Iuliana Cantaragiu, Centrul Național de Mediu: „Civic Fest trebuie să fie o platformă pentru promovarea inițiativelor care aduc multă lumină, zâmbete, entuziasm și speranță cetățenilor, pentru a stimula în ei dorința de a se implica civic în diverse acțiu

În interviul pe care ni l-a acordat, reprezentanta Centrului Național de Mediu ne-a vorbit despre relațiile pe care reprezentanții societății civile le au cu cei ai Ministerului Mediului, dar și care sunt provocările pe care le întampină în activitatea organizației pe care o conduce. 

Va rog sa ne spuneti care au fost cele mai importante doua reusite din ultimul an, in activitatea organizatiei pe care o reprezentati?

Una dintre cele mai importante realizări a Centrului Național de Mediu în acest an a fost lansarea și desfășurarea concursului național ”Plantează-ți viitorul!” în cadrul căruia s-au implicat 60 de echipe din diferite localități ale țării, care au plantat în total 75.000 de puieți pe malurile râurilor și bazinelor acvatice. Acest concurs are ca și scop, pe de o parte, restabilirea fâșiilor de protecție a râurilor, care joacă un rol important pentru protecția resurselor de apă, și pe de altă parte, creșterea gradului de conștientizare și sensibilizare a publicului larg și al autorităților referitor la protecția resursellor de apă.

O altă realizare este extinderea activităților în subbazinul râului Răut, ceea ce presupune constituirea Comitetului subbazinal al râului Răut, unde sunt implicate autoritățile publice locale din cele 16 raioane amplasate în subbazin, Agenția ”Apele Moldovei” și toate Inspecțiile Ecologice și Centrele de Sănătate Publică din aceste raioane. În acest set de activități pentru acest an, a fost deja desfășurată expediția tinerilor pe râul Răut, care a avut loc în perioada 23-30 iulie 2016, unde am analizat și monitorizat impactul schimbărilor climatice și impactul activității umane asupra calității și cantității apei râului Răut, am interacționat cu autoritățile publice locale pentru a-i sensibiliza cu privire la importanța protecției resurselor de apă și pentru a vedea ce planuri au, dacă le au, cu privire la implementarea unui sistem de management adecvat al deșeurilor solide în localitate, precum și crearea/reabilitarea sistemul de epurare a apelor uzate (de canalizare) în localitățile administrate. Mai multe activități în acest subbazin urmează a fi desfășurate în toamna acestui an și în anii următori pentru ca să atragem cât mai multe instituții, autorități, parteneri de dezvoltare, societate civilă, cetățeni în vederea reabilitării și protecției apelor în subbazinul râului Răut.

In opinia Dumneavoasstra, care sunt cele mai mari dificultati intampinate de ONG-urile din Moldova in desfasurarea programelor pe care le implementeaza?

Prima dificultate ar fi gradul mare de neîncredere a populației în orice instituții, indiferent că sunt guvernamentale sau neguvernamentale. În afară de acest lucru, populația noastră, la modul general, este destul de slab pregătită pentru a înțelege diverse aspecte, ce țin de domeniul protecției mediului, în care noi activăm. Respectiv, în aceste condiții, necesită eforturi multiple pentru a crește inițial nivelul de conștientizare pentru a pregăti platforma pentru investiții mai focusate, inclusiv de infrastructură în domeniul protecției mediului.

Apoi, întotdeauna rămâne actuală sustenabilitatea financiară a organizației, ceea ce în condițiile actuale este dificil de realizat. Am ajuns la o etapă în societate, când și Guvernul, și Parlamentul, inclusiv partenerii de dezvoltare vor implicarea activă a societății civile în procesul de dezvoltare a țării, prin consultare, prin expertiză, prin acțiuni, etc. Toate acestea, de altfel, poți să le oferi cu un personal calificat și mobilitate maximă, însă în condițiile în care instrumentele financiare sunt atat de limitate, putem doar visa la o societate civilă activă. 

Moldova este o tara in care nivelul de discriminare a persoanelor cu dizabilitati fizice, probleme de sanatate mintala, a femeilor si altor grupuri este ridicat. Cum poate fi educata societatea moldoveneasca in vederea asumarii unei atitudini nestigmatizante fata de aceste categorii de persoane?

La capitolul ”toleranță” per ansamblu Moldova este încă la etapa comunei primitive. Multe stereotipuri se nasc în societate și sunt promovate de societate. Și aici mă refer nu doar la discriminarea față de categoriile de persoane pe care le-ați menționat, ci la un spectru mult mai larg. 

Noi trebuie să învățăm să fim toleranți, trebuie să învățăm respect reciproc, trebuie să învățăm că există opinii diferite și ele toate au dreptul la existență, trebuie să învățăm să iubim. 

Unde se învață aceste lucruri? Peste tot. În instituțiile de învățământ preșcolare, școlare și universitare, în familie, de către ONG-uri, inclusiv în comunitățile religioase de către instituțiile religioase, care deocamdată singure încă nu sunt deschise pentru a înțelege învățătura ”Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Prin urmare, societatea noastră are un drum lung de făcut ca să învețe lecția toleranței - lecția dragostei.

O buna parte din programele sociale si reforme aflate in desfasurare in Moldova au o component substantial dedicata egalitatii de gen. Ce efecte concrete vedeti in Moldova, privind imbunatatirea nivelului de asigurare a egalitatii de gen?

Eu consider că orice om, femeie sau bărbat, poate realiza orice, ce-și propune să realizeze, dacă într-adevăr vrea acest lucru. Drumul vieții poate fi mai anevoios, dar totul depinde de dorința fiecăruia. 

In ultimul an am asistat la o serie de actiuni legislative si la nivel de Guvern care deseori au fost in dezacord cu pozitiile reprezentantilor societatii civile. Ce putem asimila din experienta statelor europene, in vederea ameliorarii raporturilor dintre reprezentantii autoritatilor publice centrale si cei ai societatii civile?

De fapt, în domeniul protecției mediului, relația dintre Ministerul Mediului și organizațiile societății civile de profil s-a îmbunătățit. Ministerul este foarte cooperant și deschis spre comunicare și colaborare, iar acțiunile sale în mare parte sunt susținute de societatea civilă de mediu. O altă poveste se întâmplă la nivel de Parlament, ceea ce pe noi ne nemulțumește, fiindcă legislația în domeniul mediului promovată la nivel de Guvern, consultată cu societatea civilă, armonizată la Directivele UE, odată ajunsă în Parlament este modificată sub influența anumitor grupuri de interese și distorsionează abordarea comprehensivă inițială, fără ca aceste modificări să fie consultate cu experți în ramură sau societatea civilă. Respectiv, ar fi recomandabil ca Parlamentul să fie mai deschis spre comunicare și consultare cu experți de profil și societatea civilă pentru a consulta inițiativele legislative a unor grupuri de deputați, precum și modificările la actele legislative înaintate de Guvern, înainte de a-și asuma această răspundere de adoptare a actelor legislative sau anumitor prevederi, care pot contraveni intereselor cetățenilor acestei țări.

Cat de receptiv este sectorul privat din Moldova, in vederea promovarii responsabilitatii civice si dezvoltarii comunitare in tara?

La momentul actual, puțini sunt cei din sectorul privat care cunosc ce înseamnă responsabilitate social corporativă și și mai puțini sunt cei care o realizează. Responsabilitatea social corporativă înseamnă nu doar să susții activitățile unei organizații neguvernamentale sau o anumită acțiune a sa, dar și prin respectarea anumitor prevederi legislative care nu ar fi în detrimentul societății, în detrimentul cetățeanului, în detrimentul potențialului său client. Și aici vreau să vă dau un singur exemplu, că toate fabricile de vin, de băuturi spirtoase, de sucuri, de conserve, etc., trebuie să aibă stații de pre-epurare a apelor uzate pentru a diminua nivelul de poluare a apelor de suprafață, care este utilizată pentru aprovizionare cu apă, irigare și piscicultură, afectându-ne direct sănătatea noastră. Această măsură este prevăzută de Legea apelor și regulamentul aferent. Câți din acești agenți economici respectă această prevedere legislativă și sunt responsabili față de societate respectând-o? Niciunul! 

În mare parte societatea/cetățeanul/clientul trebuie să educe agenții economici să fie responsabili, prin a consuma produse doar de la cei care sunt responsabili față de societate și, pentru început, să respecte legislația, prin construcția stațiilor de epurare a apelor uzate, prin reciclarea deșeurilor, prin depozitarea deșeurilor în locuri amenajate, prin interzicerea fumatului în localuri, prin amenajarea facilităților pentru persoane cu dezabilități, etc.

Comparativ cu tarile din Uniunea Europeana, cat de prielnic e mediul economic si social din Moldova in vederea promovarii antreprenoriatului social?

În primul rând trebuie să avem un cadrul legislativ pentru aceasta și ulterior putem să vorbim despre antreprenoriat social. 

Anul acesta vom alege un nou presedinte pentru Republica Moldova. Ce evolutii positive ati remarcat in vederea asigurarii si promovarii unui proces electoral transparent, in tara noastra si care este aportul societatii civile in acest domeniu?

Societatea civilă trebuie să monitorizeze procesul electoral și să fie pro-activă pentru a reacționa în caz de necesitate. Referitor la evoluția asigurarării unui proces electoral transparent nu cunosc detalii.

Ce schimbari pozitive si exemple de excelenta civica v-au impresionat in ultimul timp si care sunt prioritatile si contributia Civic Fest in dezvoltarea unui spirit civic mai activ al oamenilor obisnuiti?

Pe mine m-a impresionat numărul mare de puieți care au fost plantați de oamenii care s-au implicat în concursul ”Plantează-ți viitorul!”. Am discutat cu unii dintre ei și am văzut cât de împliniți erau că au făcut un lucru extraordinar și că au fost mulți care s-au implicat, având ocazia să se cunoască în cadrul evenimentului organizat ulterior și să facă schimb de experiență despre proces și despre modul cum să obțină rezultate mai bune în viitor plantând arbori. Am văzut multă lumină în ochii acestor oameni și multă deschidere. Aceasta impresionează și ne stimulează să continuăm activitățile și munca noastră. Ne demonstrează că, cu toate dificultățile pe care le întâmpinăm, eforturile noastre nu au fost zădarnice.

Respectiv, Civic Fest trebuie să fie o platformă pentru promovarea inițiativelor care aduc multă lumină, zâmbete, entuziasm și speranță cetățenilor, pentru a stimula în ei dorința de a se implica civic în diverse acțiuni care vor dezvolta societatea noastră.