Consiliul de Presă a elaborat un îndrumar de reflectare în presă a cazurilor de abuz sexual

O bună parte din mass-media moldovenească, mai ales cea specializată în ştiri, deseori neglijează regulile de reflectare a subiectelor despre viol, abuz sexual şi hărţuire sexuală. Imaginile sunt blurate insuficient, astfel că victimele pot fi recunoscute, în materiale sunt inserate detalii de natură senzaţională, dar fără importanţă informativă sau de interes public etc. În acelaşi timp, mass-media profesionistă din Occident şi SUA pune accent, în mod firesc şi în corespundere cu misiunea de bază a jurnalismului, pe protecţia victimei şi pe respectarea intimităţii şi a demnităţii acesteia nu doar prin protejarea identităţii, dar prin întreg modul de a acţiona al unui jurnalist: intervievarea, redactarea textului, plasarea în context. Pentru a ajuta jurnaliştii din Republica Moldova să reflecte cu o mai mare corectitudine cazurile de violenţă sexuală, Consiliul de Presă a elaborat un îndrumar cu principalele recomandări de scriere a materialelor referitoare la viol, acţiuni violente cu caracter sexual şi hărţuire sexuală.

Potrivit specialiştilor de la Centrul „La Strada”, citați în îndrumar, există câteva abordări stereotipice frecvent întâlnite în societate şi în mass-media: victima are partea ei de vină în infracţiunea privind viaţa sexuală; femeia căsătorită ori în relaţie de concubinaj nu poate fi victimă a infracţiunilor privind viaţa sexuală; dacă victima era în stare de ebrietate ori se afla în compania violatorului, ea a întreţinut un raport sexual benevol; dacă nu s-au depistat urme de violenţă fizică specifică, persoana nu a fost victima infracţiunilor privind viaţa sexuală ş.a.

Viorica Zaharia, autoarea îndrumarului, analizează câteva cazuri reflectate cu abateri de la normele deontologice şi formulează un set de întrebări de autocontrol, care îl vor ajuta pe jurnalişti să abordeze corect cazul, să utilizeze cuvintele potrivite și să evite detaliile inutile: ”Jurnalistul ar trebui să-şi pună întrebările: ce o aşteaptă pe victimă după ce va apărea articolul? Ce i s-ar putea întâmpla? Cum se va simţi dacă va citi? Cum se vor simţi apropiaţii ei?”

Îndrumarul „Reflectarea în presă a cazurilor de viol, hărţuire sexuală şi acţiuni violente cu caracter sexual” conţine mai multe recomandări pentru relatarea profesionistă a cazurilor de abuz sexual:

- Porniţi de la premisa că orice fiinţă umană poate fi victimă a abuzului sexual, iar acest tip de infracţiune este o problemă socială, nu individuală;

- Protejaţi identitatea. Nu publicaţi numele victimei sau informaţii care pot duce la dezvăluirea identităţii victimei;

- Respectaţi demnitatea persoanei. Nu relataţi detalii care i-ar afecta intimitatea;

- Evitaţi intervievarea victimelor, pentru a nu le genera noi traume emoţionale;

- Utilizaţi cu prudenţă imagini video de la poliţie în care victimele sunt intervievate. S-ar putea ca ele să nu fi fost total de acord să povestească, pentru filmare, momentele traumatizante.

Mai multe exemple şi recomandări puteți găsi în îndrumarul publicat pe pagina web a Consiliului de Presă.

Îndrumarul a fost elaborat de Consiliul de Presă din R. Moldova în calitate de partener al Internews și Freedom House în cadrul proiectului „Mass-media în sprijinul democraţiei, incluziunii și responsabilităţii în Moldova (MEDIA-M), finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Proiectul MEDIA-M își propune să promoveze dezvoltarea unei prese independente și profesioniste în Moldova, oferindu-le cetăţenilor acces la o diversitate de perspective și contribuind la formarea unui sector media mai rezistent la presiuni politice și financiare.