Știri sociale

AMNESTY INTERNATIONAL
8 octombrie 2009

Activiştii Amnesty International din Moldova, Rusia şi Ucraina au desfăşurat pe data de 8 octombrie 2009 acţiuni publice, exprimîndu-se pentru abolirea pedepsei cu moartea. În ajunul Zilei Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea, participanţii au pichetat simultan Ambasada Belarus din Chişinău, Moscova şi Kiev.

Belarus este ultima ţară din Europa şi din fosta Uniune Sovietică, în care oamenii sunt în continuare condamnaţi la moarte. Pedeapsa cu moartea în Belarus este învăluită de secrete. Deţinuţii sunt împuşcaţi în ceafă, uneori fiind necesare mai multe gloanţe. Corpurile neînsufleţite nu sunt predate rudelor, care de multe ori sunt informate doar după ce a avut loc execuţia, iar locul înmormântării este păstrat în secret, cauzându-le astfel şi mai multă suferinţă.

“Aplicarea pedepsei cu moartea în lumea contemporană poate fi privită ca o “răzbunare” a statului pentru infracţiunile săvîrşite. Cu cît societatea va susţine mai intens ideea aplicării pedepsei cu moartea, cu atît aceasta se va îndepărta de la principiile democratice de guvernare. Numărul mare de condamnări la moarte în realitate nu micşorează numărul infracţiunilor, dar contribuie la formarea latentă a ideologiei răzbunării, ceea ce este foarte periculos pentru generaţiile următoare”, a declarat Victor Suruceanu, Director Executiv Interimar Amnesty International Moldova.

Membrii şi activiştii Amnesty International din Moldova, Rusia şi Ucraina au transmis autorităţilor Belarus o petiţie imensă, solicitînd acestora:

* să instituie de urgenţă un moratoriu asupra condamnărilor la moarte şi execuţiilor, pentru ca pedeapsa cu moartea să fie în totalitate exclusă pe viitor, în conformitate cu prevederile Rezoluţiei 63/168 adoptate de către Adunarea Generală a ONU, pe data de 18 decembrie 2008;

* să înlocuiască pedeapsa cu moartea cu termeni de detenţie.

“Pedeapsa cu moartea este negarea absolută a drepturilor omului, în special a dreptului la viaţă. Aplicînd pedeapsa cu moartea, statul devine însuşi infractor şi săvîrşeşte un omor cu sînge rece, premeditat. Noi îndemnăm autorităţile Republicii Belarus să urmeze exemplul Ucrainei şi să abolească pedeapsa cu moartea!”, a afirmat Tatiana Mazur, Director Executiv Amnesty International Ucraina.

Directorul Centrului de Resurse Amnesty International din Rusia, Serghei Nikitin, a menţionat că pedeapsa cu moartea este o problemă potenţială  şi pentru Rusia: “Federaţia Rusă – este singurul din cele 46 state-membre a Consiliului Europei, care a semnat, dar nu a ratificat Protocolul Nr. 6 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ce anulează pedeapsa cu moartea. Totodată, de la 1 ianuarie 2010 există pericolul aplicării pedepsei cu moartea în ţara noastră. În această zi va fi introdus Institutul Curţii cu Juraţi în ultima regiune a Federaţiei Ruse – Republica Cecenă. În februarie 1999, Curtea Constituţională a Rusiei a emis o hătărîre potrivit căreia niciun cetăţean rus nu poate fi condamnat la moartea pînă în momentul în care Institutul Curţii cu Juraţi nu va fi introdus în toate regiunile ţării. Noi chemăm autorităţile Federaţiei Ruse şi Belarus să transforme pedeapsa cu moartea în patrimoniu al istoriei”.

Informaţii suplimentare

Nu există date oficiale privind numărul condamnărilor la moarte şi execuţiilor effectuate în Belarus. Totuşi, potrivit aprecierilor Amnesty International, din momentul obţinerii independenţei în 1991, în Belarus au fost executate cel puţin 400 persoane. Potrivit informaţiilor mass-media, în anul 2008 în Belarus au fost executate 4 persoane. În 2009 încă 2 persoane au fost condamnate la moarte: pe 29 iunie judecătoria regională din Brest l-a condamnat la moarte pe Vasile Yuzepchuk, în vîrstă de 30 de ani, iar la 22 iulie judecătoria regională din Minsk l-a condamnat la moarte pe Andrei Zhuk în vîrstă de 25 de ani.  

Pentru mai multe informaţii, contactaţi: Inna Guleac, Ofiţer de presă  Amnesty International Moldova, tel: (+373-22) 83-58-08, e-mail: media@amnesty.md.

Parteneriate pentru viitor
Campania Tu faci viitorul pe ultima sută de metri

Internatul vechi de la Cahul a fost transformat într-un Centru de plasament model pentru copiii aflaţi în dificultate.

Mai bine de 300 mii lei au fost donaţi de oameni de bună credinţă din Moldova pentru reorganizarea internatului.

COMUNICAT INFORMATIV

Luni, 12 octombrie, 2009, ora 12.00, EveryChild Moldova anunţă deschiderea Centrului de plasament pentru copii aflaţi în dificultate din Cahul. Evenimentul va avea loc în incinta fostului internat din oraşul Cahul.

Crearea acestui Centru a fost posibilă ca urmare a proiectului „Reorganizarea gimnaziului-internat din oraşul Cahul, implementat de EveryChild, în colaborare cu APL din Cahul şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cu sprijinul financiar al Andreas A David Foundation, precum şi cu suportul donaţiilor făcute de oameni de bună credinţă din RM.

