Evitarea Conflictelor de Interese în Guvernarea ONG-urilor

Toate Organizațiile Societății Civile (OSC-urile) trebuie să adopte politici de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese. Prin adoptarea unei asemenea politici Consiliul de Administrare îmbunătăţeşte reputaţia organizaţiei în ceea ce priveşte responsabilitatea şi transparenţa, astfel contribuind la atragerea resurselor noi. Politica de evitare a conflictelor de interese este, de asemenea, un ghid pentru a gestiona situaţiile care ar putea avea un impact negativ asupra organizaţiei sau a persoanelor care au tangenţă cu aceasta. Conflictele de interese există atunci când o persoană are anumite interese care afectează sau pot afecta abilitatea acestei persoane de a lua decizii corecte şi imparţiale din numele organizaţiei.

În practica organizaţiilor există mai multe tipuri de conflicte de interese. Există conflicte de interese potenţiale (acestea reprezintă un pericol posibil pentru organizaţie, care nu s-a întâmplat încă, dar există riscul să se întâmple) şi conflicte de interese reale (care există deja, iar două părţi opuse se află deja într-o relaţie de confruntare).

O decizie egoistă reprezintă, de asemenea,
un conflict de interese. Acest conflict
poate apărea atunci când un membru al
Consiliului de Administrare influenţează
intenţionat anumite decizii pentru ca el/ea
să aibă anumite avantaje personale. O altă
situaţie de decizie egoistă poate fi atunci
când o rudă, un prieten sau o altă persoană
apropiată unui membru din Consiliul de
Administrare sau Directorului Executiv
este avantajată sau promovată în cadrul
organizaţiei. În asemenea caz apare riscul
să nu fie urmărit succesul sau beneficiul
organizaţiei, ci doar realizarea intereselor personale.
O situaţie de conflict de interese nu presupune automat că persoana a comis deja ceva rău sau greşit. Pericolul constă, de fapt, în aparenţă doar în comiterea a ceva greşit. Oricine poate fi implicat în situaţii de conflict de interese. Atunci când conflictele de interese sunt ignorate, acestea pot rezulta consecinţe grave pentru organizaţie: organizaţia poate suporta pierderi financiare, pierderea încrederii finanţatorilor, beneficiarilor, comunităţii în ansamblu etc. Plus la aceasta, personalul organizaţiei poate fi dezamăgit, frustrat, tensionat atunci când îşi dă seama că membrii Consiliului de Administrare utilizează resursele organizaţiei în scopuri personale.

Exemple de potenţiale conflicte de interese:

Un conflict de interese poate fi atunci când există interesul de a avea câştig material direct; atunci când anumiţi parteneri sau membri de familie au de beneficiat de pe urma deciziilor luate; când alte interese personale sau profesionale intervin în luarea deciziilor corecte şi imparţiale; ori când interesele personale şi de loialitate sunt în conflict şi concurează cu interesele OSC-ului.

Exemple de conflicte de interese:

• • O rudă a unui membru al Consiliului de Administrare este angajatul organizaţiei;
  • Organizaţia cumpără echipament de la o firmă, proprietarul căreia este verişorul unui membru al Consiliului de Administrare;
  • un membru al Consiliului de Administrare este concomitent membrul al unei organizaţii care prestează servicii similare şi are acelaşi scop;
  • un membru al Consiliului de Administrare activează ca şi consultant sau coordonator de proiecte în cadrul organizaţiei şi primeşte remunerare financiară;
  • un candidat la poziţia de Director Executiv este un bun prieten al unui membru al Consiliului de Administrare.

În toate aceste cazuri ar putea exista explicaţii rezonabile care nu neapărat ar implica acţiune din rea voinţă. Dar în toate aceste cazuri există conflicte de interese potenţiale sau percepute, chiar dacă nu implică încălcarea intenţionată a regulilor. Deoarece Consiliul de Administrare reprezintă faţa organizaţiei, este necesar să fie stipulate reguli clare privind evitarea conflictelor de interese.

Cea mai bună cale de a soluţiona
un conflict de interese este de a-l 
preveni. Atunci când avem în Consiliul
de Administrare persoane competente
şi oneste, acestea trebuie sa comunice
singure anumite situaţii ce pot rezulta
în conflicte de interese sau să se abţină
de la vot atunci când se ia o decizie ce
poate fi în favoarea lor. Însă pentru a
preveni conflictele de interese Consiliul de
Administrare trebuie să elaboreze şi să se
conducă de anumite politici de prevenire
şi soluţionare a conflictelor de interese (a
se vedea anexa 1) Aceste politici vor ajuta
consiliul să monitorizeze comportamentele
în cadrul organizaţiei şi să gestioneze
imparţial situaţiile în care interesele unei
persoane concurează sau se suprapun.
O asemenea politică include, de regulă,
necesitatea de a dezvălui conflictele de
interese potenţiale sau actuale şi abţinerea de a participa în cadrul deliberărilor şi luării deciziilor care se referă la aceste situaţii. Multe Consilii de Administrare solicită membrilor să semneze anual documentul de dezvăluire a conflictelor de interese. Însă aceste politici ar trebui să fie aplicate şi în cazul angajaţilor, voluntarilor, membrilor de familie, partenerilor şi altor constituenţi.

Politica de prevenire a conflictelor de interese trebuie să includă următoarele elemente: 

1. Scopul politicii. Politica va specifica ce situaţii sunt considerate a fi conflicte de interese reale sau potenţiale şi cine este vizat prin aceste politici.

Aceste politici trebuie elaborate în conformitate cu specificul organizaţiei şi cu cât mai repede politica de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese va fi elaborată şi adoptată, cu atât mai bine. De regulă această politică este inclusă în regulamentul de ordine interioară a organizaţiei, deşi poate fi stipulată şi în statutul organizaţiei. De asemenea, este binevenit ca fiecare membru al Consiliului de Administrare şi a Executivului sa semneze un acord de prevenire a conflictelor de interese şi respectare a principiilor etice.

Sursa: