Indicele Integrării Europene 2014: R. Moldova conduce topul țărilor Parteneriatului Estic, dar riscă să-și piardă poziția de lider

IDIS ”Viitorul” a prezentat marți, 17 martie, Indicele Integrării Europene 2014 pentru ţările Parteneriatului Estic (PE). Acesta reflectă progresul realizat de cele şase ţări în procesul de integrare europeană pentru perioada ianuarie 2013 - iunie 2014 (R. Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia, Belarus).

”R. Moldova rămâne un lider în regiune, urmată de Ucraina și Georgia, dar nu putem spune că înregistrează un progres major în comparație cu alte țări, ci, mai degrabă o stagnare. Liberalizarea regimului de vize este unul din cele mai mari progrese înregistrate. Cât privește Georgia și Ucraina, trebuie să continuăm cu o altă etapă, liberalizând regimul de vize și cu aceste țări. Sunt necesare campanii de informare și sensibilizare în statele Parteneriatului Estic, nu doar din cauza prezenței masive a presei ruse în aceste țări, ci pentru a informa cetățenii despre beneficiile și realitățile Uniunii Europene ”, a precizat Jeff Lovit, coordonatorul Indicelui, directorul Asociației de Politici pentru o Societate Deschisă (PASOS).

”R. Moldova este al patrulea an consecutiv pe primul loc în topul țărilor PE, dar nu la o mare distanță  de Georgia și Ucraina. În acest an, Georgia a înregistrat cel mai mare progres per ansamblu,  apropiindu-se de R. Moldova, în special datorită rezultatului înregistrat în Managementul Integrării Europene. Avem o clasă cu șase elevi care încearcă să-și facă temele, dar nu întotdeauna reușesc. Dacă lucrurile vor evolua la fel, anul viitor, R. Moldova va ajunge pe locul doi în acest top”, consideră Leonid Litra, expert la Institutul de Politică Mondială din Kiev, expert-asociat IDIS “Viitorul”.

Cât privește securitatea economică și Acordul de Liber Schimb, potrivit expertului Alexandru Fală de la Expert-Grup, ”Statul a acționat în detrimentul securității economice a țării și a cedat active importante într-o manieră netransparentă (Banca de Economii, Aeroportul, etc.). De cealaltă parte, Acordul a creat o situație care îi face pe micii întreprinzători să iasă din zona lor de confort, iar aceasta presupune anumite costuri”.

La capitolul justiție și drepturile omului, Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice a precizat că ”reforma procuraturii va fi hârtia de turnesol în reformarea justiției, iar societatea civilă va continua să monitorizeze și să asiste autoritățile în implementarea politicilor și a reformelor atâta timp cât acest proces va fi unul transparent și echitabil”.  

Prezent la eveniment, Witcher Slagter, șeful Direcției politică și economie din cadrul Delegației UE în RM, a precizat că ”R. Moldova are de îndeplinit cinci teme importante pentru a continua cursul integrării europene. Acestea sunt: problema sistemului bancar. Cu cât mai transparent va fi rezolvată, cu atât, R. Moldova va da demonstra că este pregătită pentru procesul de integrare europeană; reformarea sistemului justiției este cea mai mare restanță a R. Moldova alături de combaterea corupției. Celelalte două probleme se referă la asigurarea unui climat investițional favorabil și armonizarea legislației naționale la standardele europene”.

Reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Daniela Morari, a precizat că ”în prezent, ministerul este în proces de revizuire a politicilor pentru ca acestea să corespundă realităților și, indiferent de reticențe, avem statistici pozitive, în special în legătură cu Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Totodată, R. Moldova se pregătește activ pentru Summitul de la Riga din mai, coordonându-și poziția cu Georgia și Ucraina”.

R. Moldova a rămas reformatorul de top al regiunii şi s-a apropiat cel mai mult de standardele UE. Scorul său de corelare - cel mai mare dintre toate cele şase ţări - a rămas acelaşi ca şi în Indicele 2013, şi ea continuă să rămână în urma Ucrainei privind dialogul politic, comerţul şi integrarea economică, precum şi cooperarea sectorială cu UE. Moldova a înregistrat în continuare un scor foarte scăzut în domeniul serviciilor, la acest capitol aceasta a fost depăşită de toate ţările, cu excepţia Armeniei.

Moldova şi-a îmbunătăţit rezultatul în ceea ce priveşte Armonizarea, împărţind locul de frunte cu Georgia, care a înregistrat un progres foarte bun. În această dimensiune, Republica Moldova a demonstrat cele mai bune rezultate în toate aspectele legate de democraţia profundă şi durabilă, cu excepţia combaterii corupţiei şi independenţei sistemului judiciar, unde Georgia a avut performanţe mai bune.

Indicele 2014 a fost elaborat de un grup de circa 50 de experţi ai societăţii civile din ţările Parteneriatului Estic şi UE. Indicele a apărut cu suportul Eastern Partnership Civil Society Forum (CSF), Open Society European Policy Institute (OSEPI), the International Renaissance Foundation (IRF), şi PASOS (Policy Association for an Open Society). Proiectul este finanţat de către Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA) şi IRF.

Pentru mai multe detalii, găsiți atașat rezumatul Indicelui în română și engleză.

Găsiți aici și varianta integrală a Indicelui.

Pentru detalii, contactați Coordonatorul Relații Publice al IDIS Viitorul, Diana Lungu, la numărul de telefon 0 22 221844 sau la adresa de email diana.lungu@viitorul.org