Lecțiile învățate pentru sistemul medical din Republica Moldova la un an de la declanșarea pandemiei COVID-19
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundaţia Hanns Seidel Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Realitatea TV, a organizat miercuri, 31 martie 2021, cea de a treia videoconferință #EUDebatesCafe din 2021 în regim on-line, dedicată lecțiilor învățate pentru sistemul medical din Republica Moldova la un an de la începerea pandemiei COVID-19.
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Lider de echipă, programul Europenizare în cadrul IPRE, au vorbit despre principalele provocări pentru sistemul medical din Republica Moldova în primul an de pandemie, în ce măsură alocările bugetare pentru sistemul de sănătate au acoperit necesitățile existente, cum poate fi impulsionată creșterea ratei de vaccinare în Republica Moldova pe parcursul etapelor doi și trei, dar și în ce măsură autoritățile guvernamentale au reușit să conducă o campanie eficientă de informare privind măsurile de protecție împotriva COVID-19.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Daniela Demișcan, Șefa Direcţiei Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale: „De la declanșarea pandemiei avem înregistrate peste 220 de mii de persoane infectate, iar noi am efectuat peste 860 de mii de teste. Măsurile întreprinse de Guvern ca răspuns la pandemia COVID s-au axat pe câteva direcții. În primul rând, ne-am concentrat pe măsurile de pregătire și răspuns la nivel de sănătate, dar și la nivel intersectorial. A doua direcție a fost axată pe comunicarea riscurilor, fiind identificate grupurile spre care să meargă această comunicare. O altă direcție a fost asigurarea supravegherii epidemiologice, inclusiv pe investigații de laborator pentru a urmări tendințele de dezvoltare a procesului epidemic și ajustarea măsurilor de control. Nu în ultimul rând a fost asigurarea managementului clinic a cazului de boală la nivel de asistență medicală prespitalicească. De asemenea, a fost asigurată implementarea măsurilor de prevenire și control a infecțiilor în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice și măsurilor de prevenire și protecție a personalului medical. Dacă e să revenim la etapa actuală, putem să vă informăm că în Republica Moldova a început etapa a doua de vaccinare împotriva noului coronavirus, iar aceasta înseamnă că pot să se vaccineze și persoanele care au peste 60 de ani și cele cu boli cronice. R. Moldova a încheiat contracte cu producătorii de seruri împotriva SARS-CoV-2 încă în ianuarie și februarie curent, dar livrarea va depinde de disponibilitatea producătorilor acestor vaccinuri”.
Adrian Belîi, Șef al Departamentului Clinic Anestezie și Terapie Intensivă, Institutul de Medicină Urgentă: „Medicina practică și medicii care lucrează în prima linie reprezintă interfața de interacțiune nemijlocită dintre sistemul medical și societate. Astfel, medicul practician din prima linie se află prins într-o menghină – presiunea socială și presiunea sistemului. Medicii se confruntă cu cazuri din ce în ce mai mult în creștere, inclusiv medicii anesteziologi, care și așa nu sunt mulți în țară. Marea majoritate a mortalității în rândul pacienților de COVID se întâmplă anume în terapia intensivă. De aceea, presiunea de lucru, cea psihologică, impactul fizic, sunt pe spatele anume acelui personal care activează în terapie intensivă. Dacă vorbim la concret despre probleme, ele au evoluat odată cu trecerea timpului. Dacă la început problema principală era ce să facem, a doua etapă a fost creșterea capacității tehnice a numărului de paturi, a dotărilor cu medicamente. În urma măsurilor întreprinse, practicile au devenit stabile în ultimele 4-5 luni de zile, când protocoalele de tratament utilizate în țară s-au apropiat de recomandările internaționale. Acum observăm că drept urmare a noii tulpini de Coronavirus, a crescut semnificativ mortalitatea în rândurile pacienților internați la reanimare – de la 29 la sută la 40 la sută. Dacă e să vorbim de previziuni, 15 la sută dintre pacienții testați pozitiv la SARS-CoV-2 vor face forme de boală, care necesită spitalizare, iar 10% dintre pacienții infectați vor avea nevoie de terapie intensivă”.
