde, un domeniu mai nou pentru noi, cei din Reni. Am venit la acest festival să luăm exemple, experiențe și învățăminte pentru a aduce turismului verde și la noi în Ucraina”, a declarat Tatiana Nedelcu, reprezentanta primăriei comunității teritoriale Reni, Ucraina.

„Până acum am mai fost în zona aceasta, am desfășurat tot felul de acțiuni în cadrul acestui proiect. Am văzut lacul Beleu și când era plin cu apă și când era mai secat, dar niciodată nu am observat cât de minunat este acest loc verde. Ați însuflețit și ați animat tot ceea ce înseamnă această luncă”, a spus Carmelia Dragomir-Bălănică, responsabilul pe comunicare în cadrul proiectului din partea Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

„Este frumos și vesel, ne bucurăm că au ales cahulenii noștri să vină să petreacă frumos această zi. Noi avem grijă ca ei să nu stea flămânzi și să aibă poftă și putere de joc”, a declarat Maria Minciună, de la atelierul gastronomic La Tanti Masha, satul Slobozia Mare.

„Pentru noi, acest festival este o oportunitate să ne promovăm ocupațiile, meșteșugurile pe care le realizăm din piele de oi. Dacă nu vom spune și nu vom arăta noi ceea ce facem, cine ne va mai cunoaște”, a spus Dumitru Zaporojan, meșter popular, satul Slobozia Mare.

Pe parcursul zilei, la festival a ajuns și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Acesta a spus că frumoasă este Republica Moldova și merită să fie vizitată. „Am admirat și aplaudat colectivele artistice din Cahul, Galați și comunitatea teritorială Reni. Am mâncat renumitele gheozlemele și kavurma preparate ca la sud. Am trecut și pe la târgul meșterilor populari din lunca Prutului care au venit cu obiecte artizanale unice din rogojină, nuiele și lemn”, a scris Igor Grosu pe pagina sa de Facebook.

Invitatul special al festivalului a fost interpretul de muzică populară, Igor Cuciuc.

În cadrul proiectului BSB 817, până acum a fost realizat un ghid practic pentru prestatorii de servicii privind dezvoltarea afacerilor în turismul verde. A fost creată o hartă cu trei rute turistice transfrontaliere, dar și o broșură informativă pentru turiști. Urmează să fie elaborat un program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în Cahul, Reni și Galați. Au fost organizate șase instruiri, două vizite de studiu, mese rotunde și ateliere de lucru în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice. Sunt realizate podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Va fi realizat un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România). Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina. Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene. Pentru a afla alte detalii legate de proiect, ne puteți contacta la adresa de email: idis.crossborderproject@gmail.com.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Joi, 4 mai, 2023, în comunitatea teritorială Reni, Ucraina, a avut loc ședința de consolidare a mecanismelor de funcționare a clusterului turistic Cahul-Reni-Galați, care are ca scop promovarea și dezvoltarea turismului verde în regiunea dunăreană a bazinului Marii Negre. Clasterul va fi creat în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre” (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România; și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina), BSB 817.

Ședința de constituire a clusterului a avut loc la Cahul, la 6 aprilie. Clusterul va fi o structură de tip asociativ cu organ de conducere, statut și va include furnizorii de servicii turistice din cele 3 regiuni dunărene. La activitatea de la Reni au participat experții proiectului, reprezentanți ai administrației publice locale și prestatori de servicii turistice din cele trei regiuni. Participanții au fost informați despre viziunile și programul de dezvoltare al clusterului, dar și despre valorificarea eficientă a potențialului turistic transfrontalier.

Afanasie Prepelița, expert în marketing turistic al proiectului, a spus la ședință că regiunea Cahul-Reni-Galați dispune de o varietate de sisteme ecologice în văile Dunării și ale Prutului. Este vorba de lacuri naturale, afluenții Dunării și Prutului, pajiști, păduri. La fel, este vorba și despre prezența unor valoroase monumente istorice, preistorice și geologice naționale și internaționale. În opinia sa, membrii clusterului ar trebui să dezvolte în regiunea dată forme de turism care adaugă valoare şi care i-au în considerare principiile dezvoltării durabile. Potenţialul natural al regiunii disponibil poate fi folosit la dezvoltarea turismului verde, ecoturismului, turismului cultural, de agrement, acvatic, de aventură, sportiv etc.

