Memorandum privind starea drepturilor omului si activitatea institutiilor democratice

La 16 aprilie 2009, mai multe ONG-uri pentru apararea drepturilor omului au organizat o dezbatere publica cu tema "Democratia in pericol: in ce masura se respecta drepturile omului in Moldova", iar la 1 iulie, 2009, Asociatia Promo-LEX a organizat Conferinta „Functionarea institutiilor democratice si Drepturile Omului in perioada post-electorala in Moldova". În cadrul acestor evenimente s-a discutat situatia post-electorala din Moldova, fiind recomandate o serie de actiuni prin care vor putea fi restabilite normele statului de drept si suprematia legii in Republica Moldova. Participantii au constatat urmatoarele:

Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 au fost urmate de numeroase proteste spontane, motivate de sentimentul fraudarii scrutinului organizat de autoritati si de inactiunea organelor judiciare. Nemultumirea unei parti importante a electoratului a luat forma unor ample miscari de strada la 6 aprilie, purtand un caracter pasnic. Actiunile de protest au continuat pe data de 7 aprilie, suprapunandu-se in dupa amiaza zilei cu ciocniri cu trupele de ordine, dupa care anumite elemente agresive au vandalizat doua institutii ale statului, neprotejate de catre gardienii acestora. Interventiile ulterioare ale trupelor de ordine au semanat panica si teroare in randul protestatarilor pasnici si a cetatenilor liberi, fiindu-se inregistrate numeroase cazuri de tratament inuman si actiuni de tortura, in cadrul comisariatelor de politie.

Aceste evenimente au constituit un test esential pentru o analiza a nivelului de respectare a drepturilor omului si functionare a institutiilor democratice. O serie de institutii nationale si internationale si-au manifestat ingrijorarea fata de functionarea institutiilor democratice si respectarea drepturilor omului in Moldova. Mai mult, in scopul depasirii situatiei societatea civila a lansat la 04 mai 2009 o Foaie de parcurs prin care au fost stabilite cateva prioritati esentiale pentru restabilirea ordinii de drept, echilibrului si separarii reale a puterilor in stat precum si respectarii drepturilor fundamentale ale cetatenilor Republicii Moldova.

Participantii Conferintei au discutat despre numeroase incalcari grave ale drepturilor omului, pe de o parte, si inactiunea sau actiunea inadecvata a institutiilor statului in perioada post-electorala, pe de alta parte:

Libertatea intrunirilor pasnice

• Faptele colectate vorbesc graitor despre faptul ca, in evenimentele din 6-7 aprilie, politia a actionat inadecvat, nu a impiedicat violentele extreme si s-a eschivat in mod rusinos de la misiunea de a proteja edificiile publice principale;
• Politia a continuat sa ignore normele legale privind asigurarea conditiilor necesare pentru desfasurarea intrunirilor publice si nu a luat masuri eficiente pentru protejarea manifestantilor pasnici si oprirea violentelor;
• Actiunile nejustificate ale politiei nu sunt anchetate eficient de Procuratura Generala;
• Accesul la folosirea echipamentului sonor nu este pus la dispozitia organizatorilor pentru a facilita intrunirile publice;
• Politia nu detine capacitati suficiente pentru a coopera, comunica si dialoga cu organizatorii intrunirilor publice.

