Știri sociale

Subsemnatii declara importanta depolitizarii functiei de Presedinte al Republicii Moldova. Depolitizarea institutiei Presedintelui constituie un standard European si reprezinta o practica constanta a tarilor europene cu regim constitutional parlamentar. Practica Europeana dicteaza alegerea in functia de presedinte a unei personalitati care se bucura de o acceptare larga a societatii si reprezinta simbolul consolidarii societatii.  

Constitutiile tarilor europene, cu regim constitutional parlamentar, fie cu alegere directa sau indirecta a Presedintelui, prevad restrictii ferme pentru cumularea functiei de Presedinte al tarii cu orice alta functie in stat. În Germania, tara cu alegere indirecta a Presedintelui, sunt alese doar personalitatile acceptate pe larg in societate. Alegerea indirecta a Presedintelui contribuie la asigurarea lipsei de legitimitate populara si impiedica subminarea de catre Presedinte a altor institutii ale statului (spre exemplu dominarea functiilor Parlamentare sau a prim-ministrului).

Conform traditiei europene, Presedintele ales al tarii va avea o inalta autoritate morala. De regula, Presedintele tarii, pe durata exercitarii functiei sale, nu este membru al vreunui partid politic. În Estonia, Presedintele ales isi suspenda sau termina orice alta functie detinuta. Mai mult ca atat, suspendarea apartenentei politice este recomandata chiar de la etapa de depunere a candidaturii pentru functia de presedinte.  În Italia, presedintele tarii simbolizeaza mai mult unitatea nationala, decat o miscare politica concreta. In Cehia, presedintii alesi incununeaza ideea comuna consolidata a natiunii.

Constitutia Republicii Moldova se inscrie, de jure, in  formula constitutionala a familiilor parlamentare europene. Desi prevederile constitutionale si legislative relevante necesita imbunatatire, normele respective obtin un caracter formal si doar declarativ daca nu se aplica consistent si conform practicii europene.             

Subsemnatii recomanda Parlamentului si actorilor politici relevanti adoptarea urmatoarelor principii in procesul de alegere a Presedintelui Republicii Moldova:

• suspendarea de catre presedintele ales a calitatii sale de membru al oricarui partid politic din momentul depunerii cererii in aceasta inalta functie si, ulterior, pe toata durata mandatului;
• promovarea in functia de presedinte al tarii a unei personalitati care se bucura de o autoritate si legitimitate morala considerabila in tara, inclusiv posedarea de catre candidatul la functia de presedinte a competentelor de comunicare si negociere cu toti actorii si fortele din tara;
• alegerea in functia de presedinte a unei personalitati care simbolizeaza unitatea societatii, are premize puternice pentru cultivarea increderii din partea principalilor actori ai societatii;
• inadmisibilitatea cumularii functiilor de presedinte al tarii cu orice alta functie publica, aceasta fiind expresia principiului constitutional de separare a puterilor in stat;
• examinarea oportunitatii introducerii principiilor europene in constitutia si cadrul legislativ relevant din Republica Moldova;
• angajarea actorilor politici in consultari si discutii constructive in vederea punerii in aplicare a principiilor si criteriilor enuntate in aceasta Declaratie.

Subsemnatii:
Sergiu Ostaf, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, CReDO, www.CReDO.md,
Vanu Jereghi, Institutul pentru Drepturile Omului, IDOM, www.IDOM.md,
Liubov Nemcinova, Societatea Internationala pentru Drepturile Omului-sectia din Moldova, www.ISHR.md,

Nota: 11 tari europene, din care 5 din europa centrala au un regim constitutional parlamentar cu alegerea indirecta (parlamentul) a presedintelui tarii, printre care: Albania, Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Malta, Elvetia si Republica Moldova. Înca 13 tari europene cu regim constitutional parlamentar aleg presedintele tarii cu vot direct (vot general): Austria, Bulgaria, Croatia, Finlanda, Irlanda, Islanda, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia.

 

Locuitorii si oaspetii capitalei sunt invitati la traditionala Sarbatoare a capsunei si a mierii de albine. Targul, care este unul de binefacere, va avea loc la 7 iunie, in scuarul magazinului UNIC. Fondurile colectate vor fi directionate pentru sustinerea bolnavilor de cancer, inclusiv a copiilor.

„Ne dorim ca mai multa lume sa constientizeze ca e de datoria societatii sa-i sustina pe cei neajutorati. Statul nu are grija de toti bolnavii, astfel ca trebuie sa implicam comunitatea", a spus pentru Info-Prim Neo Victoria Condrat, responsabila la Fundatia Filantropica Medico-Sociala „Angelus Moldova", coorganizator al actiunii.

In unul din posturile mele scriam ca ONG-urile din Moldova is cam slabe in sens de impact si importanta pe care o au
la care monitorul civic sau cel ce sta in spatele portalului ma indemna sa exprim gandurile vizavi de ce s-ar putea de imbunatatit, o provocare mare, dar interensanta pentru mine, pentru ca de fapt nu imi place sa ma pozitionez ca un mare expert cu ochelarii pe ochi si aere.

In fine, mie imi pare ca un mare avantaj ar fi asocierea si crearea retelelor dintre ONG-uri care ar avea ca obiectiv reprezentarea si lobarea intereselor, imi aduc aminte de exemplul lui Decebal care luase un manunchi de paie pe care nu putea sa il rupa nimeni in comparatie cu fiecare pai luat in parte. Un caz practic bun ar putea fi CNTM-ul care la moment are doar 37 de organizatii in componenta sa, dar care ar putea creste foarte rapid. As accepta ca nu este intocmai structura care i-ar satisface pe toti, dar poate fi un inceput sau un exemplu pe baza caruia se poate de construit ceva.

Oricum idea de baza ramane aceeasi: ca sa fim o forta ca sector non-guvernamental trebuie sa stim sa fim impreuna, si nu doar la coctail party ci si in vocea noastra fata de guvernare, sa muncim in aceiasi directie si nu sa concuram

Apropo de concursuri tot pe https://civic.md un sondaj care mie personal imi pare foarte interesant.

 

http://nicolaeapostu.blogspot.com