Moldova: Nepedepsirea genereaza faradelegea!

AMNESTY INTERNATIONAL MOLDOVA
COMUNICAT DE PRESÄ‚
Nr. 11/09 din 13 februarie 2009
Document public

Comunicatul de presa comun al Amnesty International Moldova, Asociatiei Presei Independente, Centrului de Investigatii Jurnalistice, Centrului „MEMORIA", CReDO, Hyde Park, Institutului pentru Drepturile Omului, Juristilor pentru Drepturile Omului si Promo-Lex

utoritatile din Moldova trebuie sa investigheze obiectiv inactiunea politiei din timpul atacului asupra participantilor la marsul din fata Procuraturii Generale, pe 3 februarie 2009. Toti cei ce au savirsit incalcarile trebuie sa fie trasi la raspundere. Nepedepsirea genereaza faradelegea. Înaintind aceste solicitari, organizatiile neguvernamentale desfasoara astazi, 13 februarie, in fata sediilor Procuraturii Generale si MAI, un mars in sprijinul intrunirilor pasnice si Legii privind intrunirile.

Organizatorii marsului sunt Amnesty International Moldova, CReDO, Hyde Park, Institutul pentru Drepturile Omului si Promo-Lex. De asemenea, la mars participa Asociatia Presei Independente, Centrul de Investigatii Jurnalistice, Centrul „Memoria" si alte organizatii neguvernamentale.

Investigarea inactiunii politiei trebuie sa se realizeze, in particular, tinindu-se cont de urmatoarele probleme:

1. de ce politistii in uniforma nu au fost prezenti de la inceputul marsului din 3 februarie 2009;
2. de ce politistii, dupa apelul la 902, nu au venit pentru a apara participantii la mars de agresori si pentru a retine atacatorii;
3. de ce pe 3 februarie 2009 politistii nu si-au indeplinit la momentul oportun obligatiile de a examina locul atacului si de a colecta probele materiale ramase in urma atacului;

otodata, trebuie sa se investigheze si alte cazuri din anii 2008 si 2009, atunci cind politia a retinut nejustificat demonstrantii pasnici si nu a venit in apararea lor, atunci cind manifestantii au fost atacati.

Organizatiile de aparare a drepturilor omului saluta identificarea citorva persoane banuite de atacul asupra participantilor la marsul din 3 februarie 2009. Totusi, organizatorii marsului sunt ingrijorati de faptul cum evalueaza actiunile agresorilor politia si procuratura. Dupa cum se stie, cu referire la atac a fost deschis un caz penal pentru huliganism (art. 287 Codul Penal al RM). Dar organizatorii marsului considera ca atacul a fost orientat spre incetarea marsului, iar acest fapt trebuie investigat suplimentar, in calitate de incalcare a dreptului la libertatea intrunirilor (art. 184 Codul Penal al RM).

Totodata, aparatorii drepturilor omului evidentiaza in mod deosebit faptul ca atacul asupra participantilor la marsul pasnic a fost posibil din cauza politiei, care nu si-a indeplinit obligatiile sale: lipsa politistilor in uniforma in timpul desfasurarii marsului si inactiunea ulterioara a politiei in timpul si dupa atac.

Investigarea inactiunii politiei si tragerea la raspundere a vinovatilor este necesara pentru a demonstra ca investigatia se realizeaza integral, dar nu unilateral, asa cum se intimpla in prezent. Mai mult ca atit, investigatia deplina si obiectiva si tragerea la raspundere a politistilor vinovati ii va influenta si pe ceilalti colaboratori ai politiei, astfel incit acestia sa-si indeplineasca in viitor obligatiile directe in timpul intrunirilor: sa asigure ordinea publica, dar si sa execute prevederile legislatiei.

În timpul marsului din 13 februarie aparatorii drepturilor omului vor transmite politiei si procuraturii petitii in forma de „bila neagra", in calitate de simbol al incalcarilor ce au avut loc in timpul intrunirilor pasnice si „bila alba", in calitate de simbol al respectarii legii.

Informatie suplimentara

Marsul din 13 februarie este al treilea mars in sprijinul intrunirilor pasnice. Primele doua marsuri au fost desfasurate pe 25 decembrie 2008 si 3 februarie 2009. În cadrul acestor marsuri colaboratorii politiei nu si-au indeplinit toate obligatiile, astfel limitind dreptul organizatorilor la libertatea intrunirilor.

Multi ne intreaba de ce aparatorii drepturilor omului desfasoara aceste marsuri? Raspunsul e simplu. Prin intermediul marsurilor aparatorii drepturilor omului doresc sa obtina de la autoritati respectarea Legii privind intrunirile in toate cazurile. Ca societatea din Moldova sa perceapa faptul ca incalcarile pot fi corectate cu ajutorul fortelor proprii, si nu doar dupa pronuntarea hotaririlor Curtii Europene a Drepturilor Omului ce acuza autoritatile Moldovei. În practica, aceasta ar insemna sa reusim:

1. ca fiecare persoana din Moldova sa poata organiza si desfasura un miting, mars, sau manifestatie pasnica si sa-si poata exprima opinia in public;
2. ca nici unei persoane sa nu-i fie frica de retineri nejustificate din partea politiei in timpul unui miting, mars, sau manifestatie pasnica; 
3. ca fiecare sa fie sigur de faptul ca politistii in uniforma il va apara de contra-manifestanti,  de atacuri si provocari in timpul unui miting, mars, sau unei demonstratii pasnice; 
4. ca autoritatile sa investigheze efectiv incalcarile libertatii intrunirilor, sa traga la raspundere reprezentantii autoritatilor vinovati si sa nu permita savirsirea incalcarilor in viitor.

Conform Legii privind intrunirile, ce a intrat in vigoare pe 22 aprilie 2008, autoritatile sunt obligate sa realizeze un sir de actiuni in scopul asigurarii desfasurarii normale a intrunirii pasnice:

1. autoritatile locale sunt obligate sa receptioneze declaratia prealabila privind desfasurarea intrunirii;
2. autoritatile locale sunt obligate sa informeze la timp colaboratorii politiei despre declaratia prealabila inaintata;
3. autoritatile locale sunt obligate sa asigure prezenta la intrunire a reprezentantului sau, care trebuie sa coopereze cu organizatorul si colaboratorii politiei;
4. politia este obligata sa asigure ordinea publica in timpul intrunirii, mai mult ca atit, politia trebuie sa se deosebeasca clar de manifestanti prin intermediul uniformei. Colaboratorii politiei trebuie sa fie imbracati in uniforma de serviciu;
5. politia este obligata sa separe manifestantii de contra-manifestanti si sa asigure apararea manifestantilor de atacuri;
6. politia are dreptul sa inceteze intrunirea doar in cazuri exceptionale, conform legii si doar la indicatia reprezentantului autoritatii locale.

Colaboratorii politiei trebuie sa fie prezenti la intruniri in uniforma de serviciu, pentru ca fiecare participant la intrunire sa poata determina cine este politist si sa se poata adresa pentru ajutor, in caz de necesitate.

Reprezentantul autoritatilor locale, de asemenea, trebuie sa fie prezent la intrunire. Autoritatile locale sunt obligate sa anunte la timp organizatorii intrunirilor si colaboratorii politiei numele acestui reprezentant, pentru ca acestia sa stie la cine sa se adreseze in caz de necesitate.

Legea privind intrunirile este un document progresiv si corespunde standardelor internationale in sfera drepturilor omului. Totusi, practica implementarii acestuia in multe cazuri deocamdata nu corespunde legii in vigoare.