Siguranta persoanei si dreptul de a nu fi supus torturii

• Organele de forta au recurs la retineri ilegale in masa, cu aplicarea brutala a fortei fizice, actiuni soldate cu numeroase victime si prejudicii cauzate securitatii indiviudale, fapte de tortura, tratament degradant si inuman;
• Opinia publica, presa independenta si experti independenti au anuntat 4 persoane decedate in urma presupuselor actiuni ilegale ale fortelor de ordine. În contextul lipsei unui raspuns din partea autoritatilor cu privire la aceste presupuneri si a unei anchete rapide si eficiente in aceste cazuri, la cererea rudelor, ulterior una din persoanele decedate a fost deshumata, un expert international confirmand decesul acestuia in urma aplicarii loviturilor (in timp ce certificatul de deces eliberat de autoritati constata o alta cauza a decesului);
• Autoritatile nu au recunoscut oficial si nici nu au condamnat represiunile si gravele abuzuri impotriva drepturilor constitutionale ale cetatenilor, savarsite in masa in perioada 7-12 aprilie 2009. Mai mult, unii reprezentanti ai statului s-au postat in „avocati" ai fortelor de ordine;
• Instantele de judecata au examinat, la 10 aprilie 2009, cauzele deschise protestatarilor pasnici,in afara sediilor lor, cu incalcarea grava a principiilor de drept, in absenta unei asistente corespunzatoare din partea apararii. Încheierile judecatoresti au avut acelasi continut, fiind modificat doar numele persoanelor retinute cu emiterea lor in lipsa unor avocati calificati care urma sa obiecteze impotriva abuzurilor aplicate in Comisariatele de Politie. Judecatorii de instructie au avut un rol formal, care avea scop de a reda o aparenta legala actului de justitie prin emiterea pe banda rulanta a unor incheieri fara examinarea circumstantelor cauzei, in mod obiectiv si sub toate aspectele;
• Organizatiile pentru apararea si promovarea drepturilor omului au colectat informatii despre cazurile de retinere si detentie a persoanelor in legatura cu evenimentele post-electorale. Potrivit acestora, au fost retinute 665 persoane, dintre care cca.9% femei, 3 persoane minore pana la 14 ani si 18 persoane pana la 18 ani. 34% au fot retinute de persoane in civil. 40% au declarat ca nu au avut acces la avocat in conditii legale, 38% nu au fost informati asupra motivului detentiei iar 30% au fost informate numai dupa retinerea lor, 64% au fost obligate sa semneze acte procesuale in absenta asistentei legale, 18% nu au avut acces la servicii medicale, aflandu-se in custodia politiei 64% au fost maltratati si abuzati, in 87% cazuri persoanele din cadrul politiei au fost identificate direct;
• MAI (in special Directia Securitate Interna) nu comunica informatii referitor la preluarea si investigarea cazurilor inregistrate sau publicate de ONG-uri, referitor la colaboratorii care au aplicat rele tratamente fata de persoanele ce au manifestat pasnic si fata de cele retinute.

Libertatea mass-media / Libertatea de exprimare

• Mass-media cu acoperire nationala, in special posturile publice TV si Radio au prezentat unilateral opinii si imagini privind evenimentele postelectorale, utilizand metode de influentare si manipulare a opiniei publice;
• Comportamentul unor surse mass-media, in special al celor publice, tradeaza o dependenta politica si ideologica sfidatoare in raport cu statutul acestora de institutii publice de audiovizual, cu incalcarea flagranta a Codului Audiovizualului si impotriva interesului public pentru care ar trebui sa serveasca ultima reforma din domeniu;
• Lipsa dezbaterilor publice televizate pe probleme actuale ale societatii afecteaza fundamentele democratice ale statului si societatii, incorseteaza pluralismul politic si competitia libera de idei;
• Accesul limitat la sursele tv/radio cu acoperire nationala pentru diverse opinii, subiecte si actori, creeaza avantaje ilicite partidului aflat la guvernare, discriminand opozitia politica si societatea civila.

Functionarea Institutiilor democratice: Legislativ, Executiv si Judiciar

• Principiul separarii puterilor in stat nu este respectat in Republica Moldova, atestandu-se o concentrare excesiva a puterilor statului in mainile unei singure persoane, inclinate spre abuz si autoritarism;
• Asa-zisa „amnistie" declarata de Presedintele in exercitiu in privinta persoanelor retinute/detinute dupa evenimentele din 7 aprilie 2009 a fost lansata in mod populist, cu incalcarea normelor constitutionale in vigoare;
• Presedintele statului a format prin Decretul sau o Comisie de ancheta a evenimentelor post-electorale, fara a se asigura ca aceasta comisie este suficient de reprezentativa, competenta si investita cu suficienta credibilitate publica, ceea ce a erodat sansa deblocarii situatiei de criza politica de dupa alegerile esuate din aprilie 2009;
• Observatorii nationali si internationali au notat ilegalitatea detinerii concomitente a unor functii oficiale cu participarea unor demnitari ai statului in cadrul campaniei electorale, ceea ce contravine principiului de asigurare a conditiilor egale pentru concurentii electorali, prevazut de Codul Electoral si Constitutia RM;
• Curtea Constitutionala a admis omisiuni la examinarea aspectelor privind durata mandatului si incompatibilitatii functiei de sef al statului si a celei de presedinte al legislativului Republicii Moldova;
• Institutia avocaturii a admis examinarea cauzelor in incinta Izolatoarelor de detentie preventiva devenind participanti ai acestor ilegalitati.