Totodată, Afanasie Prepeliță a declarat că pentru dezvoltarea turismului verde se recomandă de organizat drumeții, plimbări în zonele de agrement, ciclism, pescuit, vînătoare, amenajarea locurilor speciale pentru observarea păsărilor, hipism, excursii cu ghid, trasee turistice. De asemenea, pot fi desfășurate  ateliere de meşteşugărit, camping, plimbări cu barca. „Beneficiile dezvoltării turismului verde sunt enorme: apar locuri de muncă; se dezvoltă infrastructura și serviciile turistice; este stimulată economia locală; sunt îmbunătățite relațiile interculturale în regiune, între regiuni și între țări. Turismul verde este un instrument de conservare a ariilor naturale protejate; susține activitățile de mediu”, a declarat Afanasie Prepelița.

Dezvoltarea infrastructurii turistice transfrontaliere a fost un alt subiect abordat de către Afanasie Prepelița, fiind menționat faptul că infrastructura verde este de cele mai multe ori o investiție bună pentru natură, economie și piața de muncă. În opinia sa, societatea modernă are nevoie de soluții care presupun lucrul cu natura, nu împotriva ei, atunci când acestea sunt relevante din punct de vedere economic și de mediu. „Dezvoltarea infrastructurii verzi poate fi realizată doar printr-un efort susținut al tuturor părților implicate. Este nevoie de promovarea infrastructurii verzi în politici publice – agricultură, transport, energie, mediu, prevenirea dezastrelor etc.,. La fel, este nevoie de creșterea gradului de calificare al populației locale. Chiar dacă beneficiile infrastructurii verzi sunt bine cunoscute, atragerea de investiții poate reprezenta o problemă. Uneori este greu de distins între avantajele oferite publicului larg și agenților economici”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță, expert proiectului în dezvoltarea afacerilor, a vorbit despre necesitatea intensificării relațiilor economice transfrontaliere. În opinia sa, clusterele turistice sunt aglomerări economice competitive formate într-un spaţiu geografic bine determinat. Procesul de concentrare al lor duce la obţinerea unor avantaje competitive importante, precum: logistica, promovarea destinației turistice, crearea de mărci noi etc. „Deşi clusterizarea firmelor se face natural, guvernele pot încuraja dezvoltarea clusterelor emergente prin susţinerea eforturilor pe care un grup de firme îl poate face pentru a fructifica la maximum potenţialul concentrării economice”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui Mihai Țurcanu, membru al echipei de implementare a proiectului, clusterul va fi format din trei asociații obștești, din cele trei regiuni, care vor semna un memorandum de colaborare, pentru a contribui în Republica Moldova, România și Ucraina la: dezvoltarea și promovarea turismului ecologic, verde, dar și a altor formel de turism, inclusiv rural.

Liliana Ivanova, coordonatorul proiectului din partea comunității teritoriale Reni, a spus: „Susținem ideea crearii clusterului turistic Cahul-Reni-Galati și sperăm foarte mult că acest mecanism economic va intensifica relațiile de cooperare turistică pe segmentul dunărean și va aduce beneficii operatorilor turistici din această regiune”.

Oxana Efimenco, secretar al Primăriei comunității teritoriale Reni, a menționat: „Suntem siguri că după încheierea proiectului cooperarea dintre parteneri va continua, iar rezultatele înregistrate în cadrul proiectului vor sprijini în continuare procesul de dezvoltare al turismului verde din regiunea transfrontalieră Cahul-Reni-Galați”.

Crearea clusterului are ca scop consolidarea capacităților furnizorilor de servicii turistice, a autorităților locale și regionale din Cahul, Reni, Galați, dar și dezvoltarea turismului transfrontalier și verde, prin promovarea cooperării și a schimbului de bune practici. Clusterul, în cadrul activității sale, va promova potenţialul turistic al regiunii, inclusiv turismul verde; va organiza evenimente de promovare a furnizorilor de servicii turistice care sunt parte a clusterului; va elabora  materiale promoționale și va dezvolta rute turistice suplimentare în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre. Totodată, va contribui la promovarea cooperării cu clusterele turistice din alte regiuni și țări, la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului transfrontalier, la creșterea schimbului de informații și bune practici între membrii săi, la extinderea geografică a clusterului prin atragerea de noi membri, la organizarea de traininguri pentru îmbunătățirea abilităților furnizorilor de servicii turistice, dar și la dezvoltarea politicilor regionale privind dezvoltarea turismului transfrontalier și verde.

Durabilitatea clusterului va fi asigurată și prin intermediul site-ului danube-ecotravel.com, care deja este creat în vederea promovării turismului verde în regiunea transfrontalieră.

