Nistrul are nevoie de ajutorul cetățenilor și autorităților
Starea Nistrului și importanța protecției fluviului, impactul barajelor, al poluării și lipsei stațiilor de epurare, debitul mic al apei – sunt doar câteva aspecte relatate la conferința de presă „Nistrul în pericol”, desfășurată de Mișcarea Ecologistă din Moldova, la 31 mai 2020, cu ocazia Zilei Nistrului.
„Fluviul Nistru ne oferă gratis apă, pentru aproape 8 milioane de nistreni. De multe ori noi pierdem din vedere valoarea acestei resurse și considerăm că ne putem bate joc de ea. Cu toate acestea, indiferent de atitudinea noastră, fluviul, care este o fântână orizontală întinsă pe 1362 km, ne aduce apa zi de zi, iar noi uităm să ne exprimam recunostința. De Ziua Nistrului atenționăm, deopotrivă, cele 8 milioane care locuiesc în bazinul hidrografic al Nistrului, dar și autoritățile, de importanța responsabilității individuale și colective față de Nistru”, a menționat la deschiderea conferinței, Alecu Reniță, președintele MEM.
O problemă cu care se confruntă actualmente Nistrul este debitul mic al apei, ca urmare a activității complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk. Președintele MEM spune că Nistrul a pierdut orice capacitate naturală de a putea exista în tandem cu uriașul complex hidroenergetic, iar proiectul antiecologic demarat pe timpul Uniunii Sovietice, a sugrumat Nistrul. Ecologistul menționează că fără a fi respectat debitul minim de 130m3/s, Nistrul degradează și se transformă într-o mlaștină, ceea ce nu poate fi admis.
„Numai unind eforturile și acționând fără egoism național sau regional, numai cu o abordare comună, inclusiv o comisie moldo-ucraineană activă, vom putea să administrăm după principii europene întregul bazin hidrografic nistrean și să beneficiem în comun de apa Nistrului, într-un context uriaș – social, economic, agricol, turistic”, a remarcat Alecu Reniță.
Lipsa stațiilor de epurare a apei în orașele de pe Nistru este o altă chestiune abordată de Mișcarea Ecologistă în cadrul conferinței. De la Soroca, Valentina Jamba, președinta A.O. „Eco-Sor”, a menționat că, de 25 de ani, pe chestiunea stației de epurare de la Soroca s-au adunat kg de hârtie, cu care se face ping-pong între autoritățile locale și cei care diriguiesc republica și pun pe umerii APL o asemenea construcție costisitoare și de amploare. „La Soroca avem un grup activ și cerem necontenit răspuns de la autorități. Ne-au fost de ajutor seminarele livrate de MEM privind lobby și advocacy la nivel local. De Ziua Nistrului, la Soroca, organizăm un flash mob, scandând „Soroca vrea stație de epurare”, iar recipientele cu apă uzată din Nistru le vom duce în fața primăriei, iar când vom ajunge la Chișinău – în fața Guvernului. Nu putem crede justificărilor autorităților naționale și cerem să ne ajute să rezolve cât mai repede problema stației de epurare”, a spus Valentina Jamba, în cadrul conferinței de presă.
Conferința „Nistrul în pericol”, organizată de Mișcarea Ecologistă din Moldova, este parte a campaniei de sensibilizare a publicului cu privire la politicile de nivel național, decizii la nivel local și regional, probleme sensibile legate de protecția mediului în Republica Moldova, realizată în cadrul proiectului „Lobby și advocacy – pentru o guvernanță de mediu durabilă și democratică”, susţinut de Programul de Granturi al Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova.