Luand act de aceste fapte condamnabile, noi, participantii la conferita „Functionarea institutiilor democratice si Drepturile Omului in perioada post-electorala in Moldova", dorim sa recomandam cu insistenta autoritatilor moldovene urmatoarele actiuni:

1. Asigurarea unui climat european de alegeri in Republica Moldova, desfasurate in mod democratic, liber si corect cu inlaturarea incalcarilor depistate in alegerile esuate din aprilie 2009;
2. Asigurarea libertatii intrunirilor si actiunilor pasnice de protest, in conformitate cu standardele internationale;
3. Lichidarea cenzurii politice, asigurarea respectarii de catre mass-media a normelor legale si standardelor profesionale, precum si sanctionarea discursului virulent si anti-democratic in presa scrisa si electronica;
4. Asigurarea accesului liber, nediscriminatoriu si egal al tuturor actorilor importanti din cadrul societatii civile, inclusiv al partidelor politice la posturile publice de TV si Radio (Teleradio-Moldova), aflate in serviciul publicului;
5. Invitarea unei Misiuni Internationale de Monitorizare a mass-media in Moldova, si accelerarea reformarii eficiente a Audiovizualului Public pentru a determina activitatea acestuia conform normelor legale si principiilor profesionale;
6. Organizarea dezbaterilor publice televizate pentru a informa si educa populatia in spiritul valorilor democratice;
7. Recunoasterea publica de catre reprezentantii institutiilor de stat a abuzurilor comise in perioada imediat urmatoare alegerilor parlamentare, identificarea si anchetarea conform normelor si procedurilor legale a persoanelor violente, care au participat la vandalizarea institutiilor statului;
8. Anchetarea si sanctionarea persoanelor si colaboratorilor fortelor de ordine, care au aplicat tortura si maltratat persoane
9. Transferul imediat al izolatoarelor de detentie preventiva de la MAI catre Ministerul Justitiei, una din prioritatile PNADO pentru perioada 2004-2008 si, respectiv PAUERM;
10. Urgentarea procesului de elaborare a proiectului PNADO (2009-2012) cu adaptarea acestuia in conformitate cu Rezolutiile si Recomandarile institutiilor internationale;
11. Investigarea cazurilor de Procuratura Generala, MAI si alte institutii de stat, in termeni prioritari a cazurilor de rele tratamente aplicate fata de persoanele retinute/detinute; acordarea asistentei necesare in vederea imbunatatirii starii psiho-emotive a colaboratorilor OAI;
12. Reiterarea necesitatii unei investigatii de catre o Misiune Internationala de Investigare a tuturor actiunilor si abuzurilor post-electorale cu invitarea imediata a unei astfel de Misiuni. Asigurarea conditiilor necesare pentru delegarea de catre UE a unei Misiuni de Consolidare a Institutiilor de drept si de securitate interna („Rule of Law" Mission): institutii mass-media, justitie, procuratura, politie, servicii de securitate, precum si alte institutii relevante;
13. Investigarea independenta a tuturor actiunilor intreprinse in perioada 6-15 aprilie, concomitent cu desfasurarea unei anchete credibile internationale, eventual sub egida UE;
14. Depolitizarea functiei Presedintelui RM, prin detasarea sa de afilierea la orice partid politic - in contextul faptului ca Republica Moldova este o republica parlamentara si responsabilitatea pentru guvernare trebuie sa si-o asigure prim-ministrul Republicii Moldova.