În cadrul proiectului, a fost realizat un ghid practic pentru prestatorii de servicii privind dezvoltarea afacerilor în turismul verde, a fost creată o hartă cu trei rute turistice transfrontaliere, o broșură informativă pentru turiști. Urmează să fie elaborat și un program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în Cahul, Reni și Galați. Au fost organizate șase instruiri, două vizite de studiu, mese rotunde și ateliere de lucru în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice. Vor fi organizate și două festivaluri în perioada mai – iunie 2023 și realizate podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Va fi realizat un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România). Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina. Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene. Pentru a afla alte detalii legate de proiect, ne puteți contacta la adresa de email: idis.crossborderproject@gmail.com.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Vineri, 19 mai, în orașul Galați, România, a avut loc o nouă ședință de consolidare a mecanismelor de funcționare a clusterului turistic Cahul-Reni-Galați, crearea căruia are ca scop promovarea și dezvoltarea turismului verde în regiunea dunăreană a bazinului Marii Negre. În cadrul ședinței, au fost desemnate trei persoane, reprezentante ale celor trei regiuni, responsabile de buna funcționare a clusterului, care va fi o asociație, cu organ de conducere, statut și va include furnizorii de servicii turistice din Cahul, Galați și Reni și nu numai.

Clusterul este creat în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre” (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina), BSB 817. Pana la moment, în cadrul celor trei ședințe de la Cahul, Reni și Galați, s-a discutat despre faptul cum ar trebui să funcționeze clusterul și totodată au fost examinate eventualele mecanisme care ar trebui implementate pentru ca clusterul turistic transfrontalier Cahul-Reni-Galați să poată fi înregistrat ca entitate juridică în Republica Moldova, România și Ucraina și să-și crească potențialul necesar pentru ca să funcționeze eficient.

În cadrul unui Forum transfrontalier, care va avea loc la 2 iunie, 2023, la Cahul, se vor examina: modalitățile de înregistrare juridică a clusterului turistic transfrontalier Cahul-Galați-Reni, memorandumul de cooperare între viitoarele entități juridice ale clusterului din cele trei țări și acordul de cooperare cu actorii externi.

La activitatea de la Galați au participat experții proiectului, reprezentanți ai administrației publice locale și prestatori de servicii turistice din cele trei regiuni. Participanții au fost informați despre dezvoltarea clusterului ca un prim pas în crearea pieții comune unice a serviciilor; despre mecanismele practice privind implementarea programului comun de dezvoltare a clusterului turistic Cahul-Reni-Galați din perspectiva valorificării potențialului turistic transfrontalier și din perspectiva dezvoltării infrastructurii turistice transfrontaliere.

Afanasie Prepeliță, expert în marketing turistic al proiectului, a spus că potențialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice si cultural–istorice, care se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea turiștilor. În opinia sa, turismul transfrontalier este un tip de activitate turistică, care se bazează pe dezvoltarea infrastructurii turistice și organizarea de trasee turistice în teritoriul transfrontalier, precum și în imediata apropiere. „Potențialul natural al regiunii poate fi valorificat prin turism verde, ecoturism, turism rural, turismul de recreere, turism acvatic, turism de aventură, turism sportiv, turism cultural”, a declarat expertul.

Lucia Căpățînă, expertul în turism al proiectului, a menționat că dezvoltarea clusterului urmărește stimularea îmbunătăţirii infrastructurii turistice transfrontaliere și a infrastructurii tehnico-edilitare. Infrastructura turistică transfrontalieră ar fi despre construcţiile necesare unei zone turistice pentru primirea şi deservirea turiştilor, precum: structuri de cazare; de alimentaţie; de agrement şi de tratament; de prestare a serviciilor de transport; de organizare a congreselor şi conferinţelor; cu destinaţie sportivă; birouri de informare turistică; centre de confecţionare/comercializare a articolelor de artizanat; parcări etc. Iar infrastructura tehnico-edilitară ar fi despre sisteme de utilități publice destinate furnizării/prestării serviciilor de utilități publice, cum ar fi: rețele subterane și supraterane de alimentare cu apă; de canalizare; de termoficare; de alimentare cu energie electrică etc.

„Infrastructura verde este de cele mai multe ori o investiție bună pentru natură, economie și piața de muncă. Societatea modernă are nevoie de soluții care presupun lucrul cu natura, nu împotriva ei, atunci când acestea sunt relevante din punct de vedere economic și de mediu”, a declarat Lucia Căpățînă.

