Discuție publică: Cum putem crește gradul de utilizare a serviciilor digitale în Republica Moldova?
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) și Privesc.eu, a organizat, joi, 14 septembrie 2023, discuția publică „Gradul de utilizare a serviciilor digitale în Republica Moldova: realități, provocări și recomandări”.
În cadrul discuției, care a fost moderată de Mihai Mogîldea, Director adjunct, IPRE, au fost abordate aspectele-cheie ce vizează dezvoltarea serviciilor digitale în Republica Moldova, principalele provocări pe dimensiunea promovării serviciilor digitale, dar și mai multe recomandări pentru creșterea gradului de utilizare al soluțiilor digitale de către societate.
În deschiderea evenimentului, Angela DUMITRAȘCO, Manager regional, proiectul „E-guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic, GIZ, a declarat că transformarea digitală este, la ora actuală, o prioritate pentru Republica Moldova. „Noi ne-am obișnuit că Guvernul este important și trebuie să facă, să implementeze strategii, să aducă oamenilor servicii de calitate. Dar este nevoie și de partea cealaltă, de publicul larg, de cetățeni, de societatea civilă să se implice în acest proces, astfel încât să obținem într-un final servicii publice digitalizate de calitate. Gradul de digitalizare văriază în țările din Parteneriatul Estic, cu un nivel de digitalizare începând de la 30% până la 50-60%. Deci mai este de lucru, chiar dacă o multitudine de servicii sunt deja digitalizate. Ne dăm foarte bine seama că este un efort enorm ca să eficientizezi și să digitalizezi aceste servicii într-un timp foarte scurt”, a menționat invitata.
Victor GUZUN, expert politici digitalizare, IPRE, a prezentat concluziile preliminare ale unei note analitice, care examinează gradul de utilizare a serviciilor digitale în Republica Moldova. „Conform datelor care sunt disponibile pe portalul guvernamental al serviciilor publice, în Republica Moldova sunt 714 servicii publice disponibile, dintre care 283 de servicii sau aproape 40% sunt e-servicii. Noul instrument, care este o platformă dezvoltată de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), este o platformă interactivă în care putem să vedem toate datele corespunzătoare despre serviciile publice și gradul lor de penetrare. Astfel, momentan, sunt 523 de servicii publice oferite de către 42 de instituții publice din Republica Moldova, iar 226 dintre ele sunt digitalizate. Deci putem spune că aproape 44% din numărul total de servicii sunt digitalizate. Totuși, din cele 226 de servicii digitale, 128 sau circa 56% nu au avut niciun utilizator în anul 2022”, a declarat autorul notei analitice.
Totodată, Olga TUMURUC, Directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), a menționat că obiectivul strategiei transformare digitală este edificarea unei națiuni digitale, declarând: „Noi ne propunem să atingem acel obiectiv fixat și în strategia de transformare digitală – să edificăm împreună o națiune digitală. Acest obiectiv iese cu mult în afara sectorului public și necesită modernizarea întregii societăți, schimbări la toate nivelele – public, privat, individual și educațional. Este un context în care avem nevoie să popularizăm ideea de digitalizare. Ținând cont de ultimele evoluții pe dimensiunea de e-transformare din ultimii 10 ani, cea mai organică și recomandată schimbare este digitalizarea serviciilor publice. Noi cu toții ne dorim să avem servicii mai calitative. Ne dorim ca serviciile să fie centrate pe necesitățile cetățeanului ori de foarte multe ori în cazul Republicii Moldova serviciile au fost construite sau sunt de fapt o moștenire a unor procese, care au rămas neschimbate și neatinse de 10 de ani. Un alt aspect este faptul că o treime din populația Republicii Moldova se află în afara țării, pentru care opțiunea tradițională de solicitare a serviciilor publice demult nu mai este de actualitate, iar noi trebuie să venim cu o ofertă și pentru ei”.
Cătălina PLINSCHI, consiliera pentru digitalizare a vicepremierului pentru dezvoltare economică și digitalizare, a menționat: „Strategia de transformare digitală este una dintre realizările noastre cu care ne mândrim mult. Aceasta setează clar viziunea noastră pentru transformarea digitală a țării până în 2030. Strategia are șase obiective de bază, care vizează dezvoltarea unei societăți digitale în care serviciile electronice să fie accesibile tuturor cetățenilor. Acesta este primul nostru obiectiv – consolidarea sectorului prin investiții și cercetare, dar și eficientizarea instituțiilor publice, prin utilizarea pe larg a tehnologiilor. Ne dorim să construim un brand de națiune digitală, prin promovarea realizărilor noastre din acest domeniu. Este cunoscut faptul că Republica Moldova este cu un pas înaintea țărilor din regiune la capitolul digitalizării, iar noi nu ne dorim să ne oprim aici. Nu ne vom opri până nu vom ajunge la 100% de servicii publice digitalizate. Acesta este un proces foarte complex și implică nu doar programarea sau includerea lor pe portalul serviciilor publice, dar și interconectarea unor baze de date mai ample”.
Dezbaterea a fost încheiată cu o serie de concluzii din partea Laurei CIOCLEA, Manager proiect „Fondul de Consiliere în Politici”, GIZ Moldova, care a declarat: „Transformarea digitală este o prioritate în portofoliul cooperării germane și va rămâne cu siguranță un domeniu prioritar pentru suportul acordat partenerilor noștri, atât Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, dar și altor instituții care sunt actori-cheie în întreg procesul de dezvoltare digitală. Am auzit astăzi în câteva rânduri cât de complex se prezintă acest proces de realizare practică și eficientă a schimbărilor asumate și necesare, astfel încât nici o instituție, nici un reprezentant al mediului de afaceri sau cetățean să nu rămână în urma transformărilor pe care ni le propunem. Avem de-a face cu un set de provocări, inclusiv lipsa de înțelegere a beneficiilor, soluțiilor puse la dispoziție, informarea limitată, lipsa de încredere, teama de schimbare sau convingerea proprie că ne lipsesc anumite competențe digitale. De aceea, sunt sigură că asemenea discuții vor contribui la avansarea procesului de transformare digitală în Republica Moldova”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a dezbaterii publice aici.
Principalele concluzii din cadrul acestui eveniment vor fi integrate în versiunea actualizată a notei analitice „Gradul de utilizare a serviciilor digitale în Republica Moldova: constatări, provocări și recomandări”, ce urmează a fi publică de către IPRE până la finalul lunii septembrie.
Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.