Ala Tocarciuc, Expert internațional în sănătate publică: „Atunci când a început pandemia, ea a fost anunțată ca un eveniment global, dar până la urmă fiecare țară și-a definitivat în limita frontierelor modalitatea de răspuns la această pandemie. De la bun început, unele țări au dorit să salveze viețile umane, respectiv au aplicat strategia lor de a opri răspândirea bolii, alte țări au încercat să mențină economia cu restricții moderate și au pus accent pe capacitarea sistemului medical. Deci, Moldova a fost din categoria a doua, care nu prea a depus eforturi pentru a opri extinderea pandemiei, iar restricțiile au arătat doar pe hârtie dure, dar în realitate ele au fost liberale, dar, am încercat să capacităm sistemul medical. Aceste măsuri, totuși, au o limită. Dacă noi nu oprim avalanșa numărului de noi îmbolnăviri, sistemul nostru va fi în colaps. Nu este vorba de potențialul uman și lipsa resurselor, dar este și un prag psihologic. Faptul că acum avem peste 40 de decese este un semn că sistemul nostru medical este sufocat și atunci noi nu putem investi doar în acesta. Noi trebuie să îi dăm un respiro. Deoarece doar medicii luptă astăzi cu pandemie, restul parcă nici nu au auzit de pandemie. Astfel, trebuie să ne concertăm cu toții în această luptă. Dacă e să vorbim despre vaccin. Potrivit rezultatelor unor sondaje, 55 la sută din populația Republicii Moldova acceptă să se vaccineze împotriva noului virus, dar problema cea mare constă în faptul că în Republica Moldova nu există cantități suficiente de vaccinuri anti-COVID-19”.
Stela Bivol, Director, Centrul de Politici și Analiză în Sănătate (PAS): „Acest an de pandemie, pe de o parte ne-a dat lecții de învățat, iar pe de altă parte noi nu le-am învățat. La capitolul de planuri și politici care să corespundă cu ce a spus Organizația Mondială a Sănătății, cu pregătirea sistemului medical, într-adevăr s-au făcut eforturi. Dar, dacă e să privim din exterior, pe noi pandemia ne-a luat pe nepregătite și dacă la nivel politic era mesajul că noi suntem pregătiți, s-a dovedit că nu eram gata. Un moment foarte important a fost mobilizarea la început a societății întregi, a partenerilor. Din păcate, constat că s-au mobilizat mai mult autoritățile și mai puțin societatea. Sistemul medical nu era strălucit și acesta este rezultatul anilor de reforme nereușite și slăbirii sistemului de sănătate publică. Din punctul meu de vedere, pilonul cel mai slab a fost cel de comunicare, iar mesajul politicienilor a fost absolut inconsecvent, care din start a sabotat încrederea populației și lucrul titanic care încercau să îl facă echipa comunicatorilor. Deci, lecția învățată este că utilizarea COVID în scopuri politice ne-a jucat la toți festa și peste un an vedem ce am pierdut. Dacă e să vorbim ne viitor, atunci în următoarele 12 luni situația privind COVID-19 din R. Moldova ar putea să se agraveze”.
Ana Racu, Activistă civică, membră a Comitetului ONU împotriva torturii: „Mă voi referi la mobilizarea societății civile de la începutul pandemiei. Aceasta este una din lecțiile bune, deși, trebuie să recunosc că nu a fost o mobilizare comunitară ideală. Au fost mai multe inițiative care au demarat la început, cum de exemplu a fost campania „Împreună pentru voi”, la care am participat. Am adunat circa 5 mln. lei, din care am acoperit necesitățile a 18 instituții medicale. La acel moment, aceasta a fost o speranță și un suport sistemului medical. O altă lecție, care mă deranjează cel mai mult, este atitudinea față de medici. Noi am aruncat cu noroi în medici și continuăm să o facem, noi am denigrat efortul eroic a celor care sunt în prima linie, de la profesori la șoferii de ambulanță. Noi sacrificăm medici și vreau ca oamenii să înțeleagă că de la debutul pandemiei, au decedat peste 100 de lucrători medicali, iar decesul unui traumatolog sau a unui chirurg de la spitalul raional face ca aceste servicii medicale să fie inaccesibile pentru mulți oameni de la sate. De asemenea, vocea profesioniștilor buni a fost mai puțin vocală la nivel de decizii CNESP, iar opiniile acestor specialiști apăreau mai des în interviurile realizate de jurnaliști. O altă problemă este legată de falsuri, iar acum este nevoie de sancționare a persoanelor care răspândesc aceste falsuri despre virus și vaccinarea anti-COVID-19”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe RLIVE aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.