Veaceslav Ioniță, expertul proiectului în dezvoltarea afacerilor, a vorbit despre dezvoltarea clusterului turistic Cahul-Reni-Galați ca un prim pas în crearea pieții comune unice a serviciilor. În opinia sa, procesul de concentrare, atât pe orizontală cât şi pe verticală, a clusterelor, duce la obţinerea unor avantaje competitive importante, cum ar fi: logistica, promovarea destinației turistice, crearea de mărci noi etc. De asemenea, a declarat că sinergia și cooperarea în cadrul clusterului poate permite implementarea celor mai inovative instrumente, cum ar fi: introducerea de noi produse și/sau servicii; introducerea noilor metode de activitate; deschiderea de noi piețe atât la nivelul regiunii, cât și în afara ei; utilizarea noilor surse și forme de aprovizionare; obținerea condițiilor și prețurilor preferențiale la produse și servicii pentru membrii clusterului; dar și restructurarea industriei prin aplicarea modelelor de competitivitate.

Crearea clusterului are ca scop consolidarea capacităților furnizorilor de servicii turistice, a autorităților locale și regionale din Cahul, Reni, Galați, dar și dezvoltarea turismului transfrontalier și verde, prin promovarea cooperării și a schimbului de bune practici. Durabilitatea clusterului va fi asigurată și prin intermediul site-ului danube-ecotravel.com, care deja este creat în vederea promovării turismului verde în regiunea transfrontalieră.

Clusterul, în cadrul activității sale, va promova potenţialul turistic al regiunii, inclusiv turismul verde; va organiza evenimente de promovare a furnizorilor de servicii turistice care sunt parte a clusterului; va elabora  materiale promoționale și va dezvolta rute turistice suplimentare în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre. Totodată, va contribui la promovarea cooperării cu clusterele turistice din alte regiuni și țări, la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului transfrontalier, la creșterea schimbului de informații și bune practici între membrii săi, la extinderea geografică a clusterului prin atragerea de noi membri, la organizarea de traininguri pentru îmbunătățirea abilităților furnizorilor de servicii turistice, dar și la dezvoltarea politicilor regionale privind dezvoltarea turismului transfrontalier și verde.

În cadrul proiectului, a fost realizat un ghid pentru prestatorii de servicii turistice privind dezvoltarea afacerilor în domeniul turismului verde. A fost creată o hartă cu trei rute turistice transfrontaliere, dar și o broșură informativă pentru turiști. Urmează să fie elaborat un program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în regiune. Au fost organizate șase instruiri și două vizite de studiu în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice. A fost organizat un festival la Cahul și urmează unul la Galați, privind promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale. De asemenea, au fost realizate 22 de podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat și un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Va fi realizat un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România). Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina. Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Un nou episod al podcastului “Mai Departe” cu Artur Gurău este acum disponibil, avându-l ca invitat pe Dumitru Țîra, fondator al grupului de presă Realitatea. Sunt abordate o serie de teme cruciale privind starea presei și implicarea societății civile în contextul integrării europene a Moldovei.

Episodul aduce în prim plan discuții despre cariera multifacetică a lui Dumitru Țîra, fondarea Publika TV, nevoia de revoluție în presa moldovenească și ascensiunea conținutului online. Se discută în detaliu beneficiile statutului de membru COR pentru Realitatea, precum și impactul MediaCOR asupra evoluției presei locale.

În lumina Summitului Comunității Politice Europene ce urmează să aibă loc la Bulboaca pe 1 iunie, se analizează oportunitățile pe care acesta le aduce Moldovei și influența pe care o poate avea asupra negocierilor pentru aderarea la UE.

Dincolo de aspectele legate de presă și politica europeană, episodul aduce în discuție implicarea cetățenilor în desfășurarea summitului și importanța spiritului de comunitate.

Într-o eră în care mass-media joacă un rol esențial în formarea opiniilor și în promovarea dialogului, acest episod al podcastului Mai Departe oferă perspective valoroase despre direcțiile pe care Moldova ar trebui să le urmeze pentru a se integra mai bine în contextul european.

Vă invităm să ascultați acest episod și să vă alăturați conversației.

Podcastul Mai Departe este dezvoltat de Rockit Moldova si este sprijinit de Western NIS Enterprise Fund, care susține proiecte de transformare și inițiative care promovează reformele în Ucraina și Moldova.