Modelul de reorganizare a internatului de la Cahul este unul de pionerat în ţara noastră  şi urmează a fi  replicat şi în alte localităţi din republică, susţine Stela Grigoraş, directorul EveryChild Moldova. Procesul de reorganizare a început în vara anului 2007, avînd ca obiective transformarea instituţiei într-un complex de servicii sociale comunitare, bazate pe creşterea copilului într-un mediu cît mai aproape de familie şi comunitate. Centrul de plasament are o capacitate de 30 locuri şi conţine 6 module familiale, în care sunt plasaţi copii pînă la vîrsta de 16 ani, orfani sau rămaşi temporar fără îngrijire părinteasca. Adiţional din fondurile acumulate de EveryChild din partea donatorilor externi a fost începută construcţia a 8 apartamente sociale pentru copiii orfani absolvenţi ai internatului şi va fi creat şi un centru de zi.

Pentru susţinerea procesului de transformare a fost lansată, începînd cu octombrie 2008, campania de promovare şi colectări de fonduri „Tu faci viitorul”, în cadrul căreia au fost colectaţi 310 mii de lei. Campania va dura pînă în luna ianuarie 2010.

Reamintim că  EveryChild împreună cu administraţia internatului în strînsă  colaborare cu Direcţia Generală Educaţie şi Tineret şi Direcţia Asistenţă Socială, începînd cu 1 septembrie 2008, a reuşi integrarea tuturor copiilor din şcoala internat în şcolile din comunitate şi reintegrarea a circa 50 % din copii în familia biologică sau extinsă. La moment din 156 de copii, aflaţi în instituţie la începutul proiectului în 2007, au rămas doar 75.

OO”EveryChild” şi-a început activitatea în Republica Moldova din anul 1995. La ora actuală, în colaborare cu autorităţile publice locale din Chişinău, Cahul, Ungheni, Orhei, Soroca şi Tiraspol, dezvoltă programe axate pe prevenirea abandonului şi a instituţionalizării copiilor, reabilitarea socială şi integrarea lor în familie. Totodată la nivel naţional implementează un program de asistenţă tehnică în reformarea politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului şi familiei, în colaborare cu Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei.

Manager PR EveryChild Anatol MAMALIGA
238669,069537193

Instituţiile responsabile din R. Moldova nu dispun de date statistice reprezentative despre numărul exact al copiilor care muncesc, precum şi în ce sectoare aceştia sunt antrenaţi mai des. Totuşi, se ştie că exploatarea copilului prin muncă are loc cel mai des în agricultură, construcţii, servicii, munci casnice, activităţi ilicite. În multe cazuri, părinţii încurajează exploatarea copiilor, a declarat pentru Info-Prim Neo Svetlana Haraz, coordonator de program la Centrului Naţional pentru Prevenirea Abuzului faţă de Copii (CNPAC).

„Atunci când vorbim de exploatarea copiilor prin muncă, ne imaginăm zeci şi sute de copii care sunt obligaţi să cerşească în stradă, copiii exploataţi sexual, traficaţi, ne referim la copiii care lucrează vară şi iarnă în spălătoriile auto, care vând pe la pieţe, sapă sau prăşesc terenuri agricole”, a subliniat Svetlana Haraz.

Potrivit expertului, în R. Moldova munca copilului este atât cauză, cât şi efect al sărăciei. Copiii din familii vulnerabile sunt mai des şi lipsiţi de posibilitatea de a beneficia de învăţământ calitativ şi instruire profesională. Aceşti copii au mai puţine şanse de a avea o muncă decentă şi devin mai vulnerabili la sărăcie, migraţie ilegală, trafic de fiinţe umane. În Moldova mulţi copii din mediul rural ajung să lucreze din greu în gospodăriile agricole şi sunt braţe ieftine de muncă.

„Mulţi copii învaţă legile vieţii chiar în câmp, mânuind unelte pentru adulţi. Ei sunt privaţi de copilărie, de dreptul de a învăţa şi a cunoaşte viaţa la şcoală, prin mijloace destinate acestui scop: jocuri, cărţi, manuale, pensule, mingi etc. Muncind cu zilele la strânsul roadei, alături de părinţii lor, ei absentează de la şcoală. Adulţii sunt axaţi pe venituri imediate şi nu sunt conştienţi de faptul că îşi lipsesc copiii de un viitor decent”, a menţionat Svetlana Haraz.

Problema perceperii muncii copilului este adesea confundată cu o formă de educaţie. Svetlana Haraz este de părere că schimbarea de atitudini şi comportamente tradiţionale faţă de munca copilului ar putea fi realizată doar printr-un efort integrat al tuturor actorilor responsabili. „La nivelul administraţiei publice locale trebuie formată o echipă multidisciplinară, compusă din pedagogi, asistenţi sociali comunitari, psihologi, lucrători medicali, educatori de la egal la egal, poliţişti. E nevoie şi de colaborare la nivel de raion, precum şi cu alte instituţii, cum ar fi Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care să meargă în teren pentru a evalua situaţia”, a punctat coordonatorul de program.

Cea mai eficientă abordare în combaterea implicării copiilor în forme grave de muncă este monitorizarea sistematică a locurilor unde ar putea lucra copii, a şcolilor, a comunităţilor şi a familiilor, în special a celor vulnerabile, a mai spus expertul.

Legea prevede că tinerii, începând cu vârsta de 15 ani, au dreptul să fie angajaţi în câmpul muncii, dar cu program special. În 2009, Biroul Naţional de Statistică a început activităţile pentru efectuarea unui studiu privind munca copilului, care va cuprinde aproximativ 12 500 gospodării din toate regiunile Moldovei. Organizaţia Internaţională a Muncii a oferit Republicii Moldova 89 463 de dolari SUA pentru realizarea acestui studiu. Rezultatele vor fi disponibile în 2010.

Sursa: INFOPRIM